Știri
Știri din categoria Externe
NATO susține că armele pentru Ucraina, plătite de europeni, nu sunt redirecționate potrivit Digi24, după informații apărute în presa americană despre o posibilă reorientare a unor livrări către Orientul Mijlociu, pe fondul presiunii asupra stocurilor de muniții ale SUA.
Alianța a transmis joi că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau sunt în curs de livrare către armata ucraineană. Reacția vine după ce Washington Post a relatat că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme planificate inițial pentru Ucraina către Orientul Mijlociu, în contextul războiului dus de Israel și SUA împotriva Iranului.
„Tot ceea ce aliaţii şi partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart.
Digi24 consemnează că declarația a fost făcută cu referire la programul „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele europene finanțează achiziția din SUA de arme și muniții pentru armata ucraineană. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Reuters, citată de Agerpres.
În plan politic, articolul notează că, după preluarea mandatului în ianuarie 2025, președintele SUA Donald Trump nu a mai aprobat noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina sub formă de donații, dar a continuat livrările în baza sprijinului deja aprobat de administrația precedentă, condusă de Joe Biden.
În acest context, inițiativa PURL este prezentată ca o formulă agreată între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru menținerea sprijinului militar pentru Ucraina, cu finanțarea suportată de europeni. Pentru aliații europeni, miza este dublă: continuitatea fluxului de armament către Kiev și reducerea riscului ca prioritățile militare ale SUA să fie reordonate în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Donald Trump a reluat atacurile la adresa aliaților NATO , într-o declarație făcută la Casa Albă în noaptea de joi, afirmând că portavioanele britanice sunt „niște jucării” și că le-ar fi transmis britanicilor „să nu se mai obosească” să ajute SUA în războiul cu Iranul, potrivit Antena 3 CNN , care citează The Guardian. Președintele american a susținut, fără a prezenta dovezi, că ar fi cerut sprijinul celor două portavioane britanice și că ar fi fost refuzat de premierul Keir Starmer , care ulterior s-ar fi oferit să le trimită. Guvernul britanic a negat această succesiune de evenimente, afirmând că nu a existat o solicitare din partea SUA și, implicit, nici o respingere a ei. În același context, Starmer a indicat totuși că nu va permite folosirea bazelor Regatului Unit pentru lovituri ofensive împotriva regimului iranian, dar că infrastructuri precum Diego Garcia și insulele Chagos ar putea fi utilizate pentru acțiuni defensive, în cazul unor represalii iraniene. Regatul Unit a trimis distrugătorul HMS Dragon în estul Mediteranei după lansarea unei rachete iraniene din Liban către baza britanică RAF din Cipru, iar oficiali britanici au spus că este analizată și desfășurarea unui vas al Royal Navy sau a unui vas civil pentru sprijinirea eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Trump a ironizat și atacul cu rachetă asupra bazei SUA–Regatul Unit din Diego Garcia, afirmând că Iranul ar fi tras „o rachetă la peste patru mii de kilometri” și reluând ideea că aliații ar fi vrut să se implice doar după încheierea conflictului. În declarațiile sale, liderul de la Washington a repetat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO și a insistat că sprijinul ar fi trebuit oferit „când războiul a început sau chiar înainte să înceapă”. Episodul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor SUA–Regatul Unit, după ce Starmer a spus, la începutul săptămânii, în fața unei comisii parlamentare, că nu intenționează să răspundă insultelor repetate ale președintelui american, pe care le-a descris drept încercări de a pune presiune asupra sa. Joi, premierul britanic a participat în Finlanda la summitul Forței Expediționare Comune (JEF), unde a avertizat că, în pofida conflictului din Orientul Mijlociu, aliații nu trebuie să piardă din vedere amenințarea Rusiei și a confirmat că marina ucraineană va lua parte pentru prima dată, în toamnă, la un exercițiu JEF. [...]
Casa Albă și Pentagonul analizează trimiterea a cel puțin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu , potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, relatează Axios. O decizie ar urma să fie luată săptămâna viitoare, iar trupele ar proveni din alte unități de luptă decât cele deja desfășurate în regiune. Dacă administrația Trump aprobă întăririle, numărul militarilor americani de luptă din Orientul Mijlociu ar crește semnificativ. Axios interpretează această posibilă mobilizare ca un nou semnal că o opțiune de operațiune terestră americană în Iran este luată în calcul în mod serios. Contextul este unul dublu: pe de o parte, președintele Donald Trump susține că SUA negociază cu Iranul un acord pentru a pune capăt războiului; pe de altă parte, oficiali iranieni nu au acceptat încă o întâlnire la nivel înalt cu partea americană și privesc cu suspiciune inițiativa diplomatică, considerând-o posibil o manevră. Informația privind trimiterea de întăriri a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, iar Axios notează că Pentagonul pregătește opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include utilizarea forțelor terestre și o campanie amplă de bombardamente. Trump nu ar fi luat încă o decizie privind aplicarea acestor scenarii, însă surse citate de Axios spun că ar fi pregătit să escaladeze dacă negocierile nu produc rezultate concrete în curând. În paralel, sunt așteptate în regiune și alte întăriri, inclusiv escadrile suplimentare de avioane de luptă și mii de militari, în zilele și săptămânile următoare. Potrivit Axios, o unitate expediționară de pușcași marini urmează să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de desfășurare; elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin de desfășurare împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. Tot joi, Trump a anunțat prelungirea până la 6 aprilie a ultimatumului dat Iranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, renunțând la amenințări anterioare privind bombardarea unor centrale iraniene dacă Teheranul nu deschide ruta de navigație. [...]
Semnătura lui Donald Trump va apărea pe viitoarele bancnote americane , după un anunț al Departamentului Trezoreriei SUA, potrivit Agerpres , care citează AFP, Reuters și dpa. Este o premieră pentru un președinte american în exercițiu, iar inițiativa este prezentată de administrație și ca parte a marcării a 250 de ani de la independența Statelor Unite. Primele bancnote de 100 de dolari cu noua semnătură urmează să fie tipărite în iunie, iar ulterior schimbarea ar urma să fie extinsă și la alte cupiuri, conform administrației. În mod tradițional, din 1861, pe bancnotele americane figurează doar semnăturile secretarului Trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe) și ale trezorierului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a motivat decizia într-un comunicat, afirmând că „nu există altă modalitate mai puternică de a recunoaște realizările istorice ale măreței noastre țări și ale președintelui Donald Trump decât prin bancnote care îi poartă numele”. AFP plasează anunțul în contextul unor decizii recente care urmăresc să asocieze numele lui Donald Trump cu diverse clădiri și simboluri americane, ceea ce a alimentat acuzații de „cult al personalității”. În acest registru, pe 19 martie, o comisie federală pentru arte plastice, ai cărei membri au fost numiți de Trump, a aprobat baterea unei monede comemorative de aur cu imaginea președintelui. Totodată, potrivit informațiilor citate de Agerpres, mai multe clădiri publice au fost deja redenumite după revenirea lui Trump la Casa Albă în 2025, inclusiv Centrul Kennedy din Washington. În Florida, aeroportul internațional Palm Beach ar urma, de asemenea, să fie redenumit după Donald Trump, în baza unei legi adoptate de legislativul statului. [...]
Kremlinul spune că Orientul Mijlociu urmează „cel mai pesimist scenariu” , potrivit News.ro , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcute pentru Vesti. Moscova afirmă că urmărește îndeaproape evoluțiile din regiune și susține că, în acest moment, este dificil de imaginat o deteriorare suplimentară a situației. În acest context, Peskov a indicat că dinamica actuală corespunde scenariului cel mai negativ anticipat de Rusia. „Deocamdată, putem afirma că situaţia evoluează conform celui mai pesimist scenariu.” Conform sintezei publicate de TASS, Kremlinul insistă asupra necesității opririi războiului și reia avertismentul că soluțiile bazate pe forță în regiune pot avea consecințe „foarte grave”, nu doar la nivel regional, ci și global. Totodată, Rusia spune că speră ca ostilitățile să înceteze „cât mai curând posibil”, iar situația să revină pe un curs pașnic. Pe partea diplomatică, Moscova afirmă că ar susține orice demers care ar contribui la instaurarea păcii și spune că speră ca informațiile privind existența unor negocieri în curs să fie reale. În viziunea Kremlinului, după oprirea luptelor, ar urma ca statele din regiune să își contureze propria abordare pentru asigurarea securității. [...]
Donald Trump a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Hormuz , prezentând gestul drept un semn de bunăvoință în contextul negocierilor, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în timpul unei ședințe de Cabinet la Casa Albă. Trump a detaliat ce numise anterior un „cadou” din partea Iranului, afirmând că inițial ar fi fost vorba despre opt nave, dar că, în final, au tranzitat 10. El a mai spus că petrolierele ar fi fost sub pavilion pakistanez, fără să ofere alte elemente verificabile despre nave sau despre condițiile tranzitului. „Au spus, ca să vă arătăm că suntem reali și solizi și că suntem acolo, o să vă lăsăm să aveți opt bărci de petrol, opt bărci, opt bărci mari de petrol. Cred că au avut dreptate și că erau reali și cred că erau sub pavilion pakistanez... Până la urmă au fost 10 bărci.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de detalii suplimentare despre vase, notează Reuters. În lipsa acestor precizări, nu este clar ce rute au urmat navele, cine le opera sau ce înțelegeri ar fi stat la baza tranzitului. Comentariile vin în timp ce Trump pune presiune pe Iran să accepte un acord care, potrivit relatării, ar viza deblocarea acestui punct maritim strategic și oprirea programului nuclear iranian. Marți, președintele SUA stârnise nedumerire în rândul unor observatori când vorbise despre o concesie „scumpă”, legată de energie, fără să explice la ce se referă. [...]
Donald Trump afirmă că a refuzat o „ofertă” de la Teheran de a deveni lider suprem al Iranului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la dineul anual al Comitetului Național Republican al Congresului, într-un eveniment de strângere de fonduri organizat la Washington. Trump a spus că ideea ar fi fost lansată „în mod informal” de conducerea de la Teheran după ce o campanie militară americano-israeliană l-ar fi ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. El a susținut că a respins propunerea, prezentând-o ca pe o discuție venită din partea iraniană în contextul schimbărilor de putere de la vârful regimului. „Nu a existat niciodată un șef de stat care să-și dorească mai puțin această funcție decât cea de șef al Iranului. Ascultăm cu atenție unele dintre lucrurile pe care le spun. Ei spun: «Nu o vrem(n.r. funcția de lider suprem al Iranului), am dori să te numim următorul lider suprem». Nu, mulțumesc. Nu vreau asta”, a declarat Trump. În același material, Digi24 notează că Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei lider suprem după asasinarea tatălui său. Trump a mai afirmat că oficialii iranieni ar negocia cu Washingtonul pentru a opri războiul, dar ar evita să recunoască public acest lucru de teama unei revolte interne și a riscurilor de securitate. Casa Albă ar fi insistat că negocierile de pace sunt în curs, deși Teheranul ar fi respins public propunerile SUA și ar fi formulat condiții proprii pentru încetarea conflictului, cu efecte asupra Orientului Mijlociu și piețelor globale. Condițiile ar include garanții că SUA și Israelul nu reiau atacurile, despăgubiri pentru daunele de război și recunoașterea autorității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit postului de televiziune de stat Press TV, citat de Digi24. [...]
