Știri
Știri din categoria Externe
Moscova a introdus o interdicție cu amenzi pentru publicarea de imagini după atacuri cu drone, într-o mișcare care ridică miza de reglementare pentru mass-media, platforme online și chiar serviciile de urgență, potrivit Digi24.
Măsura a fost anunțată miercuri de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, care a indicat că pe site-ul oficial al edilului a apărut un ordin al „Comisiei Antiteroriste” a Moscovei. Conform informațiilor transmise de Reuters, ordinul urmărește „prevenirea răspândirii de informații lipsite de credibilitate”.
Interdicția se referă la publicarea de fotografii și înregistrări video cu urmările unor „acte teroriste, inclusiv atacuri cu drone”, înainte ca astfel de materiale să apară pe site-urile Ministerului Apărării sau ale executivului municipal.
Ordinul se aplică explicit mai multor categorii:
Sunt exceptate, potrivit textului citat, anunțurile legate de menținerea ordinii publice.
Încălcarea interdicției poate fi sancționată cu amenzi echivalente cu 400 până la 680 de dolari pentru persoanele fizice. Pentru oficialități sau persoane juridice, sancțiunile pot fi „mult mai mari”, fără ca articolul să indice niveluri exacte.
Restricții similare sunt deja în vigoare și în alte regiuni din Rusia, ceea ce sugerează o extindere a controlului asupra informațiilor legate de atacurile cu drone, dincolo de capitală.
Recomandate
Slovacia a suspendat pe termen nedeterminat traficul la frontiera cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra fluxurilor de persoane și mărfuri pe unul dintre cele mai scurte segmente de graniță externă a UE, potrivit Agerpres . Măsura a fost justificată prin „motive de securitate”, administrația vămilor de la Bratislava anunțând că „toate posturile de control de la frontiera cu Ucraina vor fi închise (...) până la noi ordine”, conform comunicatului citat. Trecerea frontierei a fost oprită de la ora locală 15.00 (14.00, ora României), însă televiziunea TA3 a relatat ulterior, citând surse din poliție, că punctele de control ar fi fost redeschise după aproximativ două ore. Informația privind redeschiderea nu este prezentată ca anunț oficial al autorităților vamale în materialul citat. Potrivit TA3, închiderea ar fi fost decisă la solicitarea Ucrainei, după atacuri rusești cu drone în regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia . Granița dintre Slovacia și Ucraina are o lungime de circa 50 de kilometri, iar orice întrerupere a funcționării punctelor de trecere poate produce întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori și lanțurile logistice care folosesc acest coridor. În acest stadiu, nu sunt indicate termene sau condiții concrete pentru reluarea completă a traficului. [...]
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
Beijing avertizează că ar putea „închide ușa” pentru Europa dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu restricții mai dure asupra investițiilor chineze și cu reguli mai stricte în industrii critice, potrivit Reuters . Mesajul ridică miza pentru companiile europene care depind de accesul la piața chineză și pentru fluxurile de capital într-un moment în care UE își întărește agenda de autonomie economică. Qu Xun , reprezentantul comercial al ambasadei Chinei în Spania, a declarat la o conferință la Madrid că Beijingul este „foarte dezamăgit” de „controalele, limitările și sancțiunile” aplicate de Europa în ultimele trei luni și a avertizat că astfel de măsuri ar împinge China să reacționeze. „Astfel de măsuri ne împing în colțuri, să reacționăm și să închidem ușa. Schimbă mentalitatea chineză.” Ce pregătește UE și de ce irită Beijingul Potrivit informațiilor, Parlamentul European se află în faze incipiente ale adoptării unei legislații care ar introduce reguli stricte privind controlul și proprietatea în UE pentru producția din industrii critice și ar limita furnizorii considerați „cu risc ridicat” în zona de securitate cibernetică . Beijingul a făcut presiuni pentru modificarea unor elemente-cheie, în special: eliminarea unor prevederi privind originea, achizițiile și cerințele tehnologice din noile reguli pentru producție; „diluarea” definițiilor pentru „risc ridicat” în regulile de securitate cibernetică. Impactul economic: risc de represalii și incertitudine pentru investiții Avertismentul privind „închiderea ușii” sugerează un risc de măsuri de retorsiune care ar putea afecta accesul firmelor europene pe piața chineză sau condițiile de operare, într-un context în care directorii europeni și americani au criticat de mult timp dificultățile de acces și competiția cu exporturile în creștere ale companiilor chineze subvenționate. Qu a recunoscut explicit existența nemulțumirilor companiilor europene legate de accesul pe piață în China, dar a transmis că mediul de afaceri diferă de la o țară la alta și că „regulile” trebuie respectate. „Știm că firmele europene au multe plângeri despre accesul dificil pe piață în China. Este adevărat. Lumea este crudă.” Context: UE își întărește autonomia, SUA își repară relația comercială cu China Tensiunea apare în timp ce Europa își accelerează agenda de independență economică, iar China și SUA încearcă să repare relațiile comerciale. Reuters notează că președintele american Donald Trump a ajuns miercuri la Beijing, însoțit de un grup de directori executivi care urmăresc rezolvarea unor probleme de business cu China. Pentru Europa, mesajul Beijingului indică faptul că noile reguli privind investițiile și furnizorii „cu risc ridicat” nu sunt doar o chestiune tehnică de reglementare, ci pot declanșa o reacție politică și economică cu efecte directe asupra companiilor și investițiilor transfrontaliere. [...]
Senatul SUA a blocat la limită o rezoluție care ar fi forțat încetarea războiului cu Iranul , un semnal de presiune politică în creștere asupra Casei Albe pe tema controlului Congresului asupra operațiunilor militare, potrivit G4Media . Votul de miercuri a fost de 50 „împotrivă” și 49 „pentru”, pe un text similar celor propuse de opoziția democrată în ultimele săptămâni. Trei senatori republicani au votat împotriva poziției majorității din partid. Un element notabil a fost poziționarea senatoarei republicane Lisa Murkowski , care s-a situat pentru prima dată pe acest subiect împotriva guvernului SUA condus de Donald Trump . Murkowski a spus că a cerut mai multe lămuriri despre conflict din partea executivului, dar nu a primit răspuns. Miza: cine decide războiul și termenul de 60 de zile În argumentația politică din jurul rezoluției, democrații au invocat cadrul constituțional: doar Congresul poate declara război, în timp ce președintele poate iniția operațiuni militare ca reacție la amenințări iminente, însă trebuie să ceară aprobarea Congresului în termen de 60 de zile. În cazul administrației Trump, termenul-limită ar fi fost depășit luna aceasta, însă guvernul de la Washington a susținut că armistițiul în vigoare cu Iranul a încheiat conflictul. Partidul Democrat a respins acest argument. Ce urmează: voturi repetate, săptămânal Înaintea votului, senatorul democrat Jeff Merkley a afirmat că unii senatori republicani ar fi incomodați de poziția pe care sunt constrânși să o adopte, dar nu vor să i se opună direct președintelui. Democrații anunță că vor reveni cu inițiative similare: senatorul Tim Kaine a spus că va exista o nouă șansă de vot săptămâna viitoare și a promis presiune constantă asupra Senatului. „Vom forța un vot în această problemă în fiecare săptămână, până când Senatul va spune că nu ar trebui să fim în război.” [...]
Decizia Rusiei de a-l trece pe Ben Wallace pe lista persoanelor căutate indică extinderea folosirii instrumentelor penale ca presiune politică în contextul războiului din Ucraina , potrivit Al Jazeera . Fostul ministru britanic al Apărării apare în baza de date a Ministerului rus de Interne, în legătură cu o anchetă penală nespecificată. Agenția de stat TASS a citat o sursă anonimă din zona de aplicare a legii, care a susținut că investigația ar avea legătură cu acuzații „legate de terorism”. Autoritățile ruse nu au detaliat public faptele concrete sau capetele de acuzare. Wallace a fost ministru al Apărării în Marea Britanie din 2019 până în august 2023 și, după plecarea din funcție, a continuat să susțină creșterea sprijinului militar pentru Kiev și să condamne agresiunea Rusiei. În octombrie anul trecut, un parlamentar regional rus a cerut includerea lui Wallace pe lista persoanelor căutate, invocând declarații făcute cu o lună înainte la Warsaw Security Forum despre Crimeea, anexată de Rusia în 2014. În acel context, Wallace a recomandat sprijinirea Ucrainei pentru a lovi podul care leagă sudul Rusiei de Crimeea: „Trebuie să ajutăm Ucraina să aibă capabilitățile cu rază lungă pentru a face Crimeea de nelocuit. Trebuie să sufocăm viața din Crimeea. Și dacă facem asta, cred că [președintele rus Vladimir] Putin își va da seama că are ceva de pierdut. Trebuie să zdrobim blestematul de pod.” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat atunci declarațiile drept „stupide” și a spus că Moscova nu consideră necesar să comenteze afirmațiile foștilor oficiali occidentali. Context: represiune internă și semnale către exterior Cazul Wallace este plasat de publicație într-un tablou mai larg al măsurilor prin care Kremlinul își întărește controlul asupra narațiunii despre război și își extinde țintele, inclusiv în afara țării. În 2024, Vladimir Putin a semnat o lege care permite confiscarea activelor persoanelor condamnate pentru răspândirea de informații „deliberat false” despre armată; cadrul include infracțiuni precum „justificarea terorismului” și a fost folosit pentru a reduce la tăcere criticii. Al Jazeera amintește și alte cazuri invocate de autoritățile ruse: deschiderea unui dosar penal de către FSB împotriva oligarhului exilat Mihail Hodorkovski, acuzat de crearea unei „organizații teroriste” și de complot pentru preluarea violentă a puterii; emiterea, în 2023, a unui mandat de arestare pe numele procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, după ce acesta a cerut un mandat de arestare pentru Vladimir Putin pentru crime de război. Nu este clar câți oficiali străini sau persoane publice figurează în baza de date a Ministerului rus de Interne. Potrivit Mediazona, lista ar include zeci de politicieni și oficiali europeni. [...]
Ministrul norvegian de Externe avertizează că majorarea bugetelor NATO fără producție în plus ridică doar costurile , iar accentul ar trebui mutat pe investiții și cooperare industrială în apărare, într-un context în care Alianța este presată simultan de războiul din Ucraina și de tensiuni politice transatlantice, potrivit Euronews . Espen Barth Eide a spus, într-un interviu pentru Euronews România, că NATO „trebuie să rămână unită” și că relația cu SUA rămâne esențială pentru securitatea europeană, însă Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități, inclusiv prin consolidarea capacităților proprii. De ce contează: bani mai mulți nu înseamnă automat securitate mai mare Oficialul norvegian a legat direct discuția despre creșterea cheltuielilor de apărare de o problemă economică și operațională: dacă statele alocă mai multe fonduri, dar industria nu poate livra mai mult echipament, rezultatul este inflație de costuri, nu creștere de capabilități. „Orice economist vă poate spune că dacă crești suma, fără să crești furnizarea, vei avea doar mai multe cheltuieli.” În aceeași logică, Eide a susținut că aliații trebuie să investească mai mult în tehnologiile de apărare și să o facă „împreună”, pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente. Lecția Ucrainei: adaptare rapidă și producție conectată la front Ministrul norvegian a argumentat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO trebuie să privească industria de apărare: echipamentele eficiente la începutul invaziei pot deveni rapid depășite, pe măsură ce adversarii găsesc contramăsuri. El a indicat explicit problema raportului cost-eficiență în fața noilor amenințări, precum dronele ieftine, și a dat exemplul utilizării unor interceptori foarte scumpi împotriva unor ținte mult mai ieftine. „Dacă folosești metoda tradițională, cumperi multe echipamente costisitoare ca să distrugi echipamente ieftine.” În acest cadru, Eide a spus că experiența Ucrainei oferă aliaților un „feedback constant” despre ce funcționează pe front și că sprijinul pentru Kiev are și o dimensiune de autoapărare pe termen lung: „nu doar că ajutăm Ucraina, ne ajutăm pe noi”. Context politic: presiuni asupra coeziunii NATO și mesajul de la B9 Declarațiile vin după ce Donald Trump a criticat din nou NATO, în timp ce avea loc reuniunea B9, potrivit materialului. În interviu, Eide a respins separarea conceptuală între „America” și „Europa” în interiorul Alianței și a insistat asupra angajamentului comun de securitate. „Există un singur NATO și are 32 de membri… Nu există America și Europa, suntem toți angajați față de securitatea comună.” Ministrul a mai spus că statele NATO aflate în proximitatea Rusiei trebuie să coopereze mai strâns și a descris reuniunea B9 extinsă cu statele nordice drept una cu discuții „concrete” și cu un mesaj central de susținere a Ucrainei, în ideea unei „Europe mai puternice, într-un NATO mai puternic”. În paralel, Eide a menționat și semnarea privind granturile Norvegiei pentru România, pe care a descris-o drept „o contribuție semnificativă pentru multe proiecte din România”, fără a oferi în material valori sau detalii suplimentare. [...]
