Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde presiunea asupra logisticii maritime rusești, după ce a anunțat scufundarea navei de patrulare „Izumrud” a Serviciului Federal de Securitate (FSB) în apropiere de Novorossiysk, folosind un sistem naval fără pilot, potrivit Kyiv Post. Miza operațională depășește incidentul punctual: loviturile asupra navelor și rutelor de alimentare pot afecta fluxurile de combustibil și exporturile de petrol ale Rusiei, inclusiv aprovizionarea Crimeei ocupate.
Marina ucraineană a transmis că a distrus nava de patrulare de rangul doi „Izumrud” cu „complexul naval fără pilot Sargan-3000” și că în rândul echipajului există „morți și răniți”. Publicația notează că a fost făcută publică și o imagine satelitară cu epava, distribuită de Marina Ucrainei pe Telegram.
„Izumrud”, pusă în serviciu în 2014, era dotată cu heliport, avea 62,5 metri lungime, un deplasament de 630–750 de tone și putea atinge viteze de până la 27 de noduri, conform informațiilor furnizate de Marina ucraineană.
Nava este relevantă și prin istoricul ei: potrivit aceleiași surse, „Izumrud” a participat la incidentul din 25 noiembrie 2018 din Strâmtoarea Kerci, când forțele ruse au capturat trei nave militare ucrainene. Atunci, șase marinari ucraineni au fost răniți, iar echipajele au fost duse la Moscova și au rămas în detenție până la un schimb de prizonieri din septembrie 2019.
Într-un context mai larg, Forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot (USF) au anunțat că au lovit 11 nave rusești în Marea Azov, ridicând totalul navelor „raportat lovite” în cadrul operațiunii MoLoChKa la 116 în nouă zile, conform materialului.
Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea vizează „flota de alimentare” – nave mai mici, inclusiv tancuri de dimensiuni reduse, care transportă petrol prin Canalul Volga–Don și Marea Azov către nave mai mari care așteaptă în Marea Neagră. În logica operațională descrisă, scoaterea din funcțiune a acestei verigi ar perturba atât exporturile rusești de petrol, cât și livrările de combustibil către Crimeea ocupată, în timp ce rutele alternative rutiere și feroviare ar fi, de asemenea, sub presiune.
Ucraina își justifică atacurile asupra așa-numitei „flote din umbră” (rețele de petroliere folosite pentru a ocoli restricții și a menține exporturile) susținând că transporturile de petrol care finanțează efortul de război sunt ținte militare legitime, mai notează publicația.
Recomandate
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
Canada își accelerează diversificarea piețelor de export și vizează un acord de liber schimb cu Mercosur până la finalul lui 2026 , pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, potrivit Economica . Mesajul transmis de Ottawa este că își caută mai rapid alternative „non-americane”, însă miza vine la pachet cu riscuri politice interne, în special în agricultură. Ministrul canadian Anita Anand a declarat, după o întâlnire la São Paulo cu omologul său brazilian Mauro Vieira, că părțile au convenit să intensifice negocierile „cu scopul de a le încheia printr-un acord cu un impact comercial semnificativ” cât mai curând posibil și, „ideal, înainte de sfârșitul anului 2026”. De ce contează: reducerea dependenței de SUA și acces la o piață sud-americană mare Negocierile au fost reluate în 2025, „în plină ofensivă vamală” a Statelor Unite, între Canada și țările din Mercosur: Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În acest context, Ottawa încearcă să-și lărgească rețeaua de acorduri comerciale în afara spațiului nord-american. Anita Anand a indicat, conform Agerpres, că obiectivul Canadei este să „dubleze numărul acordurilor comerciale non-americane” în următoarele decenii. Stadiul discuțiilor și principalele fricțiuni Brazilia susține că negocierile sunt avansate. Mauro Vieira a afirmat că au avut loc deja șase runde, care „progresează foarte bine”, și că ar mai rămâne doar „câteva detalii” de rezolvat. Totuși, ministrul canadian a recunoscut existența unor „îngrijorări” în sectorul agricol canadian, un semnal că un eventual acord ar putea întâmpina rezistență internă, în funcție de concesiile privind accesul pe piață și regulile sanitare. Context: precedentul acordului Mercosur–UE și sensibilitatea agriculturii Economica amintește că acordul comercial dintre Mercosur și Uniunea Europeană a fost amânat ani la rând din cauza protestelor fermierilor europeni, care se temeau de intrarea pe piață a unor produse sud-americane mai ieftine și supuse unor reglementări sanitare mai lejere. În cele din urmă, pactul Mercosur–UE a fost semnat în ianuarie și a intrat provizoriu în vigoare în mai, urmând să fie ratificat de UE. Pentru Canada, acest precedent sugerează că, dincolo de calendarul politic, acceptarea internă – mai ales în agricultură – poate deveni factorul decisiv pentru închiderea negocierilor până la finalul lui 2026. [...]
Rusia ratează ritmul de recrutare pentru 2026, ceea ce poate împinge Kremlinul spre o nouă mobilizare potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) privind ținta anunțată de 409.000 de militari. Conform SZRU, până în iulie Rusia ar fi semnat 195.000 de contracte, sub ținta anuală intermediară de 204.500 menționată de serviciul ucrainean. Ritmul zilnic de recrutare ar fi fost de aproximativ 1.070–1.090 de persoane, sub media de circa 1.200 pe zi din 2024–2025, susține aceeași sursă. Presiune pe resursa umană: pierderi mari și standarde medicale coborâte În paralel cu dificultățile de recrutare, SZRU afirmă că Rusia ar fi pierdut 196.700 de militari doar în 2026, din care aproximativ 115.300 „pierderi irecuperabile”, 80.400 răniți și circa 1.000 capturați de Ucraina. Separat, estimările Kievului citate în articol indică pierderi totale (morți și răniți) de peste 1,4 milioane de la începutul invaziei din 2022, cu 1.120 în ultima zi raportată (14 iulie). În acest context, serviciul ucrainean susține că Rusia a redus cerințele „medicale și funcționale” pentru a-și completa efectivele. Recrutare din regiuni mai mici, teritorii ocupate și din rândul migranților SZRU mai spune că efortul de recrutare s-ar fi mutat către regiuni mai mici, inclusiv către teritorii ucrainene ocupate temporar, și către migranți. În 2026, Rusia ar intenționa să atragă aproximativ 7.900 de persoane din aceste teritorii pentru a participa la ostilități, iar SZRU califică această practică drept crimă de război. Totodată, Kremlinul ar fi impus cote ridicate unor regiuni, inclusiv republicilor Bașkortostan și Tatarstan. Potrivit evaluării citate, cea mai mare parte a „povarei” cantitative pentru planurile din 2025 și 2026 ar reveni Districtelor Federale Central și Volga (92.000, respectiv 90.000 de persoane), iar în Districtul Volga cele mai mari valori ar fi în Bașkortostan (12.900) și Tatarstan (12.000). SZRU afirmă și că ținta de recrutare a combatanților străini ar fi fost majorată de la 16.000 la 18.500, susținând că migranții sunt adesea constrânși să semneze contracte. Încercarea de a recruta studenți, cu rezultate slabe Serviciul ucrainean mai susține că Rusia a încercat să recruteze peste 50.000 de studenți din învățământul superior și postliceal pentru serviciu militar pe bază de contract, însă „majoritatea absolută” nu ar fi dorit să participe la război, în pofida presiunilor administrative și propagandei. Ce ar putea urma Articolul notează că, în iunie, un parlamentar rus a spus că Vladimir Putin ar putea anunța un nou val de mobilizare în toamnă, după alegerile pentru Duma de Stat, iar oficiali de rang înalt de la Kiev ar fi avut evaluări similare. Informațiile privind recrutarea și pierderile provin din estimările ucrainene citate de Kyiv Post și nu pot fi verificate independent din materialul publicat. [...]
Uniunea Europeană avertizează că retorica pro-„epurare etnică” poate bloca parcursul european al Serbiei , după declarațiile ministrului sârb al administrației, Snezana Paunovic , potrivit Agerpres . Reacția Bruxelles-ului pune presiune politică suplimentară pe Belgrad într-un dosar deja sensibil, cel al relației cu Kosovo, și readuce în prim-plan condiționalitatea legată de valori în relația UE–Serbia. Paunovic a declarat la postul de televiziune Kurir, la sfârșitul săptămânii trecute, că dacă ar fi fost la putere în timpul conflictului din anii 1990 „ar fi făcut o epurare etnică” a Kosovo în 1998. Ea a adăugat că s-ar fi asigurat că „oricine nu se simte pe deplin cetățean (...) pleacă și se întoarce în patria sa”. Reacția UE: „Nu își are locul în Europa” Întrebată despre aceste afirmații, purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper , a spus că o astfel de retorică „nu își are locul în Europa”. „O retorică care justifică și pledează pentru epurarea etnică nu își are locul în Europa.” Hipper a mai afirmat că astfel de declarații contravin „valorilor demnității umane, reconcilierii și responsabilității”. Contextul Kosovo și sensibilitatea politică Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Serbia și Kosovo. De la sfârșitul războiului din Kosovo, în care „circa 13.000 de persoane au murit, mai ales civili albanezi”, Belgradul a refuzat să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Kosovo a făcut parte din Serbia până în 2008 și are o populație majoritar albaneză, cu o minoritate sârbă în nordul teritoriului. Reacții în Kosovo Afirmațiile ministrului sârb au stârnit indignare și la Priștina. Ministrul muncii din Kosovo, Andin Hoti, le-a catalogat drept „o dovadă că Serbia nu este încă liberă de ideologia de genocid a lui Milosevic”. În același context, Agerpres amintește că Slobodan Milosevic a fost acuzat de crime împotriva umanității, genocid și crime de război, dar a murit înainte de finalizarea procesului la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. [...]
Ucraina a extins atacurile cu drone asupra Crimeei ocupate, vizând sistematic rețeaua electrică, iar zeci de mii de locuitori au rămas fără curent de o săptămână sau mai mult , potrivit Kyiv Post . Cele mai afectate sunt districtele mai sărace din nordul peninsulei, unde penele prelungite lovesc direct activitatea economică locală și serviciile de bază. Campania, care anterior a vizat infrastructura de petrol și gaze și depozitele de combustibil, s-a mutat „în mod sistematic” pe noduri de transport al energiei și pe capacități de producție. Publicația notează că locuitorii Crimeei (2,3 milioane) se confruntau deja cu penurii severe de carburant, după săptămâni de raiduri ucrainene asupra siturilor de stocare și în condițiile dependenței de livrări din Rusia continentală. Ținte energetice: centralele care asigură majoritatea curentului în Crimeea Potrivit articolului, atacurile intensificate asupra rețelei electrice au început „în forță” la începutul lunii iulie, cu lovituri repetate asupra nodurilor de transmisie. În unele nopți, pachete de atac cu cinci până la 20 de drone ar fi vizat un număr similar de ținte, conform unei estimări revendicate de partea ucraineană. Printre obiectivele menționate: Centrala termoelectrică de la Simferopol (Tavriyska/Tavria TPP) , o unitate pe gaze naturale care ar furniza „aproape toată” energia pentru nordul Crimeei și ar acoperi aprox. 40–45% din necesarul total de electricitate al peninsulei. Kyiv Post scrie că a fost lovită confirmat în trei raiduri între 20 și 25 iunie . Centrala termoelectrică Balaklava , a doua mare unitate de producție, legată de rețea prin noduri și stații de transformare care ar fi fost țintite în atacul de luni spre marți. Articolul precizează că, la capacitate maximă, produce aprox. 470 MW din două turbine Siemens SGT5-4000F, iar împreună cu centrala din Simferopol cele două ar asigura aprox. 90% din energia Crimeei. Efecte operaționale: raționalizare, transport public afectat, presiune pe apă și turism În Sevastopol (aprox. 550.000 de locuitori), au fost raportate fluctuații și căderi de tensiune, iar majoritatea consumatorilor au rămas fără electricitate, în timp ce o parte dintre rezidenți și facilități militare sau guvernamentale au avut în continuare curent, potrivit relatărilor din articol. Șeful administrației de ocupație instalate de Rusia în Sevastopol, Mikail Razvozhaev , a confirmat o „defecțiune tehnică” în producția regională de energie, fără a oferi detalii și fără a atribui explicit incidentul dronelor ucrainene. El a spus că, „deocamdată”, consumatorii vor primi două ore de electricitate urmate de șase ore de întrerupere obligatorie . „Scopul nostru este să acoperim deficitul de energie și să facem întreruperile mai rare”, a declarat Razvozhaev, potrivit Kyiv Post. Tot în Sevastopol, o decizie separată a mutat rutele autobuzelor departe de centrala Balaklava, iar tramvaiele au fost oprite complet, măsură prezentată în articol ca posibilă încercare de a limita apariția în spațiul public a imaginilor cu eventuale avarii. În nordul Crimeei, în special în Dzhankoi, Armyansk și Krasonperekopsk, penele ar fi durat o săptămână sau mai mult , cu efecte directe asupra gospodăriilor și micilor afaceri: alimente alterate în frigidere și imposibilitatea folosirii ventilatoarelor și aparatelor de aer condiționat la temperaturi de peste 30°C . Un anunț al orașului Armyansk, citat de publicație, menționează că apa la robinet ar urma să fie disponibilă o dată la două zile , din cauza energiei insuficiente pentru funcționarea pompelor. Pe litoralul sudic, puternic dependent de turism, au fost raportate întreruperi și raționalizări. În Alușta și localități din apropiere, alimentarea ar fi fost întreruptă complet, cu excepția spitalului, iar electricitatea ar fi fost furnizată două ore din 12 , potrivit unei declarații a primarului instalat de Rusia, Galina Ogneva, citată în articol. Ce spune Ucraina despre amploarea loviturilor Conform comunicărilor atribuite de Kyiv Post Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei (USF), în ultimele săptămâni ar fi fost lovite zeci de stații electrice și alte elemente de infrastructură energetică în Crimeea, cu peste 38 de lovituri revendicate în prima săptămână din iulie și peste 45 în a doua. Pe lângă rețeaua electrică, ar fi fost vizate și stații de distribuție a gazelor și stații de comprimare. Articolul mai notează că o parte din succesul atacurilor ar fi legată de lovituri pregătitoare, desfășurate luni la rând, asupra apărării antiaeriene ruse, în special a sistemelor Pantsir, concepute pentru interceptarea dronelor. [...]
Un gest banal al lui Volodimir Zelenski a reaprins discuția despre regulile UE privind plasticul și despre cine este, de fapt, obligat să le respecte , după ce președintele ucrainean a fost filmat desprinzând dopul unei sticle de apă la parada de Ziua Națională a Franței, potrivit HotNews . Momentul a avut loc marți, 14 iulie 2026, pe Champs-Élysées, unde Zelenski s-a aflat în tribuna oficială, alături de alți șefi de stat. Deși parada a inclus peste 6.000 de soldați, 98 de avioane, 31 de elicoptere și 315 vehicule, atenția pe rețelele sociale a fost captată de dopul de plastic rupt intenționat de pe sticlă. Ce regulă europeană a fost invocată Internauții au asociat gestul cu directiva europeană privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, cunoscută ca directiva SUP („Single Use Plastics”). Începând din iulie 2024, aceasta impune, în UE, așa-numitele capace nedetașabile (dopuri fixate de gâtul sticlei), pentru a limita „dispersia în mediu” a acestor componente. Conform informațiilor citate de HotNews, prevederea se aplică băuturilor îmbuteliate în sticle de plastic de până la 3 litri. Cine are obligații: producătorii, nu consumatorii Potrivit Le Figaro , directiva vizează în primul rând producătorii și operatorii care introduc produsele pe piață în statele membre ale UE, nu consumatorii. Cu alte cuvinte, discuția declanșată online a amestecat o obligație de conformare industrială (designul ambalajului) cu un comportament individual (deschiderea sticlei). Contextul politic: aderarea Ucrainei la UE, în paralel cu „gluma” dopului Ironia a prins tracțiune și pentru că Zelenski își reiterase cu o zi înainte dorința Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, iar statele candidate trebuie să își armonizeze treptat legislația cu cea a blocului comunitar, inclusiv în domeniul standardelor de mediu. În același timp, marți Ucraina a făcut un pas suplimentar în procesul de aderare prin deschiderea unui al doilea „cluster” de negocieri cu Bruxellesul, cel legat de securitate, apărare și politică externă (al doilea din șase). Miercuri, șefa Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a mers la Kiev. Ce a circulat pe rețelele sociale O parte dintre reacții au fost explicit ironice, inclusiv postarea de pe X care a popularizat secvența video, disponibilă aici , și redistribuită și prin acest link . În aceeași notă, un utilizator a glumit că liderul ucrainean ar fi „amânat cu 15 ani” aderarea Ucrainei la UE, iar altul a ironizat ideea că UE nu ar mai sprijini Ucraina. Dincolo de glume, episodul arată cât de ușor pot fi transformate în „controverse” publice reguli de reglementare care, în practică, sunt aplicate în principal companiilor și lanțurilor de aprovizionare, nu consumatorilor finali. [...]
