Știri
Știri din categoria Externe
Moscova a introdus o interdicție cu amenzi pentru publicarea de imagini după atacuri cu drone, într-o mișcare care ridică miza de reglementare pentru mass-media, platforme online și chiar serviciile de urgență, potrivit Digi24.
Măsura a fost anunțată miercuri de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, care a indicat că pe site-ul oficial al edilului a apărut un ordin al „Comisiei Antiteroriste” a Moscovei. Conform informațiilor transmise de Reuters, ordinul urmărește „prevenirea răspândirii de informații lipsite de credibilitate”.
Interdicția se referă la publicarea de fotografii și înregistrări video cu urmările unor „acte teroriste, inclusiv atacuri cu drone”, înainte ca astfel de materiale să apară pe site-urile Ministerului Apărării sau ale executivului municipal.
Ordinul se aplică explicit mai multor categorii:
Sunt exceptate, potrivit textului citat, anunțurile legate de menținerea ordinii publice.
Încălcarea interdicției poate fi sancționată cu amenzi echivalente cu 400 până la 680 de dolari pentru persoanele fizice. Pentru oficialități sau persoane juridice, sancțiunile pot fi „mult mai mari”, fără ca articolul să indice niveluri exacte.
Restricții similare sunt deja în vigoare și în alte regiuni din Rusia, ceea ce sugerează o extindere a controlului asupra informațiilor legate de atacurile cu drone, dincolo de capitală.
Recomandate
Escaladarea atacurilor cu drone în Marea Neagră împinge navele comerciale spre soluții improvizate de protecție , de la plase metalice la recipiente cu apă și anvelope, pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, potrivit Recorder . Petroliere și nave de marfă care tranzitează strâmtoarea Bosforului au fost surprinse echipate cu astfel de „blindaje” ad-hoc, pe fondul atacurilor tot mai frecvente cu drone rusești și ucrainene în Marea Neagră, conform experților în securitate și imaginilor video obținute de Reuters și preluate de publicație. Măsuri de avarie pentru un risc în creștere Un exemplu invocat este nava de marfă „Omskii-107”, sub pavilion rusesc, abandonată și cu puntea de comandă arsă complet, care a plutit în derivă din apele rusești până la o plajă din nordul Istanbulului, la est de Bosfor. În acest context, unele nave au început să-și adapteze fizic structura pentru a reduce efectele unui posibil impact: petrolierul „Caruzo” (pavilion Sierra Leone) a trecut pe 11 august cu recipiente cu apă atârnate în jurul pupa, aparent pentru a amortiza un atac și a proteja sala motoarelor; petrolierul „Khrizopraz” (pavilion rus) a tranzitat pe 27 august cu anvelope atârnate de-a lungul corpului navei; două petroliere, „Brisk” și „Integrator”, au fost văzute luna trecută cu plase de protecție de tip „cope cages” (structuri tip grilaj/plasă menite să oprească sau să detoneze prematur drone explozive înainte de a lovi suprastructura). Cât ajută improvizațiile și unde se opresc Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, spune că amploarea atacurilor asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare „a crescut brusc” și ar putea crește în continuare. „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente.” Alți specialiști maritimi citați pun sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a opri drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aeronave de atac cu încărcături explozive mari. Efecte în lanț: nave avariate, presiune diplomatică și blocaj pe cereale Publicația notează că mai multe nave, inclusiv vrachierul „Great Ocean” (pavilion liberian), au ajuns în ultimele săptămâni la Bosfor cu avarii grave, escortate de ambarcațiuni ale pazei de coastă. Turcia – ale cărei nave comerciale au fost ținta repetată a dronelor în Marea Neagră – l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Ankara după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse; din partea Ucrainei nu a existat niciun comentariu, potrivit materialului. Pe fondul deteriorării securității maritime, președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, mai ales în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută cu Rusia și Ucraina, însă Rusia a transmis că nu vede motive pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră. Acordul mediat de Turcia în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, dar Rusia s-a retras în 2023, invocând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. Ranslem apreciază că situația este acum mai instabilă, iar o rezolvare ar necesita „măsuri mai ample în direcția păcii”. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland , o mișcare care poate ridica riscul juridic și politic pentru companiile din energie active în zonă, pe fondul unei noi escaladări a disputei de suveranitate cu Regatul Unit, potrivit HotNews . Președintele argentinian Javier Milei a invocat joi un „vânt favorabil” pentru revendicarea istorică a Argentinei asupra arhipelagului (numit în Argentina „Malvine”) și a anunțat că va promova un proiect de lege care să „înăsprească sancțiunile și pedepsele împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul insulelor din Atlanticul de Sud, a căror suveranitate este disputată între Buenos Aires și Londra. De ce contează pentru companiile din energie Mesajul lui Milei vizează direct activitățile de explorare și exploatare petrolieră din proximitatea arhipelagului, printr-o promisiune de întărire a cadrului sancționator pentru proiecte pe care Argentina le consideră neautorizate. În practică, o astfel de inițiativă legislativă poate crește incertitudinea pentru operatori și parteneri (de la licențe și finanțare până la litigii), chiar dacă administrarea „de facto” a insulelor rămâne la Regatul Unit. Context geopolitic: semnalul venit din SUA Anunțul apare la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude o „revizuire” a poziției de neutralitate a SUA privind Falkland. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc că Regatul Unit administrează „de facto” insulele, fără a se pronunța asupra suveranității propriu-zise; disputa este menționată într-o rezoluție ONU din 1965, care îndeamnă părțile la o soluție pașnică. Milei a reacționat rapid la declarația lui Trump, pe care a descris-o drept „ceva foarte puternic” legat de „cauza cea mai importantă și mai sfântă” pentru argentinieni. Presiune și pe frontul juridic În paralel, marți, o asociație a veteranilor din Falkland și avocați pentru protecția mediului au intentat o acțiune în justiție în Argentina pentru a bloca un proiect petrolier derulat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Arhipelagul Falkland se află la aproximativ 600 km de coasta patagoniană a Argentinei și a fost scena războiului din 1982 dintre Argentina și Regatul Unit, conflict soldat, în 74 de zile, cu 649 de morți în rândul argentinienilor și 255 în rândul britanicilor. Insulele sunt administrate „de facto” de Regatul Unit din 1833 și rămân un subiect major în politica internă argentiniană. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de „interesele” companiilor și cetățenilor , poziție care poate complica negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar după o întâlnire la Budapesta cu președintele Consiliului European, Antonio Costa . Magyar a spus că guvernul ungar va accepta cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 doar dacă acesta „servește interesele cetățenilor ungari și ale companiilor din țară”. Discuțiile au vizat și protejarea frontierelor externe ale UE, migrația ilegală și extinderea Uniunii Europene. Frontiere, migrație și așteptări de recunoaștere la nivel european Într-o postare pe rețelele de socializare, premierul ungar a reiterat că Ungaria susține „închiderea frontierelor externe” ale UE și adoptarea cadrului legal pe care îl consideră necesar pentru „oprirea migrației ilegale”. În acest context, Magyar a invocat evenimentele recente din Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, unde, potrivit informațiilor citate, aproximativ 70.000 de persoane ar fi intrat ilegal în doar câteva zile, în luna iulie. Totodată, el a afirmat că Ungaria va continua să protejeze frontierele Uniunii și că se așteaptă ca aceste eforturi să fie recunoscute la nivel european. Extinderea UE: Budapesta respinge procedurile accelerate În cadrul întâlnirii cu Antonio Costa, Magyar a mai declarat, conform propriilor afirmații, că Ungaria nu sprijină proceduri accelerate de aderare la Uniunea Europeană pentru nicio țară. Turneul regional al lui Antonio Costa: București, apoi Sofia și Atena Antonio Costa a ajuns joi la București, unde are programată o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Convorbirile includ o discuție tête-à-tête, urmată de convorbiri oficiale, iar declarațiile comune de presă sunt programate în jurul orei 11:00. După București, Costa urmează să meargă la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. [...]
