Știri
Știri din categoria Externe
Masoud Pezeshkian asigură conducerea interimară a Iranului, după confirmarea oficială a morții liderului suprem, iar autoritățile de la Teheran au activat mecanismul constituțional de tranziție, informează Radio România Actualități. Consiliul Suprem de Securitate a anunțat formarea unei echipe care va gestiona temporar puterea, sub coordonarea actualului președinte, până la desemnarea unui nou lider suprem.
Preluarea interimatului are loc într-un moment extrem de tensionat pentru Republica Islamică. La Teheran s-au auzit noi explozii în dimineața de 1 martie 2026, după bombardamentele americano-israeliene asupra unor obiective militare. Armata israeliană a anunțat atacuri asupra sistemelor de apărare aeriană și centrelor de comandă, iar administrația de la Washington a transmis că operațiunile pot continua.
În plan intern, autoritățile au decretat șapte zile nelucrătoare și 40 de zile de doliu național. În acest interval, Masoud Pezeshkian și echipa de tranziție trebuie să asigure funcționarea instituțiilor, stabilitatea aparatului de securitate și organizarea procesului de succesiune la vârful statului, într-un sistem în care liderul suprem deține cea mai mare autoritate politică și religioasă.
Pe rețelele sociale au apărut reacții contrastante, de la mesaje de doliu la imagini cu oameni care sărbătoresc schimbarea, semn al diviziunilor din societatea iraniană. În exterior, apelurile la reținere se intensifică, în timp ce riscul extinderii conflictului în regiune rămâne ridicat.
Miza imediată este capacitatea conducerii interimare de a menține controlul instituțional și de a gestiona o succesiune rapidă, într-un context militar și diplomatic volatil.
Recomandate
Acuzațiile privind baze israeliene în Azerbaidjan riscă să tensioneze coridorul energetic Baku–Tel Aviv potrivit Digi24 , care relatează despre informații apărute în presa internațională și despre reacția oficială de la Baku. Miza depășește zona militară: Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol pentru Israel, iar orice escaladare politică în jurul acestei relații poate complica fluxurile și contractele din regiune. Informația inițială a fost publicată de CNN , care susține, citând patru surse familiarizate cu subiectul, că Israelul ar fi desfășurat în secret unități militare și de informații de elită în sudul Azerbaidjanului, în timpul războiului cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, unele poziții ar fi fost în apropierea frontierei iraniene, la circa 97 de kilometri de orașul Tabriz, iar misiunile ar fi inclus culegere de informații, operațiuni cu drone și sprijin pentru eventuale misiuni de salvare. Negarea oficială a Azerbaidjanului și condiția „dovezilor” Baku a respins public acuzațiile. Ministerul de Externe a calificat informațiile drept „complet nefondate”, iar purtătorul de cuvânt Aytan Hajizada a declarat pentru Euronews că Azerbaidjanul „nu și-a pus niciodată teritoriul la dispoziție” pentru acțiuni împotriva unei țări terțe, inclusiv Iranul. Hajizada a adăugat că, dacă ar exista dovezi, autoritățile „le-ar putea lua în considerare”, dar a insistat că teritoriul țării „nu a putut fi și nu va fi niciodată folosit” împotriva unor terți. Și un purtător de cuvânt al ambasadei Azerbaidjanului la Washington a transmis către CNN o respingere fermă a acuzațiilor. De ce contează economic: energia și contractele din spatele „parteneriatului strategic” Relatarea CNN, preluată de Digi24 , plasează episodul în contextul unei relații strategice vechi între Israel și Azerbaidjan, cu două componente economice și industriale relevante: petrol : Baku furnizează „o parte semnificativă” din importurile de petrol ale Israelului; apărare : Israelul este descris ca unul dintre principalii furnizori de echipamente militare avansate pentru Azerbaidjan. În acest cadru, acuzațiile – chiar neconfirmate – pot amplifica presiunea diplomatică într-o zonă în care energia și securitatea sunt strâns legate. Pentru companii și piețe, riscul major este ca tensiunile politice să se traducă în incertitudine operațională (rute, asigurări, condiții de livrare) și în costuri mai mari de tranzacționare. Ce se mai afirmă despre rețeaua de baze și cine nu comentează Potrivit CNN, operațiunea din Azerbaidjan ar fi fost parte a unei rețele mai largi de baze secrete care s-ar fi extins în Irak, Emiratele Arabe Unite și Somaliland, iar publicația Kyiv Post este menționată în contextul acestei rețele. CNN mai notează că planificatorii israelieni ar fi conceput inițial unele locații ca poziții de salvare de urgență, ulterior extinzând rolul către colectare de informații și sprijin operațional. În același timp, Biroul prim-ministrului israelian și Forțele de Apărare ale Israelului nu au comentat informația, conform relatării. Context de securitate care poate alimenta volatilitatea regională Digi24 mai notează că raportul apare pe fondul tensiunilor dintre Azerbaidjan și Iran, inclusiv după un incident cu drone în exclava Nahicevan, despre care autoritățile azere au spus că a rănit patru persoane, iar președintele Ilham Aliev l-a descris drept „act terorist”, cerând scuze Teheranului. În lipsa unor confirmări independente, acuzațiile rămân la nivel de relatări bazate pe surse anonime, însă schimbul de declarații publice și miza energetică fac probabilă continuarea presiunii diplomatice în perioada următoare. [...]
Disputa privind momentul notificării despre drona ucraineană explodată în Portul Constanța riscă să pună presiune pe procedurile de coordonare operațională România–Ucraina , într-un incident în care cele două părți oferă cronologii diferite, potrivit Antena 3 . Kievul susține că România a fost informată „în timp util” despre o dronă maritimă care a scăpat de sub control din cauza interferențelor rusești. Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a scris pe rețeaua X că Marina Ucrainei a notificat partea română și că „această coordonare eficientă” ar fi permis măsuri pentru a preveni victime civile. „Marina Ucrainei a informat în timp util partea română cu privire la o dronă navală care și-a pierdut controlul din cauza bruiajului rusesc.” În schimb, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a prezentat o cronologie diferită: drona ar fi fost observată în portul civil de la ora 6:00, iar notificarea din partea Ucrainei ar fi venit în jurul orei 10:00, cu 10–15 minute înainte de explozie. „Forțele Navale mi-au confirmat că au fost informați în jurul orei 10:00.” Ce s-a întâmplat în Portul Constanța Drona ucraineană s-a autodetonat vineri dimineață, în jurul orei 10:30, în Dana 78 din Portul Constanța, fără victime. Ucraina a recunoscut că drona îi aparține și a afirmat că a fost bruiată de sistemele electronice rusești. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a pierdut controlul asupra a patru drone: una a ajuns la țărm, iar celelalte s-au autodistrus în largul Mării Negre. Impact operațional: evacuări și gestionarea riscului pe litoral Incidentul a declanșat evacuări pe litoral: stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost golite, iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate în Costinești, Eforie și Tuzla. Diferența de versiuni privind momentul notificării este relevantă pentru modul în care sunt declanșate alertele și măsurile de protecție civilă în proximitatea infrastructurii critice (port, zone turistice) și pentru calibrarea canalelor de comunicare între autoritățile celor două state în situații cu evoluție rapidă. În acest stadiu, articolul nu oferă o reconciliere independentă a cronologiilor. [...]
Scrisoarea lui Zelenski către Putin vizează, de fapt, audiența economică și politică din jurul Kremlinului , într-un moment în care războiul apasă pe economia Rusiei și pe calculele investitorilor, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Mesajul a fost publicat joi seară, sincronizat cu Forumul Economic de la Sankt Petersburg – principalul eveniment de afaceri din Rusia – chiar în timp ce Vladimir Putin discuta cu jurnaliști străini. Cu o zi înainte, drone ucrainene loviseră un terminal petrolier din Sankt Petersburg, iar fumul s-a ridicat în apropierea locului de desfășurare a forumului, un detaliu care întărește ideea unei comunicări „pe mai multe canale”: militar și politic. Miza: fracturile din elita rusă și costul economic al războiului Kievul pornește de la premisa că există segmente ale elitei ruse – „oficiali, oameni de afaceri și partenerii Rusiei” – care ar vrea încheierea conflictului, pe fondul stagnării economiei ruse, evaluată la 3 trilioane de dolari, potrivit unui oficial ucrainean familiarizat cu conținutul scrisorii. În acest context, forumul de la Sankt Petersburg a scos la iveală două linii de discurs în Rusia, conform analizei citate: o tabără care susține continuarea războiului și pregătirea pentru o confruntare de durată cu Occidentul; o tabără care pune accent pe avantajele economice ale încheierii războiului, într-un moment în care presiunile administrației SUA au alimentat percepția că un final ar putea deveni mai probabil. Mesajul către Washington: „Ucraina are atuuri” De luni de zile, Zelenski cere un armistițiu și propune o întâlnire directă cu Putin, inițiative respinse în mod repetat de liderul de la Kremlin, inclusiv vineri, potrivit textului. Dmytro Iarovyi, profesor asociat la Școala de Economie din Kiev, specializat în psihologie politică, spune că atacul cu drone și scrisoarea „de atitudine” au fost o încercare coordonată de a modela narațiunea conferinței economice: să arate societății ruse și guvernelor occidentale – în special președintelui american Donald Trump – că atacurile la distanță și câștigurile teritoriale recente au întărit poziția Kievului în eventuale negocieri. „Trump spune mereu că «Ucraina nu are niciun atu». Ei bine, Ucraina demonstrează acum că se află într-o poziție mai puternică”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și emisar special pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump. Negocierile, în impas; disputa teritorială rămâne nodul central Analiza notează că luni de negocieri de pace susținute de Washington au ajuns într-un impas, cu ambele părți menținându-și pozițiile. Putin a invocat discuții cu Trump la Anchorage (Alaska), în august anul trecut, despre condițiile de încheiere a conflictului, într-o referire interpretată ca legată de cererea ca Ucraina să cedeze restul Donbasului. Pe de altă parte, Zelenski indică în scrisoare că, deși salută implicarea SUA, problemele Ucrainei „nu vor fi decise la Anchorage”, ci de Ucraina și Rusia – semnal că liderul ucrainean este mai puțin dispus ca oricând să accepte presiuni pentru cedări teritoriale. [...]
Blocada navală americană a tăiat exporturile de țiței ale Iranului cu 84% în mai , amplificând presiunea economică asupra Teheranului și miza negocierilor cu Washingtonul, potrivit unui live text publicat de Libertatea . Scăderea exporturilor este atribuită blocadei impuse de forțele americane asupra porturilor iraniene, începută pe 13 aprilie, la câteva săptămâni după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au anunțat, la rândul lor, o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz , pe 2 martie. Publicația de specialitate din industria transportului maritim Lloyd’s List indică faptul că exporturile de țiței ale Iranului au fost în mai cu 87% sub media ultimelor 12 luni până la finalul lui aprilie. În acest context, Iranul ar fi recurs la petroliere mai mici pentru a transporta țiței, deoarece navele foarte mari (VLCC – „very large crude carrier”, transportator de țiței de capacitate foarte mare) ar avea un risc mai ridicat de a fi interceptate de forțele americane, conform aceleiași surse citate în material. Presiune financiară și condiții pentru un acord cu SUA Pe fondul constrângerilor asupra veniturilor din petrol, regimul de la Teheran cere administrației Donald Trump să dezghețe active iraniene în valoare de 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) ca „test de încredere” pentru un acord de pace, potrivit declarațiilor făcute pentru CNN de Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian. În lipsa acestui pas, oficialul a avertizat că Iranul ar relua luptele și ar împinge SUA într-un „coridor întunecat”. Rezaei a mai spus că Teheranul ar putea extinde conflictul dincolo de Golful Persic, către Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab al-Mandeb, Marea Roșie și Marea Mediterană, dacă ostilitățile reîncep. Riscuri operaționale în regiune: Oman oprește încărcarea la un terminal-cheie Separat, Reuters relatează că Oman a suspendat operațiunile de încărcare a țițeiului la terminalul Mina Al Fahal, după o explozie în apropierea danelor de acostare, incident descris ca fiind legat de un „presupus atac”, conform informațiilor redate în live text (detaliile sunt prezentate trunchiat în extrasul disponibil). Pentru piața energetică, combinația dintre blocada porturilor iraniene, adaptarea logistică prin nave mai mici și perturbările punctuale în infrastructura regională ridică riscul de volatilitate pe rutele de export din Orientul Mijlociu, într-un moment în care Teheranul își leagă explicit negocierile de accesul la resurse financiare înghețate. [...]
Uniunea Europeană discută o „integrare treptată” a Balcanilor de Vest, inclusiv limitarea temporară a dreptului de veto, ca să deblocheze extinderea – un semnal cu potențial impact de reglementare asupra modului în care funcționează decizia în UE, potrivit news.ro . La summitul de la Tivat (Muntenegru) , lideri europeni au insistat că extinderea către Balcanii de Vest este un „imperativ geostrategic”, dar au recunoscut că UE trebuie să demonstreze că este „capabilă și dispusă” să primească noi membri și să facă procesul mai credibil. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că faptul că nu s-au mai alăturat noi state de 13 ani arată „deficiențe” ale blocului. „Integrare treptată”: acces pe bucăți la formatele UE Franța și Germania au folosit reuniunea pentru a promova ideea unei „integrări treptate” – un model în care statele candidate ar putea intra gradual în anumite mecanisme ale UE, pe măsură ce îndeplinesc criterii pe domenii. Președintele francez Emmanuel Macron a explicat că o țară care se aliniază la UE pe anumite criterii ar putea participa la unele formate ale blocului, inclusiv la reuniuni ale Consiliului European. În aceeași logică, Merz a sugerat că Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Dreptul de veto, în discuție pentru noii membri În paralel, ideea unei integrări „pe jumătate” câștigă teren, inclusiv prin propuneri care ating direct arhitectura decizională a UE. Publicația notează că lideri din regiune au cerut o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen, în schimbul renunțării la dreptul de veto. The Guardian a relatat recent că oficiali ai UE ar lua în calcul refuzarea dreptului de veto pentru noii membri pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a evita blocaje repetate în luarea deciziilor la nivel european. De ce contează: extinderea, legată de securitate, energie și migrație Extinderea a urcat pe agenda UE în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul argumentului că Uniunea trebuie să se lărgească pentru a reduce influența puterilor străine în vecinătate. Macron a legat miza de „independența Europei” în energie, securitate și rute de migrație, iar Ursula von der Leyen a numit extinderea o „necesitate geostrategică” și o investiție pe termen lung în pace și stabilitate, cerând un proces „mai dinamic”. Cine sunt candidații și unde apar blocajele În cursa pentru aderare sunt Ucraina și Moldova (intrate pe listă după februarie 2022), alături de cele șase state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Procesul rămâne însă lung și complex, necesitând ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea unanimă a celor 27 de state membre la fiecare etapă. Muntenegru – cu o populație de 630.000 de locuitori – este prezentat drept cel mai avansat candidat și speră să adere până în 2028, deși mulți oficiali consideră ținta ambițioasă. Un punct sensibil rămâne Serbia, care nu a impus sancțiuni Rusiei după începutul războiului din Ucraina și menține legături strânse cu Moscova. Merz a spus că „o politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este posibilă”, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vučić a reafirmat la Tivat că aderarea este „obiectiv strategic” și că sunt necesare „numeroase reforme”. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, nu sunt așteptați „pași mari” imediat în urma summitului, accentul fiind pus pe măsuri care să îmbunătățească viața oamenilor din regiune. În acest context, „integrarea treptată” este prezentată ca o soluție pentru a dinamiza un proces de aderare aflat în impas, fără a înlocui principiul aderării „pe merit”. [...]
Vizita lui Kirilo Budanov la Varșovia arată cât de repede pot tensiunile istorice să complice cooperarea Polonia–Ucraina , într-un moment în care cele două țări sunt aliați-cheie pe flancul estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a ajuns vineri în capitala Poloniei pentru discuții legate de un diferend istoric reaprins de decizia recentă a lui Zelenski de a atribui unei unități militare numele UPA (Armata Insurgentă Ucraineană). Autoritățile poloneze au condamnat gestul, invocând masacrele comise împotriva populației poloneze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce a declanșat disputa și de ce contează Președintele polonez Karol Nawrocki s-a declarat „indignat” și a propus retragerea celei mai înalte distincții poloneze acordate lui Zelenski, ordinul „Vulturul Alb”. Reacția indică un risc de escaladare politică într-o relație bilaterală care, în ultimii ani, a fost esențială pentru sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a cerut într-un mesaj video publicat pe X ca autoritățile ucrainene „să reconsidere această decizie”, argumentând că, pentru polonezi, UPA este asociată în primul rând cu crime împotriva civililor. Discuțiile de la Varșovia: cine s-a întâlnit și ce urmează La Varșovia, Budanov s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe polonez Marcin Bosacki, iar purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat pentru AFP că inițiativa întâlnirii a aparținut părții ucrainene. Conform aceleiași surse, subiectul principal a fost chiar controversa legată de unitatea militară numită după UPA. Kosiniak-Kamysz urmează să se întâlnească sâmbătă cu Budanov. Totodată, potrivit presei poloneze citate de Digi24, oficialul ucrainean ar urma să aibă discuții și cu reprezentanți ai președintelui Nawrocki. Contextul istoric care apasă relația bilaterală UPA a fost aripa militară a mișcării de independență ucrainene, care a luptat împotriva Armatei Roșii și a forțelor poloneze, uneori colaborând cu naziștii, iar alteori întorcându-se împotriva lor. În Ucraina, UPA este văzută ca o forță care a luptat pentru independență, însă autoritățile ucrainene recunosc masacrele comise de unele unități și au prezentat scuze oficiale Varșoviei, respingând totuși termenul de „genocid”. Polonia continuă să ceară Kievului să recunoască responsabilitatea pentru masacrele din Volînia (în nord-vestul Ucrainei de astăzi). În 2025, după ani de întreruperi, cele două țări au reluat exhumările victimelor acestor masacre. Premierul polonez Donald Tusk le-a cerut în această săptămână celor doi șefi de stat să „calmeze lucrurile”, calificând decizia lui Zelenski drept „îngrijorătoare”, pe fondul riscului ca disputa să afecteze coordonarea politică dintre doi parteneri strategici în regiune. [...]
