Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Indiei, Narendra Modi, a discutat cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, potrivit Reuters. Modi a anunțat sâmbătă, într-o postare pe platforma X, că a avut o convorbire cu liderul de la Teheran.
În mesaj, Modi a condamnat atacurile asupra infrastructurii critice din Orientul Mijlociu și a reiterat importanța menținerii deschise și sigure a rutelor maritime, într-un context regional marcat de riscuri pentru transportul pe mare și pentru fluxurile comerciale.
Modi a mai spus că a apreciat sprijinul continuu al Iranului pentru siguranța și securitatea cetățenilor indieni aflați în Iran. Reuters nu a oferit detalii suplimentare despre durata convorbirii sau despre eventuale măsuri convenite de cele două părți.
Recomandate
Iranul spune că va permite navelor japoneze să tranziteze Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , într-un nou semnal că Teheranul aplică o blocadă selectivă a acestui culoar maritim strategic. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru agenția japoneză Kyodo News că strâmtoarea „nu este închisă” în general și că ar fi blocată doar pentru navele „inamicului”, adică ale țărilor care atacă Iranul. Pentru celelalte state, navele ar putea trece, iar Teheranul ar fi dispus să ofere „trecere în siguranță”, cu condiția ca operatorii să contacteze autoritățile iraniene pentru a stabili ruta. Miza pentru Japonia este ridicată: peste 90% din importurile sale de țiței provin din Orientul Mijlociu, iar economia japoneză depinde și de fluxurile de export care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Totuși, Al Jazeera notează că, în practică, culoarul a fost aproape blocat după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, ceea ce a redus traficul maritim la un nivel foarte scăzut. În primele zile ale războiului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizase că va „aprinde” orice navă care ar încerca să tranziteze strâmtoarea. În ultima săptămână, discursul oficial s-a temperat, iar mesajul transmis a devenit că restricțiile vizează doar „inamici” ai Iranului, pe fondul unor treceri punctuale aprobate de autoritățile iraniene. În acest context, Japonia ar putea intra în grupul restrâns de țări ale căror nave au fost lăsate să treacă în ultimele zile, grup în care sunt menționate în principal China, India și Pakistan. Serviciul de informații maritime Lloyd’s List a relatat separat că 10 nave au tranzitat strâmtoarea navigând aproape de coasta Iranului, pe o rută care începe să fie tratată drept un „coridor sigur”; cea mai recentă, un vrachier grec, a trecut vineri pe lângă insula iraniană Larak, emițând mesajul „Cargo Food for Iran”. Potrivit Lloyd’s List, trecerile se fac de la caz la caz, iar IRGC ar lucra la un sistem mai coordonat de verificare și înregistrare. Pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână, mai multe state au început să facă demersuri pe lângă Teheran pentru redeschiderea strâmtorii sau pentru asigurarea unui pasaj sigur; Japonia, Franța, Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit au emis recent o declarație comună privind disponibilitatea de a contribui la eforturi pentru siguranța navigației. Declarațiile lui Araghchi vin după o convorbire telefonică avută marți cu ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, în care Tokyo și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de nave japoneze blocate în Golf, conform unei informări japoneze despre discuție. Pentru companiile de transport și pentru importatorii de energie, evoluția rămâne relevantă deoarece orice restricție prelungită în Strâmtoarea Hormuz poate afecta costurile de transport, timpii de livrare și, implicit, prețurile la energie. [...]
Vladimir Putin i-a transmis Teheranului că Rusia rămâne „un prieten loial” , potrivit Reuters , care citează un mesaj al Kremlinului publicat sâmbătă, 21 martie. Liderul de la Kremlin i-a felicitat pe oficialii iranieni cu ocazia Nowruz, Anul Nou iranian, și a reiterat ideea unui parteneriat de încredere între Moscova și Teheran. Mesajul a fost adresat liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, și președintelui iranian Masoud Pezeshkian , conform comunicării Kremlinului. În același timp, Reuters notează că amploarea sprijinului real al Rusiei pentru Iran este disputată, unele surse iraniene susținând că ajutorul primit de la Moscova ar fi fost limitat în cea mai mare criză pentru Iran de la Revoluția din 1979. „Vladimir Putin a urat poporului iranian să depășească încercările aspre cu demnitate și a subliniat că, în acest moment dificil, Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere al Teheranului”, a transmis Kremlinul. Pe fondul escaladării regionale, Rusia afirmă că atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului au împins Orientul Mijlociu „în abis” și au declanșat o criză energetică globală, potrivit Reuters. În același context, Putin a condamnat uciderea liderului suprem iranian, descriind-o drept o crimă „cinică”, mai notează agenția. Separat, Politico a relatat că Moscova ar fi propus Washingtonului un schimb: Kremlinul să înceteze partajarea de informații cu Iranul dacă SUA opresc furnizarea de informații către Ucraina despre Rusia, însă Statele Unite ar fi respins ideea. Reuters consemnează că Kremlinul a respins relatarea drept falsă. În plan mai larg, agenția amintește că parteneriatul strategic publicat între Rusia și Iran nu include o clauză de apărare mutuală, iar Moscova a spus în repetate rânduri că nu dorește ca Iranul să dezvolte o bombă atomică, de teamă că ar declanșa o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu. [...]
Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite iau în considerare "reducerea" operațiunilor militare împotriva Iranului , în contextul în care Iranul și Israelul și-au intensificat atacurile reciproce, iar mass-media iraniană a raportat un atac asupra facilității de îmbogățire nucleară de la Natanz. Potrivit Reuters , Trump a afirmat că SUA sunt aproape de a-și atinge obiectivele, dar a subliniat că alte țări ar trebui să preia conducerea în asigurarea securității strâmtorii Hormuz, a cărei închidere aproape completă amenință cu un șoc energetic global. Trump a transmis, printr-o postare pe rețelele sociale, că războiul, aflat acum în a patra săptămână, ar putea fi încheiat pe măsură ce amenințarea iraniană este eliminată. Cu toate acestea, în același timp, 2.500 de pușcași marini americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu, într-o misiune a cărei scop nu este clar definit. "Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu cu privire la Regimul Terorist al Iranului", a spus Trump pe Truth Social. "Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie păzită și supravegheată, după cum este necesar, de alte națiuni care o folosesc - Statele Unite nu!" În același timp, mass-media iraniană a raportat atacuri asupra complexului de îmbogățire Shahid Ahmadi-Roshan Natanz, dar experții au confirmat că nu au existat scurgeri radioactive și că locuitorii din apropiere nu sunt în pericol. Israelul a declarat că nu are cunoștință de un astfel de atac. Escaladarea conflictului și impactul asupra economiei globale Israelul a intensificat atacurile asupra Beirutului, vizând Hezbollah , în timp ce sirenele de raid aerian din Israel au avertizat asupra rachetelor venite din Iran. În plus, Iranul a lansat două rachete balistice către baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, dar nu a lovit ținta. Atacurile asupra infrastructurii energetice vitale din Iran și statele vecine din Golf au dus la creșterea prețurilor petrolului cu 50%, amenințând cu un șoc economic global. Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu până la 35% săptămâna aceasta, pe măsură ce Iranul și Israelul au lovit unele dintre cele mai importante infrastructuri de gaze din regiune. Reacții internaționale și eforturi diplomatice Uniunea Europeană a îndemnat statele membre să reducă țintele de stocare a gazelor și să înceapă să refacă rezervele treptat pentru a limita cererea. De asemenea, aliați importanți ai SUA din Europa, Japonia și Canada s-au angajat să se alăture "eforturilor adecvate" pentru a asigura trecerea sigură prin strâmtoarea Hormuz, dar Germania și Franța au subliniat că luptele trebuie să înceteze mai întâi. Iranul a anunțat că este pregătit să permită trecerea navelor legate de Japonia prin strâmtoarea îngustă, având în vedere că Japonia își primește aproximativ 90% din livrările de petrol prin această rută. Casa Albă a declarat că va renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian pentru 30 de zile, permițând vânzarea a 140 de milioane de barili pe tancuri, în efortul de a crește oferta și de a reduce prețurile. Administrația a relaxat anterior sancțiunile asupra unei cantități similare de petrol rusesc. Mesaje de rezistență și alianțe strategice În timp ce musulmanii au sărbătorit Eid al-Fitr, iar iranienii au marcat Nowruz, noul lider suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei , a emis un mesaj de sfidare. Khamenei, care nu a apărut la rugăciunile de Eid și nu a fost văzut în public de la atacul inițial israelian care a ucis tatăl său, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că iranienii au răspuns cu unitate și rezistență și au "dat o lovitură dezorientantă inamicului". Președintele rus Vladimir Putin a transmis, de asemenea, salutări de Nowruz liderilor iranieni, afirmând că Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere, deși amploarea sprijinului Moscovei pentru Iran este disputată. [...]
Instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz a fost atacată sâmbătă dimineață , potrivit Reuters , care citează agenția iraniană Tasnim. Tasnim a susținut că atacul a fost lansat de Statele Unite și Israel și a adăugat că nu au existat scurgeri radioactive, iar locuitorii din apropierea amplasamentului nu au fost expuși unui risc. Informațiile vin în contextul escaladării confruntării militare din regiune și al sensibilității ridicate legate de infrastructura nucleară a Iranului. Conform Al Jazeera , Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a transmis, prin Tasnim, că complexul de îmbogățire de la Natanz a fost vizat „în această dimineață” și că nu a fost raportată nicio „scurgere de materiale radioactive” la instalația de îmbogățire Shahid Ahmadi Roshan, unul dintre cele mai importante situri de acest tip din Iran. „În urma atacurilor criminale ale Statelor Unite și ale regimului sionist uzurpator împotriva țării noastre, complexul de îmbogățire Natanz a fost vizat în această dimineață.” Tot Al Jazeera relatează că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat pe platforma X că Iranul a informat-o despre atacul asupra sitului Natanz și că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în afara amplasamentului, precizând că analizează în continuare situația. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a reiterat apelul la „reținere militară” pentru a evita riscul unui accident nuclear. În același material, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a avertizat că SUA și Israel ar urma să intensifice loviturile asupra Iranului în săptămâna care începe duminică, afirmând că intensitatea atacurilor efectuate de armata israeliană și armata americană „va crește semnificativ”. [...]
Iranul a amenințat că va viza obiective turistice și zone de agrement la nivel global , potrivit Euronews România . Avertismentul, difuzat de televiziunea de stat de la Teheran, susține că „stațiunile și centrele turistice din întreaga lume nu vor mai fi sigure” și că Teheranul nu intenționează să oprească nici construcția de rachete. Mesajul a fost atribuit generalului Abolfazl Shekarchi , care a declarat că, „de acum înainte, pe baza informațiilor pe care le deținem despre dumneavoastră, stațiunile, zonele de agrement și centrele turistice și de agrement din întreaga lume nu vor mai fi sigure pentru dumneavoastră”. Afirmațiile alimentează îngrijorări invocate de analiști încă de la debutul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit cărora Iranul ar putea să își reactiveze „celulele” pentru a pregăti atentate ca tactică de presiune. Amenințarea este plasată în contextul unor atacuri lansate „astăzi” de Iran asupra Israelului și asupra unor instalații energetice din statele arabe din Golf, conform aceleiași surse. În paralel, lideri americani au susținut că ofensiva Statelor Unite a „decimat” armata iraniană, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. [...]
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran , iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective. „Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.” În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată. Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor. Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm. [...]
