Știri
Știri din categoria Externe
Miniștrii de externe ai Turciei și Egiptului au ajuns la Islamabad pentru o reuniune dedicată războiului din Orientul Mijlociu. Hakan Fidan și Badr Abdelatit se află deja în capitala Pakistanului, unde urmează să coordoneze eforturile de mediere regională.
Conform surselor oficiale citate, ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan, era așteptat să aterizeze la baza aeriană militară la ora locală 15:00 (13:00, ora României). Cei trei demnitari în vizită se vor întâlni cu viceprim-ministrul pakistanez și ministrul de externe Ishaq Dar, iar reuniunea comună era programată să înceapă la ora locală 16:00 (14:00, ora României), cu obiectivul de a unifica pozițiile în contextul escaladării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran.
Pakistanul acționează, potrivit articolului, ca intermediar oficial pentru transmiterea către Teheran a unei propuneri de pace în 15 puncte, elaborată de administrația președintelui Donald Trump. Inițiativa este susținută de Ankara și Cairo pentru menținerea deschisă a canalelor de comunicare. Textul mai arată că succesul negocierilor este o prioritate de securitate națională pentru Islamabad, a cărui neutralitate ar fi pusă sub presiune de acordul strategic de apărare mutuală semnat cu Arabia Saudită în septembrie 2025, în condițiile unor atacuri recente asupra infrastructurii din Golf.
Reuniunea are loc la câteva ore după ce guvernul pakistanez a anunțat că Iranul a autorizat trecerea a 20 de nave comerciale pakistaneze prin Strâmtoarea Ormuz, un gest pe care Ishaq Dar l-a descris duminică dimineața drept vital pentru „consolidarea încrederii”. Totodată, președintele iranian Masud Pezeshkian a cerut sâmbătă să se aibă încredere în discuții, într-o convorbire cu prim-ministrul Pakistanului, în timp ce cele două părți continuau să evalueze planul de pace.
Recomandate
Donald Trump a renunțat la planul de a impune o taxă de 20% navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz , preferând să înlocuiască măsura cu acorduri comerciale și de investiții negociate cu statele din Golful Persic, potrivit Adevărul . Schimbarea de strategie reduce riscul unui precedent cu efect direct asupra costurilor de transport și asupra fluxurilor energetice pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol. Decizia a fost anunțată marți pe platforma Truth Social , unde președintele SUA a spus că va înlocui „remunerația” de 20% aplicată încărcăturilor navelor cu parteneriate economice cu țările din regiune. „Am decis” să înlocuiesc această „remunerație care să corespundă la 20% din valoarea încărcăturilor” cu „acorduri de comerț și investiții pe care diverse state de la Golful Persic le vor încheia cu Statele Unite”. De ce contează: libertatea de navigație și costurile transportului Retragerea vine la mai puțin de 24 de ore după ce Trump își anunțase intenția de a introduce taxa, o idee criticată de specialiști pe motiv că ar putea intra în conflict cu principiul libertății de navigație garantat de dreptul internațional. În termeni practici, o taxă legată de valoarea încărcăturii ar fi putut alimenta costuri suplimentare în lanțul logistic, inclusiv pentru transporturile de energie. Trump a motivat schimbarea prin „discuții foarte productive” cu statele din Golful Persic. Presiunea asupra Iranului rămâne: blocadă asupra porturilor iraniene În același mesaj, președintele american și-a reafirmat intenția de a impune o „blocadă TOTALĂ” asupra porturilor iraniene, despre care armata americană a anunțat că urma să intre în vigoare marți, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Trump declarase anterior că SUA vor deveni „gardienii Strâmtorii Ormuz”, pe fondul intensificării bombardamentelor asupra Iranului, la un nivel fără precedent de la armistițiul din aprilie. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută esențială pentru transportul mondial de petrol, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de energie ale statelor din regiune. Reacția Iranului și escaladarea tensiunilor Comandamentul militar iranian a transmis că nu va permite Statelor Unite „să se amestece” în Strâmtoarea Ormuz. În plus, autoritățile iraniene au avertizat statele vecine din Golful Persic împotriva oricărei forme de cooperare cu Washingtonul. Pe fondul acestor evoluții, tensiunile dintre SUA și Iran s-au amplificat în ultimele săptămâni, în contextul operațiunilor militare și al disputelor privind controlul rutelor strategice din regiune. Într-un material separat, publicația amintește că Trump a notificat Congresul SUA că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, ceea ce ar oferi administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară în regiune fără aprobarea Congresului (detalii în Adevărul ). [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
Moartea inginerului-șef al centralei Zaporojie, atribuită de Rusia unui atac cu dronă, reaprinde riscul operațional la cea mai mare instalație nucleară din Europa , într-un context în care zona a fost deja afectată de întreruperi de curent și deconectări repetate de la alimentarea externă, esențiale pentru răcirea reactoarelor, potrivit Agerpres . Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a murit într-un atac pe care partea rusă îl atribuie Ucrainei; în același incident ar fi fost ucis și șoferul vehiculului centralei, relatează Reuters și EFE, citate de Agerpres. „În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit într-un atac terorist selectiv comis de regimul de la Kiev”, a declarat presei ruse directorul general al Rosatom, Alexei Lihacev. De ce contează: presiune pe siguranța operațională și pe infrastructura de alimentare Potrivit lui Lihacev, „o dronă inamică” ar fi lovit vehiculul în care se aflau cei doi. Același oficial a susținut că, „în ultimele două luni și jumătate”, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor atribuite Kievului în zona centralei. Separat, autoritățile instalate de Rusia în Energodar (orașul ucrainean din apropierea centralei) au semnalat, miercuri dimineață, întreruperea furnizării energiei electrice în localitate, pe fondul „atacurilor ucrainene continue”, conform relatării. Context: centrală ocupată din 2022, cu experți AIEA la fața locului Centrala nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și este descrisă drept cea mai mare din Europa, fiind amplasată aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei. Instalația funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului. În ultimii ani, zona centralei a fost lovită de obuze și drone, iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru aceste atacuri. Agerpres notează că centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, necesare răcirii reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel. [...]
Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]
Argentina s-a calificat în finala Cupei Mondiale după două goluri pe final , întorcând scorul în fața Angliei, un rezultat care schimbă direct configurația ultimului act și pune presiune pe Spania înaintea meciului decisiv, potrivit The Jerusalem Post . Campioana en titre a câștigat cu 2-1 semifinala de la Atlanta Stadium (Atlanta, Georgia), după ce a fost condusă din minutul 55. Enzo Fernandez a egalat în minutul 85, iar Lautaro Martinez a marcat golul victoriei în primele două minute ale prelungirilor, la șapte minute după reușita egalizatoare. Finala: Argentina – Spania, cu miză istorică Argentina o va întâlni pe Spania duminică, la East Rutherford, New Jersey, cu șansa de a câștiga al patrulea titlu mondial. Pentru Spania, miza este dublă: poate rupe egalitatea cu Italia în privința numărului de trofee și poate cuceri al doilea titlu, după cel din 2010. În finală, Spania intră cu o serie de 37 de meciuri fără înfrângere (30 de victorii și șapte egaluri). Cum s-a rupt meciul: presiune argentiniană și final dramatic Anglia a deschis scorul prin Anthony Gordon (min. 55), după o fază construită de Morgan Rogers și Declan Rice. Deși a rezistat mai bine de 80 de minute, echipa lui Thomas Tuchel a cedat sub presiunea tot mai mare a Argentinei, care a terminat meciul cu 15 șuturi, față de cinci ale Angliei. Portarul Jordan Pickford a avut intervenții importante, inclusiv o paradă înainte de minutul 70 și o respingere care a precedat egalarea, însă finalul a fost decis de două faze în care Lionel Messi a fost decisiv la pasă: assist la golul lui Fernandez și o nouă pasă transformată cu capul de Martinez. Messi, din nou determinant în cifrele turneului Lionel Messi a ajuns la opt goluri și patru pase decisive la acest Mondial și, după cele două assisturi din semifinală, la un record de 12 pase decisive în carieră la Cupa Mondială , conform relatării. Anglia, din nou aproape: „Am încercat să ținem de rezultat” Căpitanul Harry Kane a spus că echipa a încercat să conserve avantajul după 1-0, dar nu a fost suficient la acest nivel. „Am jucat bine în cea mai mare parte a meciului. După ce am făcut 1-0, am părut că încercăm doar să ținem de rezultat.” „La acest nivel, nu e suficient… în final, n-a fost de ajuns.” Anglia nu a mai ajuns într-o finală de Cupă Mondială din 1966. Pentru locul trei, englezii vor juca împotriva Franței sâmbătă, la Miami. [...]
Extinderea operațiunii ucrainene „MoLoChKa” în Marea Neagră riscă să lovească direct fluxurile comerciale ale Rusiei , după ce dronele Kievului au vizat peste noapte 20 de nave rusești, într-o nouă etapă a campaniei maritime, potrivit HotNews . Miza este controlul rutelor de transport din bazinul Mării Negre și al coridorului care leagă Marea Azov de restul traficului maritim, într-un moment în care ambele părți își intensifică atacurile asupra porturilor și navelor. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra regiunii Odesa pentru a cincea zi consecutivă, vizând infrastructură civilă, industrială și portuară, iar un atac cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale de șapte etaje a ucis trei persoane și a rănit cel puțin alte trei, potrivit autorităților ucrainene citate în material. De ce contează: presiune pe logistica și exporturile Rusiei Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert „Magyar” Brovdi , a transmis pe Telegram că „acum” operațiunea s-a mutat în Marea Neagră și a susținut că, în această lună, 116 nave au fost lovite în Marea Azov. Publicația notează că este vorba despre o etapă nouă a campaniei ucrainene cu drone maritime, informație preluată și de The Kyiv Independent . Contextul economic este relevant: Marea Azov este descrisă ca o cale navigabilă vitală, folosită ca rută pentru aproximativ un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei, iar Strâmtoarea Kerci este singura ieșire maritimă din Marea Azov către Marea Neagră. Efecte deja vizibile: restricții de navigație în Marea Azov Surse citate de Reuters au declarat că atacurile ucrainene au forțat Rusia să restricționeze transportul maritim în Marea Azov, iar restricțiile erau încă în vigoare marți. În același timp, Moscova acuză Kievul că lovește navele și califică aceste atacuri drept „terorism”, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, în timp ce Ministerul Agriculturii din Rusia a recunoscut că exporturile ar putea fi redirecționate către alte rute. Lovituri asupra porturilor ucrainene și impact în lanț asupra exporturilor Kievului Pe partea ucraineană, atacurile rusești asupra porturilor din zona Odesa – care gestionează o parte importantă din cerealele și alte mărfuri ale țării – au consecințe operaționale directe. Kernel, cel mai mare exportator de cereale din Ucraina, și-a suspendat operațiunile în portul Cernomorsk după atacuri, iar un alt atac a avariat un terminal de ulei vegetal din regiunea Odesa, conform informațiilor din material. Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit ținte din porturile Odesa și Chornomorsk și patru nave despre care afirmă că livrau mărfuri pentru forțele ucrainene în porturile Chornomorsk și Dnipro-Buh. Separat, guvernatorul Oleh Kiper a spus că o navă civilă sub pavilionul Insulelor Marshall a fost avariată într-un atac asupra infrastructurii portuare. Ce urmează Din datele prezentate, confruntarea se mută tot mai mult pe axa „porturi–rute comerciale–nave”, cu efecte care depășesc planul militar: restricțiile de navigație și redirecționarea exporturilor pot schimba costurile și timpii de transport, atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, într-o zonă care rămâne critică pentru comerțul regional cu cereale și produse agricole. [...]
