Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028, dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3. Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ.
Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș, care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene.
Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare.
Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova:
Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze.
În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată.
Recomandate
Rusia avertizează că apropierea Armeniei de UE va lovi pe termen lung relațiile economice din spațiul eurasiatic , după ce Dmitri Medvedev a susținut că Erevanul „nu va adera niciodată” la Uniunea Europeană; declarațiile vin pe fondul intenției anunțate de premierul Nikol Pașinian de a accelera pașii pentru o posibilă aderare, potrivit Agerpres . Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat pentru agenția rusă TASS că „este clar” că Armenia nu va intra în UE și că această direcție va afecta „permanent” relațiile cu Rusia și cu alte state din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – bloc economic post-sovietic condus de Moscova. În aceeași intervenție, Medvedev a pus costurile politice și economice ale acestei orientări pe seama „ambițiilor” conducerii de la Erevan, referindu-se la Pașinian, despre care a spus că ar trăda interesele naționale. Ce înseamnă, practic, „alegerea unei tabere” pentru Armenia Contextul imediat este anunțul făcut de Pașinian privind accelerarea procesului pentru o posibilă aderare la UE, pe fondul presiunilor din partea UEE ca Armenia să decidă „cât mai curând posibil” direcția strategică. Pașinian a spus în parlament că procesul presupune, mai întâi, depunerea unei cereri oficiale către UE, pentru a primi un răspuns de la Bruxelles și pentru a putea stabili un calendar al reformelor necesare. El a amintit și că ar fi nevoie de un referendum în Armenia privind aderarea. Mesajul Kremlinului: standardele UE sunt „incompatibile” cu UEE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat „experiența Turciei” și a altor state care așteaptă de decenii aderarea la UE, sugerând că procesul poate fi îndelungat. Peskov a mai afirmat că, după depunerea cererii, Armenia ar trebui să își modifice legislația în domenii precum comerțul, sănătatea sau vama, pentru alinierea la standardele europene, pe care le-a descris drept incompatibile cu cele din Rusia și din UEE. În opinia sa, acest lucru ar genera „contradicții profunde” care ar dăuna „în primul rând Armeniei însăși”. [...]
Armenia ia în calcul depunerea „în viitor apropiat” a cererii de aderare la UE, un pas care ar putea forța o alegere între piața eurasiatică și integrarea europeană , în condițiile în care Rusia avertizează că aderarea la Uniunea Europeană este incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică , potrivit Agerpres . Premierul armean Nikol Pașinian a declarat în Parlament că un referendum privind aderarea la UE „nu ar avea sens” înainte ca Erevanul să poată „evalua realismul” unei astfel de aderări. În logica sa, primul pas ar fi chiar depunerea candidaturii, pentru a exista o bază concretă de analiză. În același timp, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum, pe fondul presiunilor venite și din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice. Pașinian a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să avanseze o dată. Presiunea de a alege între două cadre economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum fie aderarea la UE, fie menținerea în uniunea regională eurasiatică. Rusia privește ambițiile europene ale Armeniei ca pe o mișcare într-o zonă pe care o consideră parte a sferei sale de influență, iar relațiile s-au răcit pe măsură ce Erevanul a accelerat apropierea de Occident. Sancțiuni și efecte comerciale: agricultura, punct sensibil În acest context, Rusia a introdus sancțiuni împotriva Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, o măsură cu potențial impact direct asupra exportatorilor, având în vedere că piața rusă este descrisă drept una „cheie” pentru aceste produse. Context de securitate: distanțare de alianțele conduse de Rusia Deși Armenia și Rusia sunt formal aliate, Erevanul reproșează Moscovei că nu a ajutat-o în războiul cu Azerbaidjanul din 2023. Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar Pașinian a spus că ar fi „satisfăcut” dacă țara sa ar fi exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce ar elimina „dilema” retragerii. În lipsa unui calendar, următorul reper rămâne decizia politică de a trimite sau nu cererea oficială de aderare, pas care ar transforma disputa într-una procedurală și ar amplifica presiunea de a alege între cele două cadre de integrare. [...]
Ucraina cere UE încă 30 mld. euro pentru apărare, peste programul de 90 mld. Potrivit Agerpres , președintele Volodimir Zelenski a declarat la Kiev că Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană 30 de miliarde de euro pentru a-și finanța nevoile de apărare în războiul cu Rusia. Zelenski a indicat că bugetul ucrainean al apărării are în prezent un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei), din care circa 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei) ar fi necesare pentru plata soldelor militarilor și a despăgubirilor pentru familiile soldaților uciși, alături de alte cheltuieli. Pe lângă acoperirea deficitului, liderul ucrainean a invocat și nevoia de finanțare suplimentară pentru producția de drone, pe care le-a descris drept vitale atât în luptele de pe front, cât și în atacurile în profunzimea Rusiei. „Acești bani sunt necesari pentru apărarea întregii țări. Este nevoie de o sumă substanțială de bani. Lucrez asupra acestei chestiuni cu francezii și germanii.” Context: programul UE de 90 mld. euro și condițiile de rambursare În același context, Zelenski a amintit că UE a lansat anul acesta un program de asistență financiară pentru Ucraina, prin care Kievul ar urma să primească în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, un împrumut de 90 de miliarde de euro: 60 de miliarde pentru achiziții militare și 30 de miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform informațiilor transmise, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele state care au refuzat garanția sunt Ungaria, Cehia și Slovacia. [...]
Canada introduce din 8 septembrie suprataxe de 15–50% pe importuri din SUA, plus un pachet de sprijin de 7,5 mld. dolari canadieni , într-o escaladare cu impact direct asupra costurilor din lanțurile de aprovizionare și asupra companiilor expuse comerțului bilateral, potrivit news.ro . Măsurile vizează o serie de produse americane, iar guvernul de la Ottawa spune că valoarea suprataxelor va fi „aproape la paritate” cu cea a tarifelor impuse de Washington asupra produselor canadiene începând de sâmbătă. Liniile generale ale răspunsului fuseseră anunțate anterior de premierul Mark Carney . Ce produse intră pe lista de suprataxe Conform informațiilor prezentate, suprataxele canadiene vor viza: oțelul; produsele lactate; echipamentele agricole; industria hârtiei; electronica; aparatele electrocasnice. Ministrul finanțelor, François-Philippe Champagne , a declarat că riposta va intra în vigoare la 8 septembrie, la ora 00:01. Pachetul de sprijin: 7,5 miliarde dolari canadieni Pentru sectoarele afectate de tarifele americane, guvernul canadian a anunțat un pachet total de 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro), destinat: susținerii lichidităților întreprinderilor; consolidării indemnizațiilor de șomaj; creării unui „Fond de diversificare pentru o Canada puternică”, pentru sprijinirea găsirii de noi piețe de export. De ce contează: dependența Canadei de piața americană Miza economică este ridicată, în condițiile în care Statele Unite sunt principalul partener comercial al Canadei, iar exporturile canadiene către SUA reprezintă 70% din total, potrivit aceleiași surse. În acest context, decizia premierului Mark Carney de a întrerupe negocierile comerciale cu Washingtonul, invocând condiții „nedrepte”, crește riscul de prelungire a tensiunilor și de scumpiri pe segmentele vizate de tarife de ambele părți. În paralel, Washingtonul aplică deja suprataxe punitive asupra unor produse canadiene, iar măsurile anunțate de Ottawa indică o etapă nouă de retaliere, cu efecte care se vor vedea în special în industriile dependente de comerțul transfrontalier. [...]
Spania cere bani de urgență de la UE pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta , după ce aproximativ 70.000 de persoane au intrat în enclava nord-africană la finalul lunii iulie, iar autoritățile locale spun că răspunsul administrativ este prea lent, potrivit Al Jazeera . Comisia Europeană a transmis că „evaluează” solicitarea Spaniei și că rămâne „pe deplin angajată la toate nivelurile” pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a declarat la Bruxelles că cererea formală a fost primită și că evaluarea se face „cu prioritate”, în vederea unei decizii rapide. Criza a escaladat după ce, la sfârșitul lui iulie, peste 70.000 de potențiali migranți, „împinși de sărăcie și de dezinformare”, s-au îndreptat spre Ceuta. Potrivit cifrelor oficiale citate, cel puțin 90 de persoane au murit de ambele părți ale frontierei, în timp ce organizații pentru drepturile omului au raportat un bilanț mai mare. Presiune operațională: repatrieri accelerate și un „comandament unic” Guvernul spaniol a luat măsuri pentru a accelera returnarea migranților rămași în Ceuta, iar majoritatea s-au întors deja în Maroc. Totuși, între 5% și 10% – adică între 3.500 și 7.000 de persoane – se află încă în enclavă, inclusiv copii neînsoțiți, care nu pot fi deportați. Autoritățile spaniole trebuie să îi identifice pe cei rămași pentru a stabili dacă au dreptul la protecție internațională sau, în caz contrar, pentru a începe procedurile de returnare. Procesul este criticat ca fiind prea lent de guvernul regional din Ceuta, controlat de Partidul Popular (PP). Pentru a grăbi reacția, cabinetul de la Madrid a aprobat crearea unui „comandament unic” pentru Ceuta, condus de ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres. Acesta a spus că prioritatea este „returnarea și repatrierea celui mai mare număr posibil de persoane, adulți și minori”, cu respectarea legii spaniole și a drepturilor omului. În paralel, guvernul va continua asistența umanitară pentru solicitanții de azil și pentru minorii neînsoțiți care nu pot fi returnați. De ce contează pentru UE: frontiera terestră cu Africa și regimul Schengen Ceuta și Melilla sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ambele enclave funcționează într-un regim special în cadrul spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că persoanele care intră sunt supuse controalelor la frontieră înainte de a putea continua către Spania continentală. În acest context, cererea de finanțare de urgență testează capacitatea UE de a reacționa rapid când un stat membru invocă presiune imediată asupra unei frontiere externe. [...]
Omanul și Iranul negociază redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz printr-un coridor temporar și deminare , într-un demers cu miză operațională directă pentru fluxurile maritime din Golf, potrivit Economica . Strâmtoarea rămâne blocată de Teheran și este în centrul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. El a adăugat că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington în iunie , care „a eșuat între timp”, dar pe care Iranul continuă să îl considere reper. Ce include „cadrul etapizat” discutat la Teheran Al-Busaidi și omologul său iranian, Abbas Araghchi, au discutat la Teheran „despre un cadru etapizat”, conform unei declarații publicate de Muscat. Acesta ar urma să includă: „stabilirea unui coridor de navigație temporar comun prin Strâmtoarea Ormuz”; un acord pentru implementarea „unui proiect comun de deminare a strâmtorii”. În paralel, negocierile ar urma să continue pentru stabilirea unui coridor „permanent”, pentru definirea „gestionării viitoare a strâmtorii” și pentru un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigație și de securitate necesare”. Cele două țări au subliniat și importanța unor discuții comune cu celelalte state riverane Golfului Persic. Contextul de securitate: mesajul lui Trump despre mine Discuțiile au loc în condițiile în care președintele american Donald Trump a reafirmat pe Truth Social că, potrivit Marinei americane, „toate minele au fost îndepărtate și/sau distruse în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz”. „Iranul a fost informat că orice vas care plasează noi mine noi va fi distrus” În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau parametrii tehnici ai coridorului, rămâne de urmărit dacă părțile ajung la un acord aplicabil rapid și cum va fi organizată, în practică, componenta de deminare și furnizare a serviciilor de securitate pentru navigație. [...]
