Știri
Știri din categoria Externe
Siria și Libanul își accelerează cooperarea pe securitate, transport și energie, după ce liderii celor două țări au raportat „progrese semnificative” la discuțiile de la Damasc, într-un moment în care controlul frontierei și stabilitatea regională apasă direct asupra fluxurilor comerciale și a infrastructurii. Potrivit Al Jazeera, premierul libanez Nawaf Salam și președintele sirian Ahmed al-Sharaa au discutat inclusiv teme economice, pe fondul unei apropieri bilaterale începută după înlăturarea fostului președinte sirian Bashar al-Assad.
Întâlnirea a vizat, pe lângă securitate, și transportul, infrastructura și energia, domenii care pot influența direct funcționarea rutelor de tranzit și a proiectelor comune. Vizita marchează a doua deplasare oficială a lui Salam în Siria de la schimbarea de regim de la Damasc, în urma unei ofensive conduse de forțe de opoziție sub al-Sharaa, în urmă cu aproape 18 luni.
Un punct central al discuțiilor a fost gestionarea riscurilor de la graniță, descrisă ca fiind poroasă: persoane și bunuri, inclusiv droguri și arme, sunt frecvent traficate peste frontiera comună de 330 de kilometri. Al Jazeera notează că fenomenul ar fi scăzut după înlăturarea lui al-Assad, însă autoritățile siriene au anunțat în ultimele luni operațiuni și arestări.
În acest context, ambele guverne se opun Hezbollah, grup susținut de Iran, cu influență majoră în Liban și implicat într-un război cu Israel. Publicația relatează că Siria a arestat ceea ce a descris drept „celule Hezbollah”, acuzate că ar fi plănuit asasinate ale unor oficiali guvernamentali.
Pe agenda discuțiilor a intrat și eliberarea deținuților sirieni din închisorile libaneze, descrise ca supraaglomerate. Peste 2.000 de sirieni sunt în prezent deținuți în Liban; unii sunt acuzați de „terorism”, iar alții ar fi atacat armata libaneză. Salam a spus că a fost discutată continuarea eforturilor privind situația deținuților sirieni și clarificarea soartei persoanelor dispărute sau reținute forțat în ambele țări.
În martie, peste 130 de deținuți sirieni au fost transferați din Liban în Siria, pentru a-și executa restul pedepselor, potrivit informațiilor citate.
Întâlnirea de la Damasc are loc în timp ce Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de discuții directe cu Israel, la Washington, programate pentru joi și vineri săptămâna viitoare. Într-un interviu acordat Al Jazeera, Salam a spus că va prioritiza consolidarea armistițiului actual dintre Liban și Israel, intrat în vigoare la mijlocul lunii aprilie, dar despre care afirmă că a fost urmat de atacuri repetate ale Israelului pe teritoriul libanez, inclusiv în Beirut.
Salam a indicat că Beirutul va urmări, în aceste negocieri, câteva obiective: oprirea atacurilor, eliberarea deținuților și stabilirea unui calendar pentru retragerea israeliană.
Recomandate
Oboseala de război și slăbirea Hezbollah schimbă calculele Libanului față de Israel , iar tot mai mulți libanezi ajung să vadă un acord de pace nu ca pe o „trădare”, ci ca pe o necesitate pentru stabilitate și, potențial, pentru relansare economică, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Miza practică a acestei schimbări este una operațional-politică: dacă sprijinul public pentru „rezistență” se erodează, iar Hezbollah își pierde legitimitatea, crește spațiul pentru negocieri directe cu Israel, dar și presiunea asupra statului libanez – în special asupra armatei – de a gestiona problema dezarmării miliției, fără a declanșa o nouă criză internă. De ce se schimbă opinia publică: costul social al conflictului Jurnalista libaneză Hanin Ghaddar , cercetător la Washington Institute, susține că, mai ales după 7 octombrie și intrarea Hezbollah într-un nou război cu Israel, inclusiv în comunitatea șiită se conturează o ruptură: unii nu mai vor ca viitorul lor să fie legat de Hezbollah și de ideea de „rezistență”, asociată acum cu războaie repetate, pierderi și strămutări. Ghaddar spune că atitudinile față de pace nu urmează strict liniile confesionale (șiți, sunniți, creștini, druzi), ci mai degrabă ideologice. În această logică, opoziția față de pace ar veni în principal din două zone: afiliați Hezbollah și „stângiști” anti-Israel, inclusiv voci pro-palestiniene. Chiar și așa, ea notează că mulți evită să-și exprime public pozițiile, discuțiile având loc mai ales în privat. Pacea ca instrument de stabilitate, nu „normalizare” rapidă În lectura prezentată, sprijinul pentru pace nu înseamnă automat normalizare completă și imediată. Pentru mulți, „pace” înseamnă în primul rând încetarea războiului și obținerea unui minim de calm. O parte vede însă pacea și ca pe o cale către dezvoltare economică și comerț – un argument care capătă greutate într-o țară afectată de crize succesive. Nodul politic: dezarmarea Hezbollah și rolul armatei Pierre Diab, jurnalist și analist pe probleme libaneze, afirmă că „punctul de cotitură” a fost războiul recent, când Hezbollah ar fi intrat în luptă „în sprijinul Iranului”, iar populația ar fi resimțit din nou distrugeri și deplasări. El estimează că „mai mult de jumătate” dintre libanezi ar dori încetarea conflictului cu Israel, inclusiv „aproximativ o treime” dintre șiiți (estimare personală, nu un sondaj prezentat în text). Atât Diab, cât și Ghaddar consideră că, în pofida amenințărilor, Hezbollah nu mai are în prezent puterea sau legitimitatea de a împinge Libanul într-un nou război civil. Totuși, organizația ar fi „neliniștită” de perspectiva negocierilor directe cu Israel și ar încerca să incite împotriva liderilor libanezi, acuzându-i de trădare și amenințând cu represalii. În acest context, dezarmarea Hezbollah apare ca o decizie politică ce ar trebui implementată de armata libaneză. Diab descrie o polarizare mai puțin sectară și mai mult instituțională: Hezbollah versus armată, susținând că armata ar putea dezarma organizația dacă primește ordinul. Ghaddar ridică însă semne de întrebare privind disponibilitatea actualului șef al armatei, Rodolphe Haykal , de a confrunta Hezbollah și argumentează că ar fi o greșeală ca procesul de pace să fie condiționat de dezarmarea completă, propunând derularea simultană a celor două procese. Ce urmează: negocieri, dar cu risc de blocaj intern Analiza indică faptul că discuțiile diplomatice Israel–Liban au început, însă traiectoria lor depinde de echilibrul intern de putere din Liban și de capacitatea instituțiilor statului de a gestiona dosarul Hezbollah. Chiar dacă „oboseala de război” împinge societatea spre o soluție, implementarea rămâne legată de decizii politice sensibile și de riscul ca presiunile interne să frâneze sau să deturneze procesul. [...]
Vladimir Putin i-a promis lui Robert Fico că Rusia va acoperi cererea de energie a Slovaciei , un semnal cu miză economică pentru o țară din UE care încă depinde de importurile rusești de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc la Kremlin, sâmbătă, în contextul vizitei premierului slovac la Moscova pentru festivitățile care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Digi24 relatează, citând Reuters, că Putin i-a transmis lui Fico, în declarații difuzate la televiziunea națională rusă, că Moscova „va face tot posibilul” pentru a satisface nevoile Slovaciei în materie de resurse energetice. Dependența energetică a Slovaciei de Rusia, în centrul discuției Slovacia este prezentată drept una dintre puținele țări europene care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Conform informațiilor din articol, aprovizionarea se face prin infrastructură construită în jurul fluxurilor rusești: petrol rusesc prin conductele Drujba; gaze naturale din Rusia prin conducta TurkStream . Din perspectiva Bratislavei, menținerea acestor legături are o justificare de cost: Slovacia, stat membru al UE, a susținut că ar fi prea scump să renunțe la aprovizionarea din Rusia, tocmai pentru că infrastructura sa a fost construită în jurul acesteia. Context politic: vizita la Moscova și semnalele către UE Fico a venit la Moscova pentru evenimentele dedicate „ Zilei Victoriei ”, însă, potrivit articolului, a ales să nu participe la parada din Piața Roșie, deși presa de stat rusă relatase anterior că ar urma să fie prezent. Promisiunea lui Putin privind livrările de energie contează în primul rând prin implicațiile economice și operaționale: ea indică intenția Rusiei de a păstra un canal de export către un stat din UE și, în același timp, menține pentru Slovacia perspectiva continuității aprovizionării pe rutele existente. În material nu sunt menționate volume, prețuri sau termene contractuale, astfel că rămâne neclar ce formă concretă ar putea lua această „satisfacere” a cererii energetice. [...]
Criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa vizitei premierului slovac Robert Fico la Moscova tensionează și mai mult linia UE față de Rusia , într-un moment în care Bratislava rămâne una dintre capitalele europene cu relații deschise cu Kremlinul și cu o dependență energetică semnificativă, potrivit Mediafax . Robert Fico a participat sâmbătă la evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, fiind singurul lider din Uniunea Europeană prezent, notează Euractiv, citat de Mediafax. Vizita a fost aspru criticată de Friedrich Merz, care a spus că regretă profund deplasarea și că autoritățile germane vor discuta cu Fico despre „această zi petrecută la Moscova”. Un element cu încărcătură politică și operațională a fost faptul că, „în tot acest context”, mai multe state europene au refuzat ca avionul lui Fico să tranziteze spațiul lor aerian în drumul spre Rusia, conform informațiilor din articol. Mesajele de la Moscova: energie și „relații normale” În întâlnirea dintre Vladimir Putin și Robert Fico, liderul rus i-a mulțumit premierului slovac pentru prezență, făcând referire la dificultăți legate de deplasare: „Știu că au existat unele dificultăți legate de călătoria dumneavoastră la Moscova. Dar important este că sunteți aici”. Putin a afirmat că Rusia „salută reluarea treptată a cooperării bilaterale”, despre care a spus că fusese suspendată de autoritățile slovace anterioare, și a adăugat că Moscova va face „tot ce ne stă în putință pentru a satisface nevoile energetice ale Republicii Slovace”. La rândul său, Fico a justificat vizita ca „o manifestare de respect față de victimele celui de-al Doilea Război Mondial” și a spus că urma să discute cu Putin „aspectele fundamentale” ale relațiilor dintre cele două țări. Premierul slovac a declarat și că se opune „creării oricărui fel de nouă Cortină de Fier” între UE și Rusia și că își dorește „relații normale, standard, prietenoase și reciproc avantajoase”. Ce a făcut și ce nu a făcut Fico la evenimente Mediafax precizează că Fico nu a participat la parada militară din Piața Roșie, unde Rusia a organizat un eveniment militar fără echipamente grele, autoritățile susținând că acestea sunt folosite pe frontul din Ucraina. În schimb, premierul slovac a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. În discursul de la paradă, Putin a folosit victoria sovietică din al Doilea Război Mondial pentru a susține acțiunile armatei ruse în Ucraina și a acuzat NATO că susține Ucraina împotriva Rusiei, potrivit articolului. [...]
Vladimir Putin condiționează o întâlnire cu Volodimir Zelenski de un acord de pace prealabil , ceea ce împinge orice discuție la nivel de lideri într-o etapă finală a negocierilor și ridică miza pentru formatul de mediere acceptabil Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. Putin a spus că o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, dar numai dacă, înainte, Kievul și Moscova convin un „acord de pace durabil”. Ce schimbă condiția pusă de Putin Prin plasarea întâlnirii la vârf după „închiderea” unui acord, Kremlinul transmite că nu vede o întrevedere Putin–Zelenski ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca pas de validare a unui rezultat deja stabilit. În același timp, condiția reduce spațiul pentru negocieri directe la nivel înalt, în absența unui cadru agreat în prealabil. Putin a mai afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”. Formatul de mediere: preferință pentru Gerhard Schroder Întrebat dacă dorește să înceapă tratative cu europenii, liderul rus a răspuns că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder. În material sunt menționate ca surse Reuters și AFP. Alte teme atinse: Iran și extinderea UE Separat, Putin și-a exprimat speranța că războiul din Iran se va încheia „cât mai curând posibil”, avertizând că, în caz contrar, „toată lumea va avea de pierdut”. Pe tema extinderii Uniunii Europene, el a spus că ar fi „logic” ca Armenia să organizeze un referendum privind eventuala aderare la UE. [...]
Găsirea unei drone prăbușite lângă granița Poloniei cu Kaliningrad ridică miza de securitate pe flancul estic al UE și NATO , într-o zonă sensibilă prin proximitatea enclavei ruse, potrivit Agerpres . Autoritățile poloneze au anunțat că au găsit sâmbătă o dronă care se prăbușise pe un câmp în apropierea frontierei cu exclava rusă Kaliningrad. Informația este transmisă de dpa, preluată de Agerpres. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în această versiune, detalii despre proveniența dronei, tipul acesteia sau circumstanțele prăbușirii. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
