Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Indiei, Narendra Modi, a discutat cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, potrivit Reuters. Modi a anunțat sâmbătă, într-o postare pe platforma X, că a avut o convorbire cu liderul de la Teheran.
În mesaj, Modi a condamnat atacurile asupra infrastructurii critice din Orientul Mijlociu și a reiterat importanța menținerii deschise și sigure a rutelor maritime, într-un context regional marcat de riscuri pentru transportul pe mare și pentru fluxurile comerciale.
Modi a mai spus că a apreciat sprijinul continuu al Iranului pentru siguranța și securitatea cetățenilor indieni aflați în Iran. Reuters nu a oferit detalii suplimentare despre durata convorbirii sau despre eventuale măsuri convenite de cele două părți.
Recomandate
Președintele iranian Masoud Pezeshkian ar fi înaintat o demisie care poate amplifica blocajul decizional de la vârful puterii din Iran, într-un moment în care instituțiile militare și de securitate sunt acuzate că au preluat controlul asupra unor zone-cheie ale guvernării, potrivit G4Media . Informația este atribuită unei surse citate de Iran International și nu a fost confirmată oficial. Conform aceleiași relatări, Pezeshkian ar fi transmis Biroului Liderului Suprem o scrisoare oficială de demisie, în care ar fi susținut că președintele și guvernul au fost „excluși” din procesele decizionale majore ale țării. În acest context, el ar fi indicat că vidul de putere ar fi permis facțiunilor radicale din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) să preia controlul asupra „afacerilor țării”. În scrisoare, Pezeshkian ar fi argumentat că, în aceste condiții, nu mai poate conduce guvernul și nu își mai poate îndeplini responsabilitățile legale, motiv pentru care ar fi cerut o demisie imediată. Ce urmează și de ce contează Nu este clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia, însă conținutul scrisorii ar indica „o ruptură profundă și fără precedent” la nivelul conducerii, potrivit sursei citate. Episodul ar veni după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice. Iran International a relatat anterior că IRGC ar fi restricționat treptat o parte din puterile prezidențiale și ar fi preluat efectiv controlul asupra unor componente importante ale guvernului. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă demisia va fi acceptată și ce mecanism politic va fi activat pentru gestionarea unei eventuale tranziții la vârful executivului. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Atacurile SUA–Iran pun din nou sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un obiectiv declarat al Washingtonului, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului stagnează, potrivit Agerpres . Armata americană a anunțat că a lansat sâmbătă și duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână. Țintele au fost sisteme de radar și de control al dronelor în orașul Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), care a comunicat informația pe X. Centcom susține că operațiunile au fost un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv distrugerea unei drone americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La scurt timp, Gardienii Revoluției iranieni au afirmat că au atacat o bază folosită de armata SUA pentru lovituri asupra teritoriului iranian, fără să precizeze localizarea. Separat, armata din Kuweit a anunțat că s-a confruntat cu un atac cu drone și rachete. Armistițiul din 8 aprilie, din nou contestat Washingtonul și Teheranul s-au acuzat reciproc și joi că au încălcat armistițiul în vigoare din 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului. În paralel, informații apărute în presa americană în weekend despre noi exigențe ale Washingtonului față de Teheran au redus așteptările privind un acord rapid, după ce Donald Trump alimentase anterior speranțele unui compromis. Negocierile: propunere de prelungire cu 60 de zile și condiții legate de Ormuz În contextul în care cele două părți păreau să se apropie de un acord, New York Times a relatat sâmbătă că președintele american și-ar fi înăsprit propunerea și ar fi trimis Teheranului o nouă versiune a unui posibil protocol de acord, fără alte detalii. Potrivit Axios, Trump urmărește două priorități: oprirea programului nuclear iranian și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană ar include: prelungirea armistițiului cu 60 de zile; clauze privind redeschiderea Ormuz; un cadru pentru reluarea negocierilor pe dosarul nuclear. Iranul a transmis că nu va accepta un acord fără garanții privind „drepturile poporului iranian”, prin vocea principalului negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele parlamentului. Teheranul își revendică dreptul la un program nuclear civil și neagă că urmărește arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA și ale altor țări. În același timp, Iranul vrea ca dosarul nuclear să fie abordat ulterior, în cazul unui acord, și cere ridicarea imediată a sancțiunilor care îl afectează. [...]
Donald Trump a cerut rescrierea unor clauze-cheie din proiectul de acord cu Iranul , redeschizând negocierile și împingând semnarea cu câteva zile, potrivit Axios , care citează un oficial de rang înalt din administrație și o a doua sursă informată. Miza imediată este una de reglementare și securitate : Trump vrea să întărească formulările legate de materialul nuclear al Iranului înainte de a-și da acordul final, deși, spun oficiali americani citați de publicație, președintele se așteaptă să finalizeze acordul „curând”. Cererea sa a declanșat o nouă rundă de „du-te-vino” între părți, care ar putea dura mai multe zile. Ce anume vrea Trump să schimbe Conform surselor Axios , Trump a cerut modificări la capitolele privind programul nuclear al Iranului. În forma actuală, memorandumul de înțelegere include un angajament al Iranului că nu va urmări obținerea unei arme nucleare, însă fără concesii specifice dincolo de această promisiune. Documentul prevede și o fereastră de 60 de zile pentru negocieri asupra: angajamentelor nucleare ale Iranului și relaxării sancțiunilor de către SUA, iar primele subiecte ar urma să fie cum este eliminat stocul de uraniu îmbogățit al Iranului și cum este limitată îmbogățirea ulterioară . Un oficial de rang înalt a spus că Trump vrea „mai multe specificații” despre cum ajung SUA să preia materialul și despre calendarul acestei operațiuni, referindu-se la uraniul îmbogățit. Separat, a doua sursă a indicat că Trump vrea ajustări și la formulările privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct sensibil pentru fluxurile energetice și transportul maritim. Unde sunt blocajele și cât ar putea dura Un oficial american a declarat că Trump a fost informat că ar dura aproximativ trei zile până când partea iraniană revine cu un răspuns. În același timp, oficiali iranieni au transmis presei de stat că nici ei nu au aprobat textul final, deși doi oficiali americani au susținut anterior că Teheranul era pregătit să semneze și că decizia depindea de Trump. Mesajele publice: „aproape”, dar nu final După ședința din Situation Room, un oficial de la Casa Albă a spus reporterilor că Trump „va face doar un acord care este bun pentru America, respectă liniile sale roșii și se asigură că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”. Un oficial din administrație a descris semnarea ca probabilă, dar cu un calendar încă fluid: „Va exista un acord. Cât de iminent este, vom vedea. Suntem dispuși să așteptăm ca președintele să obțină ce cere. Ar putea fi o săptămână. Ar putea fi mai puțin. Ar putea fi mai mult. La începutul săptămânii, sperăm să avem ceva.” Presa de stat iraniană a relatat că un acord este aproape, dar nu final, și a susținut că Iranul ar urma să primească miliarde din fonduri înghețate; Casa Albă neagă această afirmație, potrivit Axios. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. [...]
Volodimir Zelenski împinge pentru o fereastră de negocieri înainte de iarnă , mizând pe faptul că Rusia „a început să piardă” inițiativa pe câmpul de luptă și cerând, în același timp, sancțiuni mai dure ca instrument de presiune, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „ Face the Nation ” a postului CBS, președintele ucrainean a spus că vrea să continue negocierile cu Rusia și că își dorește ca pacea să fie obținută înainte de venirea iernii, invocând o poziție strategică „îmbunătățită” a Kievului. Materialul citează Reuters, care notează că discuțiile mediate de Statele Unite au stagnat pe fondul concentrării Washingtonului asupra conflictului din Iran. „A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă din inițiativa de pe câmpul de luptă.” Zelenski a legat explicit această „fereastră” de timp de intensificarea presiunii asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, și a insistat asupra rolului sancțiunilor. „Înainte de iarnă trebuie să găsim o cale, o cale diplomatică, de a ne așeza la masă și de a discuta.” Sancțiunile, pârghia centrală invocată de Kiev Liderul ucrainean a spus că presiunea „crește” și a subliniat că sancțiunile ar trebui înăsprite, nu relaxate. „Nu de a le ridica, ci de a impune mai multe.” În același context, Zelenski a indicat că ar exista și varianta unor negocieri organizate cu ajutor european sau a unor discuții bilaterale cu Rusia, reiterând însă apelul pentru sancțiuni mai dure. Context militar: încetinirea avansului rus și lovituri în interiorul Rusiei Potrivit materialului, Zelenski și alți oficiali ucraineni susțin că avansul forțelor ruse a încetinit, în timp ce Ucraina a intensificat lovituri cu rază medie și lungă în interiorul Rusiei, vizând „în principal industria petrolieră rusă”. Separat, Reuters relatează că un comandant ucrainean de rang înalt, generalul de brigadă Andrii Bilețki (Corpul al Treilea al Armatei Ucrainene), a vorbit despre o „fereastră de șase luni” în care Ucraina ar putea prelua inițiativa și să-și consolideze poziția pentru negocieri, apreciind că armata rusă este epuizată și incapabilă de progrese semnificative. Nevoi operaționale: apărare antiaeriană și acorduri pentru drone Zelenski a mai spus că, în lipsa unui program european de apărare antirachetă, Ucraina are nevoie de sprijinul SUA pentru furnizarea de rachete de apărare aeriană, până când va putea produce „propriul sistem european antibalistic”. „Până în momentul în care vom produce propriul nostru sistem european antibalistic, până în acel moment, avem nevoie de sprijin din partea Statelor Unite.” Totodată, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina speră să încheie un acord cu Statele Unite privind tehnologia comună a dronelor, invocând experiența acumulată în doborârea dronelor și rachetelor rusești. El a mai spus că există deja acorduri privind dronele cu unele țări din Orientul Mijlociu și cu unele țări europene și că este pregătit „un acord important” și cu Uniunea Europeană. [...]
Turul doi din Columbia poate schimba direcția politicii de securitate și relația cu SUA , după un prim tur fără câștigător și o campanie marcată de violențe, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Pe 21 iunie, columbienii aleg între Abelardo de la Espriella („El Tigre”), un politician de dreapta care se declară admirator al lui Donald Trump, și Ivan Cepeda, asociat cu linia politică a președintelui de stânga Gustavo Petro. În primul tur, De la Espriella a obținut 43,74%, iar Cepeda 40,9%, fără ca vreunul să depășească pragul de 50% necesar pentru victorie directă. O campanie dominată de violență și miza conflictului intern Campania electorală a fost însoțită de atacuri cu drone, răpiri, omoruri și de asasinarea, anul trecut, a unui candidat la președinție, la un miting. În acest context, confruntarea din turul doi capătă o miză operațională majoră: cum va fi gestionat conflictul armat intern, care durează de decenii și s-a intensificat din nou în ultimii ani. Autoritățile electorale au transmis că ziua votului s-a desfășurat „normal și în siguranță”. În paralel, Petro a spus că nu „acceptă rezultatele numărătorii preliminare” și că va aștepta rezultatele finale revizuite de judecători, invocând nereguli și susținând că „sute de mii de voturi au fost adăugate”, fără să prezinte dovezi. Două abordări opuse: „pace totală” versus represiune militară Ivan Cepeda este prezentat ca un actor important în negocierile de pace care au dus, în 2016, la acordul dintre guvern și gherila FARC, și este descris drept unul dintre arhitecții strategiei de „pace totală” promovate de Petro — adică dialog și negocieri cu grupările armate, în timpul armistițiilor, în locul intervenției militare. În timpul mandatului lui Petro, notează materialul, producția de cocaină a atins un nivel-record, numărul membrilor grupărilor armate a crescut, iar violențele de la frontieră au ajuns la cel mai grav nivel din ultimii ani, cu zeci de mii de persoane strămutate. Criticii și analiști de securitate au descris „pacea totală” drept o strategie eșuată, în timp ce Petro a susținut că guvernul său a confiscat cea mai mare cantitate de droguri din istorie. De cealaltă parte, Abelardo de la Espriella, avocat și om de afaceri, a criticat negocierile cu grupările armate și propune o linie dură: cooperare mai strânsă cu SUA, bombardarea cartelurilor cu sprijin american, mai multe puteri pentru armată și posibile procese în masă. El a promis și construirea a zece „mega-închisori” în junglă, într-un model asociat în material cu președintele din El Salvador, Nayib Bukele, și a spus că ar reduce drastic statul. Implicații externe: SUA și tensiunile regionale Turul doi este prezentat ca având implicații pentru relația Columbiei cu SUA și cu vecinii latino-americani. Cepeda, la fel ca Petro, a spus că țara nu ar trebui să fie un „stat vasal” al SUA, în timp ce De la Espriella își exprimă dorința de a consolida alianța de securitate cu Washingtonul și se poziționează ideologic mai aproape de Trump. Materialul amintește că Petro și Trump s-au confruntat frecvent în public pe teme precum traficul de droguri și intervenția SUA în regiune, deși relațiile s-au îmbunătățit după o întâlnire la Casa Albă, în februarie, iar cooperarea antidrog a continuat în mare parte și în perioadele tensionate. Un alt punct sensibil este relația cu Ecuadorul. Președintele ecuadorian Daniel Noboa a impus tarife vamale Columbiei, acuzând guvernul columbian că nu face suficient pentru securizarea frontierei. Noboa a spus că a ajuns la un acord cu De la Espriella pentru ridicarea tarifelor pe 1 iunie, după o întâlnire în care ar fi convenit asupra „predării infractorilor ecuadorieni aflați pe teritoriul columbian” și a unei „lupte comune împotriva narcoterorismului”. Ministerul columbian de externe a acuzat, în replică, „ingerință deliberată” în alegerile din Columbia. În acest moment, Trump nu a susținut public niciun candidat, spre deosebire de alte alegeri din regiune, potrivit aceleiași relatări. [...]
