Știri
Știri din categoria Externe
Moscova a introdus o interdicție cu amenzi pentru publicarea de imagini după atacuri cu drone, într-o mișcare care ridică miza de reglementare pentru mass-media, platforme online și chiar serviciile de urgență, potrivit Digi24.
Măsura a fost anunțată miercuri de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, care a indicat că pe site-ul oficial al edilului a apărut un ordin al „Comisiei Antiteroriste” a Moscovei. Conform informațiilor transmise de Reuters, ordinul urmărește „prevenirea răspândirii de informații lipsite de credibilitate”.
Interdicția se referă la publicarea de fotografii și înregistrări video cu urmările unor „acte teroriste, inclusiv atacuri cu drone”, înainte ca astfel de materiale să apară pe site-urile Ministerului Apărării sau ale executivului municipal.
Ordinul se aplică explicit mai multor categorii:
Sunt exceptate, potrivit textului citat, anunțurile legate de menținerea ordinii publice.
Încălcarea interdicției poate fi sancționată cu amenzi echivalente cu 400 până la 680 de dolari pentru persoanele fizice. Pentru oficialități sau persoane juridice, sancțiunile pot fi „mult mai mari”, fără ca articolul să indice niveluri exacte.
Restricții similare sunt deja în vigoare și în alte regiuni din Rusia, ceea ce sugerează o extindere a controlului asupra informațiilor legate de atacurile cu drone, dincolo de capitală.
Recomandate
Ucraina spune că a lovit 48 de nave rusești în cinci zile, vizând inclusiv petroliere din „ flota umbrelă ” sancționată , într-o campanie care urmărește să afecteze logistica militară și fluxurile de combustibil ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Într-o operațiune „de amploare” desfășurată peste noapte, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a lovit 18 nave rusești: 13 petroliere, trei cargouri, un feribot și o navă auxiliară. Conform armatei ucrainene, aceste nave ar fi fost folosite pentru transport de combustibil, încărcături militare și alte livrări care susțin efortul de război al Rusiei. Ținta: lanțul de aprovizionare cu combustibil și transportul maritim Un element central al comunicării ucrainene este includerea petrolierelor asociate „flotei umbrelă” a Moscovei – o rețea de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile. Separat, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi („Madyar”), a declarat că unități de drone au lovit 13 nave în apropierea Crimeei ocupate, dintre care 10 ar fi fost petroliere, alături de un cargo, un feribot și un remorcher. El a susținut că toate petrolierele vizate au fost identificate ca parte a flotei sancționate. Lovituri și asupra infrastructurii petroliere și energetice Pe lângă nave, Statul Major ucrainean a raportat atacuri asupra unor obiective de infrastructură a combustibililor din interiorul Rusiei și din Crimeea ocupată. Printre acestea: rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, unde exploziile ar fi declanșat un incendiu; Ucraina o descrie drept una dintre cele mai mari facilități de procesare a petrolului din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de până la 6,6 milioane de tone metrice; terminalul petrolier Kurgannefteprodukt din Taganrog și depozitul Azovnefteprodukt din Azov (ambele în regiunea Rostov), unde au fost raportate incendii, explozii și fum; complexul NOVATEK Ust-Luga de procesare a condensatului de gaze din regiunea Leningrad, pe care armata ucraineană îl descrie drept una dintre cele mai mari facilități de acest tip din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 7 milioane de tone metrice. Publicația notează că amploarea pagubelor nu a fost verificată independent. În Crimeea ocupată, Brovdi a mai spus că dronele ucrainene au lovit cinci stații electrice, inclusiv în apropiere de Saky, Yevpatoriya și Medvedeve, fără a oferi detalii despre efecte. De ce contează Dacă afirmațiile se confirmă, seria de lovituri indică o presiune crescută asupra logisticii ruse – atât pe mare (transport de combustibil și mărfuri), cât și pe uscat (rafinării, terminale și depozite), cu potențial de a complica alimentarea cu carburanți și susținerea operațiunilor militare. În același timp, informațiile provin din surse ucrainene și rămân, parțial, neconfirmate din surse independente. [...]
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Administrația SUA a deblocat în Congres noi sancțiuni pe hidrocarburile rusești , iar pachetul ar putea fi votat „în următoarele săptămâni”, ceea ce readuce în prim-plan riscul de presiune suplimentară pe exporturile energetice ale Rusiei și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Mediafax . Patru senatori americani – republicanii Lindsey Graham și Roger Wicker, alături de democrații Richard Blumenthal și Jeanne Shaheen – spun că au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a avansa o legislație „actualizată” privind sancțiunile împotriva Rusiei, după ce măsurile fuseseră blocate anterior. În declarația comună citată de publicația franceză Le Figaro, senatorii leagă explicit sancțiunile de cumpărătorii de petrol și gaze rusești, pe care îi acuză că „alimentează mașina de război” a președintelui Vladimir Putin. „Suntem mândri să anunțăm că am ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a promova legislația noastră actualizată privind sancțiunile împotriva Rusiei.” Ce se știe despre calendar și conținut Senatorii afirmă că, odată cu această „concesie” din partea executivului, noile sancțiuni ar putea trece cu o majoritate mare, atât democrată, cât și republicană, în următoarele săptămâni. Detaliile pachetului nu au fost făcute publice până acum, iar Casa Albă nu a prezentat, în materialul citat, elemente tehnice despre măsuri. Context: sancțiuni suspendate pentru a tempera prețul țițeiului În ultimele luni, SUA au suspendat unele sancțiuni asupra petrolului rusesc impuse după invazia Ucrainei din februarie 2022 , cu scopul de a contracara creșterea prețurilor țițeiului pe fondul conflictului cu Iranul. În mai 2025, peste 80 de senatori americani susținuseră deja un proiect de lege pentru noi sancțiuni împotriva Moscovei, invocând lipsa de disponibilitate a Rusiei de a opri războiul din Ucraina. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Administrația Trump condiționează continuarea negocierilor cu Iranul de o declarație publică privind securitatea transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz , cu un termen-limită până sâmbătă, potrivit Politico . Miza este una operațională și economică: garanții explicite că ruta rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor mai fi atacate. Cerința, descrisă de oficiali americani de rang înalt drept o „demandă”, vizează un angajament public al Teheranului că nu va amenința navele din Strâmtoarea Hormuz, un coridor esențial pentru transportul de energie și mărfuri. Potrivit acelorași oficiali, Washingtonul vrea ca Iranul să promită și că va menține culoarul deschis „fără taxe” și că va opri atacurile asupra navelor comerciale. Termen scurt și presiune diplomatică prin Oman Un al doilea oficial a spus că SUA a impus un termen rapid pentru ca Iranul să afirme că Strâmtoarea Hormuz este deschisă și că administrația se așteaptă ca această poziție să fie exprimată într-o întâlnire cu oficiali din Oman, programată sâmbătă. În lipsa unei astfel de poziții, oficialul a avertizat că „nu va fi o zi grozavă pentru ei”, fără a detalia ce măsuri ar urma. Administrația ar mai dori ca declarația să includă și o componentă „explicită sau cel puțin implicită” de recunoaștere a unei greșeli, potrivit unuia dintre oficiali, care a susținut că iranienii ar fi transmis deja acest lucru în discuții private. „Praful nuclear” și riscul ca un acord pe termen lung să nu se materializeze Unul dintre oficiali a mai afirmat că, într-un eventual acord final, Iranul ar trebui să predea ceea ce a numit „praf nuclear” (formulare neclară în material, fără explicații tehnice suplimentare). Același oficial a condiționat explicit încheierea unui acord de acest element și a invocat opțiuni de presiune „militare, diplomatice” și de „pârghie economică” dacă Teheranul refuză. Totuși, un oficial al administrației a admis că un acord pe termen lung s-ar putea să nu se concretizeze. Un al treilea oficial a descris situația drept un moment de „așteptare”, susținând că Iranul ar fi preferat să amâne închiderea unor subiecte majore până după funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care au avut loc joi. Context: încetarea focului declarată „încheiată” Donald Trump a declarat în această săptămână, la summitul NATO din Turcia, că încetarea focului cu Iranul — începută la mijlocul lunii iunie — s-a încheiat, după ce Teheranul ar fi lovit nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, Trump a spus că negocierile vor continua, dar a insistat că încetarea focului rămâne „încheiată”. „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm «discuțiile». Am acceptat, dar Statele Unite le-au spus, fără echivoc, că ÎNCETAREA FOCULUI S-A ÎNCHEIAT!”, a scris Trump pe Truth Social. Pentru piețe și companii, semnalul principal este că Washingtonul încearcă să obțină rapid o garanție publică privind libertatea de navigație în Hormuz, însă negocierile rămân fragile, cu un termen scurt și cu posibilitatea explicită ca un acord amplu să nu fie atins. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
