Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își ajustează planurile de apărare în nord după ce, potrivit Mediafax, conducerea politică de la Moscova ar fi cerut armatei ruse să pregătească mai multe variante pentru o posibilă ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv pe direcțiile Kiev și Cernihiv.
Informația este atribuită lui Pavlo Palisa, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale ucrainene, care spune că datele au fost verificate prin mai multe surse de informații. Oficialul precizează însă că, în acest moment, ar fi vorba despre planificare și pregătirea unor opțiuni operaționale, nu despre o decizie confirmată de lansare imediată a unui atac. Totodată, el afirmă că nu este observată formarea unei grupări ruse de atac în zonă.
„Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne.
Kievul tratează nordul ca pe o zonă „sensibilă” din perspectiva securității, în condițiile în care regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei, ofensivă încheiată ulterior prin retragerea trupelor ruse din nordul țării.
Pe acest fond, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene ar fi elaborat scenarii de răspuns, apărare și contracarare, în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord, potrivit declarațiilor citate.
Avertismentul lui Palisa este plasat într-un context în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, aproape de frontiera ucraineană, se construiește infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor cu militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community.
Documente consultate de organizație ar indica realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația notează că lucrările nu demonstrează, prin ele însele, pregătirea unei invazii, dar ar putea permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. În paralel, autoritățile ucrainene au atras atenția asupra extinderii facilităților de cazare pentru militari, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus.
În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă de „semnale de alarmă” care, în opinia lor, ar putea indica o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre indicatorii enumerați se află:
Tot în iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
Recomandate
Întâlnirea Putin–Lukașenko de la Kremlin reaprinde riscul unei escaladări militare cu efect direct asupra securității NATO , pe fondul discuțiilor despre noi mobilizări și al pregătirii de luptă a armatelor, potrivit Antena 3 . Vladimir Putin îl primește sâmbătă la Kremlin pe Aleksandr Lukașenko pentru discuții „pe teme de securitate”, în timp ce cei doi ar inspecta pregătirea de luptă a armatelor și ar pregăti noi mobilizări. Înaintea plecării în Rusia, Lukașenko a spus că deplasarea sa are ca obiect „subiecte de maximă importanță”, care depășesc competența unor delegații la nivel inferior. Contextul imediat este o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate, ordonată de Lukașenko în această săptămână. Presa internațională, notează publicația, leagă această mișcare de speculațiile tot mai intense privind o mobilizare generală pe care Putin ar urma să o decreteze, fie pentru a înclina balanța pe frontul din Ucraina, fie pentru a deschide un nou front, inclusiv împotriva unei țări NATO. Mobilizări invocate de Kiev și calendarul așteptat Serviciile secrete ucrainene au declarat că Moscova ar fi decis deja să cheme sub arme 300.000 de recruți în acest an și alți 300.000 în 2027, invocând pierderi masive și scăderea recrutării voluntare. Potrivit sursei, Kievul se așteaptă ca anunțul să vină după alegerile din septembrie. Semnale din Belarus: „inspecție” și o brigadă nouă lângă graniță Lukașenko a ordonat armatei Belarusului o „inspecție” a capacității de luptă, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a anunțat că una dintre brigăzi își va părăsi baza permanentă și va primi o serie de misiuni. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, a anunțat că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, unitate care urma să fie amplasată în zona Gomel. De ce contează pentru NATO: scenariul folosirii Belarusului în operațiuni The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris anterior că Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit aceleiași publicații, Rusia ar fi vrut să folosească Belarusul și pentru operațiuni împotriva statelor NATO vecine, inclusiv pentru lansarea de drone. În acest context, Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko și l-a avertizat să nu implice Belarusul în război, iar Volodimir Zelenski a atras atenția asupra construirii de infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina, care ar putea fi folosită într-o eventuală agresiune. Informațiile despre mobilizări și despre intențiile Moscovei rămân, în parte, la nivel de evaluări și relatări ale unor surse citate; următorul reper indicat în material este momentul de după alegerile din septembrie, când Kievul anticipează un posibil anunț privind mobilizarea. [...]
Turcia a escaladat presiunea diplomatică asupra Ucrainei după ce două nave comerciale turcești au fost atacate în Marea Neagră, Ankara convocând ambasadorul ucrainean pentru a cere măsuri care să garanteze siguranța navigației, potrivit Agerpres . Ministerul turc al Afacerilor Externe a precizat că atacurile au avut loc pe 26 și 27 august și că, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Ucrainei, Turcia a transmis „avertismentele” sale privind „necesitatea imperativă” de a asigura securitatea persoanelor, bunurilor, navigației și mediului în Marea Neagră. Pe 27 august, nava turcă „Lider Bordo Mavi” a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse , iar a doua zi a fost vizat și vasul „Lider Kocatepe”, trimis să o remorcheze pe prima. Partea turcă nu a indicat dacă au existat victime la bord. Potrivit presei locale, nava avariată a fost remorcată până în portul turc Samsun. De ce contează: risc operațional pentru transportul comercial în Marea Neagră Episodul vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale în regiune, într-un context în care Turcia are ieșire la Marea Neagră și operează numeroase nave aparținând unor armatori turci, inclusiv sub diverse pavilioane. Ankara a cerut în august Rusiei și Ucrainei instituirea unui „moratoriu” asupra atacurilor care vizează navele comerciale. În același timp, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care urmărește să împiedice transportul de cereale și hidrocarburi „în beneficiul Rusiei”, conform informațiilor transmise de partea turcă. Context: poziția Turciei între Kiev și Moscova Turcia menține relații cu ambele părți și nu s-a alăturat sancțiunilor comerciale occidentale împotriva Moscovei. Ministrul turc de externe Hakan Fidan declara pe 8 august că extinderea conflictului în Marea Neagră a ajuns să afecteze „toate navele comerciale, fără nicio distincție”, exprimând regretul că sunt vizate și nave „aparținând unor turci sau sub pavilion turc”. Pentru moment, comunicarea oficială turcă se concentrează pe cerința de securizare a navigației și pe semnalul diplomatic transmis Kievului prin convocarea ambasadorului, fără detalii suplimentare despre autorii atacurilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate. [...]
Redenumirea Aeroportului Internațional Nashville ar putea schimba identitatea comercială a celui mai aglomerat hub din Tennessee , după ce autoritățile statului au lansat o propunere de a-i atribui numele lui Dolly Parton , relatează HotNews . Inițiativa a fost anunțată vineri de guvernatorul statului Tennessee, Bill Lee , împreună cu conducerea aeroportului, la scurt timp după decesul artistei, care a murit pe 25 august, la vârsta de 80 de ani. Potrivit comunicatului citat, redenumirea ar urmări să creeze un „omagiu durabil” adus moștenirii sale. Guvernatorul Bill Lee a susținut public propunerea într-un mesaj pe rețeaua X, argumentând că, „într-un loc în care Tennessee întâmpină lumea întreagă”, este potrivit ca aeroportul BNA să poarte numele lui Dolly Parton. De ce contează pentru aeroport și pentru stat Aeroportul din Nashville este descris ca fiind cel mai aglomerat din Tennessee, cu mai multe curse decât toate celelalte aeroporturi din stat la un loc. În acest context, o eventuală redenumire ar avea un impact direct asupra modului în care infrastructura principală de transport aerian a statului este prezentată publicului și promovată, inclusiv în relația cu pasagerii și companiile aeriene. Context: legătura lui Dolly Parton cu Nashville Dolly Parton s-a născut în Tennessee, în 1946, și s-a mutat în 1964 la Nashville, unde și-a început cariera de compozitoare și cântăreață, devenind ulterior una dintre cele mai cunoscute figuri ale muzicii country. Artista a murit în Nashville, potrivit echipei sale de management, iar reprezentanții ei au declarat presei americane că decesul a survenit după „o scurtă luptă împotriva cancerului”. [...]
Ambasada Finlandei își promovează „marca de țară” în România printr-un mesaj de diplomație culturală , folosind un simbol ușor de recunoscut al vieții cotidiene finlandeze – tricotatul șosetelor tradiționale din lână – potrivit G4Media , care citează o postare publicată de Ambasada Finlandei la București pe Facebook. Instituția a distribuit o imagine cu ambasadoarea Leena Liukkonen tricotând „villasukat”, descrise drept celebrele șosete tradiționale finlandeze din lână, sub titlul „Diplomație și andrele”. Mesajul sugerează o continuitate între activitatea oficială și o formă de relaxare asociată culturii finlandeze, după încheierea ședințelor și finalizarea notelor diplomatice. De ce contează: diplomația culturală ca instrument de vizibilitate Dincolo de caracterul informal, postarea funcționează ca un exercițiu de diplomație culturală: o prezentare a unor repere identitare într-un format accesibil publicului larg, care poate crește vizibilitatea unei misiuni diplomatice și poate întări asocierea Finlandei cu idei precum confortul, căldura și ospitalitatea. Ambasada explică în mesaj că, pentru finlandezi, șosetele de lână tricotate manual sunt „sinonimul suprem al confortului, căldurii și ospitalității” și că, atunci când ești departe de casă, acestea „aduc cu sine și o bucățică de acasă”. Mesajul ambasadei, în formularea publicată „După ce ședințele oficiale se încheie iar notele diplomatice sunt finalizate, domnia sa se relaxează în cel mai pur stil finlandez, împletind «villasukat», celebrele șosete tradiționale din lână.” „Pentru finlandezi, șosetele de lână tricotate manual sunt sinonimul suprem al confortului, căldurii și ospitalității. Iar atunci când eşti departe de ai tăi, acestea aduc cu sine şi o bucățică de acasă.” [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV . Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova. Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz , potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG. Ce ar schimba o atribuire oficială: de la reacții simbolice la măsuri „mai dure” Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public. Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse. Pragul de dovezi și presiunea politică internă Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”. Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației. Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje. Context: investigații jurnalistice, „război hibrid” și un nou pachet de sancțiuni UE Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea. În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear , la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii. [...]
