Știri
Știri din categoria Externe
Cererea SUA ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani riscă să blocheze un acord înainte de 21 aprilie, termenul-limită al armistițiului, potrivit Euronews. Propunerea a fost discutată în negocierile de la Islamabad de săptămâna trecută, iar Teheranul ar fi replicat cerând o perioadă mai scurtă, de „o singură cifră”, conform unui oficial american citat de Axios.
Miza principală a discuțiilor este programul nuclear al Iranului, mai exact renunțarea la îmbogățirea uraniului și la stocurile existente, elemente care au alimentat disensiunile și au împiedicat încheierea unui acord, potrivit surselor citate de Axios.
În spatele ușilor închise, solicitarea SUA privind un moratoriu asupra îmbogățirii uraniului a fost un punct crucial al negocierilor de la Islamabad. O sursă citată de Axios susține că Washingtonul a propus „cel puțin 20 de ani”, împreună cu „tot felul de alte restricții”.
Pe lângă moratoriu, SUA ar fi cerut și eliminarea din Iran a întregului stoc de uraniu puternic îmbogățit. În schimb, partea iraniană ar fi indicat că ar accepta un „proces monitorizat de diminuare” a acestuia, fără să fie de acord cu scoaterea completă a materialului din țară.
Mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia încearcă să reducă diferențele rămase pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului înainte de expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, potrivit informațiilor prezentate.
În paralel, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unei blocade asupra Iranului, mai exact asupra strâmtorii Ormuz, ca instrument de presiune pentru readucerea Teheranului la masa negocierilor, conform Euronews (care trimite la un material separat pe această temă).
Un oficial american a declarat, pentru sursa citată, că „există un dialog continuu între SUA și Iran și se înregistrează progrese” în încercarea de a ajunge la un acord.
Deși nu s-a ajuns la o înțelegere, iranienii ar fi crezut că sunt aproape de un acord inițial până duminică dimineață, însă au fost surprinși de conferința de presă a lui JD Vance, potrivit relatării. Vicepreședintele SUA nu ar fi indicat că s-a ajuns la un acord, ar fi pus responsabilitatea pe iranieni și ar fi anunțat plecarea delegației americane din Islamabad.
„Iranienii au fost furioși din cauza acelei conferințe de presă”, a menționat un oficial, citat de Axios.
Din partea Teheranului, deputatul Seyyed Mahmoud Nabavian, membru al echipei de negociatori, a afirmat luni că două solicitări americane pe dosarul nuclear au fost motivul pentru care nu s-a ajuns la un acord.
Separat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că JD Vance i-ar fi transmis telefonic că punctul principal de blocaj a fost eliminarea tuturor materialelor îmbogățite din Iran și asigurarea că nu va mai avea loc îmbogățire „în următorii ani”, „și asta ar putea însemna zeci de ani”.
Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de punct de vedere pe acest subiect, potrivit Axios.
Recomandate
China avertizează că armistițiul SUA–Iran poate ceda, iar miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru petrolul către Asia , potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care Beijingul are un interes direct în menținerea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, o mare parte din importurile sale maritime de țiței tranzitând Ormuz. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi , a descris armistițiul dintre SUA și Iran drept „foarte fragil” și a cerut comunității internaționale să se opună „fără echivoc” oricăror acțiuni care ar submina încetarea focului sau ar escalada confruntarea. Declarațiile au fost făcute într-o convorbire telefonică cu omologul pakistanez, Mohammad Ishaq Dar, potrivit ministerului condus de Wang. „Sarcina urgentă este de a preveni reluarea ostilităților și de a menține impulsul armistițiului obținut cu greu.” În aceeași discuție, Wang a spus că Beijingul ar fi „încântat” ca Pakistanul să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului și a adăugat că și China este gata să contribuie. Totodată, el a îndemnat la promovarea negocierilor pentru a susține armistițiul, descris ca „extrem de fragil”. Ormuz, punctul sensibil pentru comerțul cu petrol Separat, Wang s-a întâlnit cu Khaldoon Khalifa Al Mubarak, emisarul special al Emiratelor Arabe Unite în China. În cadrul întâlnirii, șeful diplomației chineze a transmis că blocarea Strâmtorii Ormuz – impusă de SUA mai devreme în cursul zilei de luni și care vizează și alte porturi iraniene din Golful Persic și Golful Oman – „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”, potrivit unui comunicat citat în material, publicat pe X de Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. „Realizarea unui armistițiu cuprinzător și durabil prin mijloace politice și diplomatice este calea fundamentală de urmat.” Din perspectiva Chinei, riscul este amplificat de dependența energetică: societatea de analiză Kpler arată că Iranul direcționa peste 80% din exporturile sale de petrol către China înainte de război. Tot Kpler indică faptul că peste jumătate din importurile maritime de petrol brut ale Chinei provin din Orientul Mijlociu și trec, în cea mai mare parte, prin Strâmtoarea Ormuz. Context: neutralitate declarată, relație strânsă cu Teheranul Pe durata războiului dintre SUA–Israel și Iran, China a încercat să se poziționeze ca parte aparent neutră, menținând în același timp relația cu Teheranul, de al cărui țiței „depinde în mare măsură”, notează materialul. În paralel, CNN relatează – citând trei surse – că serviciile secrete americane ar indica faptul că Beijingul s-ar pregăti să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele săptămâni. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzația, afirmând că Beijingul „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”. Pentru context suplimentar despre măsurile SUA în zonă, HotNews a relatat anterior despre blocada asupra porturilor iraniene: HotNews . [...]
Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că escaladarea din Iran lovește piețele energetice și accelerează erodarea regulilor internaționale, într-un mesaj transmis la Consiliul de Securitate al ONU , potrivit Mediafax . Kaja Kallas , comisarul european pentru politică externă, a pus în aceeași ramă invazia Rusiei în Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, susținând că cele două crize reprezintă „cea mai mare prăbușire a dreptului internațional de la cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Politico, citat de publicație. În discursul de la New York, Kallas a spus că „prăbușirea dreptului internațional” este vizibilă în „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și în „războiul din Orientul Mijlociu”, iar împreună ar arăta abandonarea „vechilor reguli”, inclusiv a Cartei ONU. Mesajul cu miză economică: energie și lanțuri de aprovizionare Kallas a avertizat că războiul din Iran, care „a cuprins rapid țările învecinate”, a generat „instabilitate imensă” și „a costat mult prea multe vieți”, dar și că a trimis unde de șoc pe piețele energetice globale și pe lanțurile de aprovizionare. În același context, ea a criticat ceea ce a descris drept o schimbare către „politica coercitivă a puterii” și a avertizat asupra unei lumi modelate de sfere de influență concurente. Paralele între Ucraina și Orientul Mijlociu Kallas a folosit cel mai dur limbaj la adresa Moscovei, numind invazia din 2022 „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional”. Totodată, a încadrat conflictul actual din Orientul Mijlociu — declanșat, potrivit textului, de atacul SUA și Israelului asupra Iranului — ca parte a aceleiași „eroziuni sistemice” a regulilor internaționale. [...]
Discuțiile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, dar canalele de negociere rămân deschise , într-un moment în care miza economică – în special reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra prețurilor la energie – apasă atât asupra economiei globale, cât și asupra calculelor politice din SUA, potrivit Reuters . Întâlnirea de weekend, mediată de Pakistan la hotelul Serena din Islamabad, a fost primul contact direct dintre oficiali americani și iranieni în peste un deceniu și cel mai înalt nivel de angajament de la Revoluția Islamică din 1979. Conform a 11 surse familiarizate cu negocierile, discuțiile – descrise ca tensionate și prelungite pe parcursul a peste 20 de ore – nu au produs un „breakthrough”, însă „dialogul este încă viu”. De ce contează: Hormuz și energia, în centrul presiunii economice Printre temele majore s-a aflat Strâmtoarea Hormuz, rută cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, pe care Iranul a blocat-o „efectiv”, în timp ce SUA au spus că vor să o redeschidă. Reuters notează că strangularea livrărilor de energie de către Teheran afectează economia globală și alimentează inflația, într-un context sensibil politic pentru Washington, cu alegeri la jumătatea mandatului apropiindu-se. Pe fundal, armistițiul anunțat săptămâna trecută – intermediat de Pakistan – a oprit un război de șase săptămâni care a ucis mii de oameni și a perturbat aprovizionarea energetică mondială, potrivit aceleiași surse. Unde s-au blocat negocierile Sursele citate de Reuters indică faptul că părțile au fost, la un moment dat, aproape de un cadru de înțelegere, dar discuțiile s-au împotmolit în special în trei puncte: programul nuclear al Iranului; Strâmtoarea Hormuz; nivelul activelor înghețate la care Teheranul vrea acces. Un participant a spus că părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord și erau „80% acolo”, înainte de a lovi decizii care nu puteau fi tranșate pe loc. Pozițiile: „linie roșie” la Washington, garanții și sancțiuni la Teheran Casa Albă a reiterat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt, a transmis: „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a rămas la această linie roșie și la multe altele. Angajamentul continuă către un acord.” Un oficial de la Casa Albă a descris obiectivele SUA ca incluzând oprirea îmbogățirii uraniului, demontarea principalelor facilități de îmbogățire, predarea uraniului puternic îmbogățit, acceptarea unui cadru de securitate care să includă aliați regionali, oprirea finanțării „proxi”-urilor regionale și redeschiderea completă a Hormuz fără taxe. De cealaltă parte, surse iraniene au spus că Teheranul a cerut, între altele, un armistițiu permanent garantat, asigurări că nu vor exista lovituri viitoare, ridicarea sancțiunilor (primare și secundare), deblocarea activelor, recunoașterea dreptului la îmbogățire și menținerea controlului asupra Hormuz. În timpul discuțiilor despre garanții și relaxarea sancțiunilor, două surse iraniene au relatat că ministrul de externe Abbas Araqchi a ridicat problema încrederii, invocând un episod anterior de la Geneva: „Cum putem avea încredere în voi când, la ultima întâlnire de la Geneva, ați spus că SUA nu vor ataca în timp ce diplomația era în desfășurare?” Ce urmează: mesaje transmise prin Pakistan, fără calendar public Deși întâlnirea s-a încheiat abrupt, un diplomat din Orientul Mijlociu a spus că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea vicepreședintelui JD Vance, iar o sursă implicată a indicat că Pakistanul încă transmite mesaje între Teheran și Washington. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat luni că efortul de a rezolva problemele „este încă în plină desfășurare”. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să facă un acord”, însă Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această afirmație. Vance, la rândul său, a sugerat că pot urma alte schimburi, spunând că SUA pleacă de la Islamabad cu o propunere pe care a numit-o „finală și cea mai bună ofertă”. [...]
Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul , susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem , la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian. „Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu. Mesajul: programul nuclear, tratat ca amenințare existențială Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan. „Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian. Context: comemorare națională, tensiuni regionale și operațiuni în Liban Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic. Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah , aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului. [...]
Rosatom a retras aproape tot personalul de la centrala nucleară Bushehr , lăsând doar echipa minimă de mentenanță , o mișcare cu impact operațional direct asupra funcționării instalației într-un context de securitate deteriorat, potrivit Stirile Pro TV . Grupul rus Rosatom a evacuat luni 108 angajați de la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, construită și exploatată cu ajutorul Moscovei, a declarat directorul general Aleksei Lihacev, citat de AFP și preluat de news.ro. Conform aceleiași declarații, 20 de persoane au rămas la centrală pentru a asigura mentenanța, fiind vorba despre manageri și responsabili de echipamente, după o „rotire finală”. Evacuarea a fost coordonată cu autoritățile iraniene. Rusia își exprimase în repetate rânduri îngrijorarea în legătură cu proiectilele care au lovit teritoriul centralei de la începutul războiului, unele căzând în apropierea reactorului nuclear. Retragerea aproape completă a personalului fusese planificată înainte de încetarea focului, iar aproximativ 600 de angajați au fost retrași în mai multe etape în martie și la începutul lunii aprilie, după debutul războiului, pe 28 martie. [...]
