Știri
Știri din categoria Externe
Maroc, Albania și Grecia intră în planificarea Forței Internaționale de Stabilizare din Gaza, un pas care poate debloca operațional faza a II-a a planului de încetare a focului promovat de administrația Trump, într-un moment în care arhitectura de securitate „post-război” rămâne neclară, potrivit The Jerusalem Post.
Informația-cheie este că cele trei țări urmează să se alăture International Stabilization Force (ISF) pentru operațiuni de menținere a păcii în Gaza, însă nu există încă detalii despre calendarul desfășurărilor. În cazul Marocului, un prim semnal operațional ar fi deja vizibil: un număr mic de ofițeri de planificare marocani a ajuns pentru discuții privind viitoarea misiune, fără a fi desfășurați în Gaza în această etapă; sursa indică faptul că numărul lor este „de ordinul unităților”.
Miza este trecerea de la declarații și liste de participanți la pregătire efectivă, într-un proiect multinațional descris ca fiind întârziat. Publicația notează că Marocul fusese deja menționat între statele așteptate să participe, iar sosirea ofițerilor de planificare sugerează că o parte din angajament începe să se transforme în pregătire operațională.
În paralel, Grecia fusese indicată anterior ca posibil participant de postul israelian KAN News, iar includerea Albaniei reapare în contextul acelorași discuții despre componența ISF.
Indonezia este prezentată ca primul stat care a intrat în misiune. Associated Press a relatat anterior că desfășurarea Indoneziei ar fi urmat să înceapă cu 1.000 de soldați în aprilie și să ajungă la aproximativ 8.000 până în iunie, deși rămâneau întrebări legate de condițiile din Gaza pentru o asemenea desfășurare.
În februarie, comandantul ISF, generalul-maior american Jasper Jeffers, a declarat că Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania au „angajat trupe” pentru forță, iar Egipt și Iordania s-au angajat să instruiască forțe de poliție palestiniene. Planul pe termen lung menționat de Jeffers vizează:
Rolul Marocului este descris ca „sensibil și important” inclusiv prin prisma relațiilor cu Israelul: Rabatul a normalizat relațiile în 2020, prin Acordurile Abraham, și a menținut legături de apărare cu Israelul. O implicare marocană în aranjamentele de securitate din Gaza ar avea greutate diplomatică, mai ales pentru state arabe și cu majoritate musulmană care cântăresc participarea la planul susținut de SUA.
Totuși, rămâne neclar ce tip de contribuție ar putea avea Marocul pe termen mai lung: trupe de luptă, personal de poliție sau un contingent de sprijin. Deocamdată, implicarea este prezentată ca fiind limitată la planificare.
În discuțiile despre parametrii misiunii, Israelul ar fi împins pentru obiective „clare” privind dezarmarea Hamas și pentru evitarea unui scenariu de tip „UNIFIL 2” (referire la criticile israeliene privind eficiența forței ONU din Liban). În același timp, relatările anterioare citate indică faptul că ISF și statele participante nu ar fi așteptate să caute confruntare directă cu Hamas în faza inițială, ci să supravegheze liniile actuale de încetare a focului și, posibil, chestiuni legate de frontieră.
Pe termen scurt, semnalul practic rămâne unul limitat: fără un calendar final și fără confirmarea unei desfășurări în Gaza, prezența ofițerilor de planificare marocani este, în interpretarea publicației, un indiciu timpuriu că forța începe totuși să capete formă.
Recomandate
Turcia a declanșat un val de arestări și restricții înaintea Summitului NATO de la Ankara , într-o mișcare care ridică miza de securitate și poate afecta temporar mobilitatea și activitatea din capitală în perioada evenimentului, potrivit HotNews . Marți, autoritățile turce au arestat peste 200 de persoane suspectate de legături cu așa-numitul Stat Islamic și alte grupări pe care Ankara le consideră organizații teroriste, conform procurorilor citați de Deutsche Welle. Parchetul din Ankara a anunțat că a emis 241 de mandate de arestare, dintre care 209 au fost puse în aplicare, iar 32 de persoane erau încă în libertate la momentul comunicării, operațiunile fiind în desfășurare. Potrivit procurorilor, 56 dintre cei arestați sunt acuzați că fac parte din organizația Statul Islamic, iar 35 sunt membri ai Frontului revoluționar de eliberare a poporului (DHKP-C), o grupare comunistă declarată teroristă de autoritățile turce, care în trecut a revendicat atacuri. Măsuri operaționale în Ankara: interdicții și restricții de acces Valul de arestări are loc înaintea summitului anual NATO, care se va desfășura la Ankara în perioada 7–8 iulie. La reuniune sunt așteptați președintele american Donald Trump și liderii celorlalte 30 de state membre, iar guvernul turc a început implementarea unui set de măsuri de securitate. Concret, autoritățile vor aplica: interzicerea demonstrațiilor publice începând din 28 iunie și până la încheierea evenimentului; restricționarea accesului pe drumurile care duc spre aeroport; izolarea zonei summitului și a hotelurilor care găzduiesc delegațiile, prin limitarea accesului publicului. Context: presiune de securitate și operațiuni paralele Presa turcă a relatat și despre o operațiune separată împotriva DHKP-C, coordonată de procurorii din Istanbul, în cadrul căreia au fost efectuate 24 de arestări în opt provincii. În același timp, autoritățile turce invocă o amenințare persistentă din partea unor grupuri disidente, iar pentru summitul din 7–8 iulie au pregătit un plan de securitate strict, pe fondul riscului de atacuri. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Memorandumul Washington–Ghalibaf riscă să ofere timp Teheranului să se consolideze după lovituri , într-un moment în care regimul iranian era descris ca fiind slăbit militar și expus politic, potrivit unei analize de opinie din The Jerusalem Post . Autorul susține că memorandumul de înțelegere (MoU) cu Mohammad Bagher Ghalibaf ar echivala cu o strategie greșită: în loc să fixeze un „final politic” al presiunii (ce ar trebui să urmeze după slăbirea regimului), Washington ar crea ambiguitate și ar permite structurii de putere a Gardienilor Revoluției (IRGC) să treacă de la „supraviețuire în criză” la consolidare post-lovituri. „Timpul” ca activ strategic și rolul lui Ghalibaf Analiza argumentează că Ghalibaf nu ar reprezenta o schimbare de direcție în interiorul sistemului, ci o fațadă utilă pentru a oferi Washingtonului un interlocutor „rațional”, prin care regimul să se rebranduiască și să proiecteze aparența unei transformări. În sprijinul acestei idei, textul îl descrie pe Ghalibaf ca pe un oficial IRGC asociat cu reprimarea violentă a protestelor studențești din iulie 1999 de la căminele Universității din Teheran, când, potrivit autorului, forțe IRGC, Basij și poliția au atacat studenți, iar Ghalibaf era comandantul forțelor aeriene ale IRGC. Riscul strategic: presiune fără „end-state” și efecte asupra alianței cu Israelul Piesa centrală a argumentului este că presiunea coercitivă fără un obiectiv politic declarat („end-state”) creează spațiu de manevră pentru adversar. În această logică, dacă Washington ar semnala sprijin pentru schimbarea regimului, ar aplica forță, iar apoi ar accepta o cale care duce la supraviețuirea regimului, mesajul pentru alte state ostile ar fi că escaladarea americană poate fi „absorbită” până când SUA caută o ieșire negociată. Autorul avertizează și asupra unei posibile fricțiuni cu Israelul: dacă Washington se îndreaptă spre acomodare cu un „insider” securitar al regimului, în timp ce Israelul rămâne orientat spre eliminarea completă a amenințării, coeziunea alianței și „sinergia operațională” ar avea de suferit. De la linia dură a lui Trump la rolul atribuit lui JD Vance Analiza descrie drept „puternică” postura anterioară a președintelui Donald Trump față de Iran, pentru că ar fi rupt un tipar recurent la Washington: mesaj către populația iraniană că „ajutorul e pe drum”, încurajarea preluării instituțiilor și semnalarea sprijinului pentru o revoltă internă. În același registru, textul afirmă că au fost trimise arme (care ar fi fost furate de o miliție kurdă) și că regimul a fost lovit militar „la cele mai înalte niveluri”. În schimb, autorul îl indică pe vicepreședintele SUA, JD Vance, ca promotor al unei politici descrise drept „dezescaladare” care, în opinia sa, ar aluneca spre izolaționism tranzacțional și ar risca să ofere regimului spațiu de supraviețuire în momentul de vulnerabilitate maximă. Ce propune autorul: schimbare de regim și Reza Pahlavi Textul susține că singura cale spre pace ar fi schimbarea regimului, cu sprijin pentru o tranziție sub conducerea prințului moștenitor Reza Pahlavi, prezentat ca având capacitatea de a mobiliza iranieni din țară și din diaspora și de a oferi „legitimitate” și un cadru de guvernare post-regim. În această cheie, autorul încheie cu ideea că Trump ar avea de ales între a permite regimului să se „rebranduiască” prin astfel de aranjamente sau a urmări „victoria” prin schimbare de regim, orice altă opțiune fiind calificată drept retragere. [...]
Absența lui Zelenski de la conferința de reconstrucție din Polonia complică un eveniment-cheie pentru investițiile în Ucraina , pe fondul unei crize diplomatice între Kiev și Varșovia, potrivit Agerpres . Conferința privind reconstrucția Ucrainei are loc joi și vineri, la Gdansk, și este descrisă ca un eveniment anual menit să mobilizeze investiții, cu participarea unor lideri și oficiali din sute de țări, instituții și companii. În ultimii doi ani, Volodimir Zelenski a participat la edițiile organizate la Berlin și Roma. De această dată, delegația ucraineană va fi condusă de prim-ministrul Iulia Sviridenko, care a anunțat marți absența președintelui ucrainean. Context: tensiuni Kiev–Varșovia, cu efect direct asupra agendei economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres din EFE, absența lui Zelenski vine în contextul unei crize diplomatice declanșate după ce Polonia s-a arătat iritată de decizia liderului ucrainean de a numi o unitate a forțelor speciale după un grup naționalist ucrainean din Al Doilea Război Mondial, implicat în masacre împotriva civililor polonezi. În punctul culminant al crizei, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă decorație de stat, iar Zelenski a răspuns trimițând înapoi Ordinul Vulturul Alb și certificatul, prin scrisoare recomandată. Ce se știe despre decizie și comunicarea ei În zilele dinaintea anunțului, biroul prezidențial ucrainean ar fi evitat să răspundă corespondenților polonezi dacă Zelenski va participa la Gdansk. Marți, consilierul de comunicare Dmitro Litvin a indicat, printr-un link către un mesaj pe Telegram, anunțul Iuliei Sviridenko că ea va conduce delegația ucraineană la conferință. [...]
Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol , după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare. Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi , a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Licență pe 60 de zile și sancțiuni încă active Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său. Ce urmează în negocieri: comitet de nivel înalt și patru grupuri de lucru Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă. Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale: ridicarea sancțiunilor; programul nuclear; reconstrucție și dezvoltare economică; monitorizare și implementare. Context: exporturile de petrol, lovite de blocada din aprilie După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol. Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
