Știri
Știri din categoria Externe
Regatul Unit va desfășura încă patru avioane de vânătoare Typhoon în Qatar, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, informează Bursa, care citează Reuters. Anunțul a fost făcut joi de premierul britanic Keir Starmer.
Decizia vine într-un context în care reacția prudentă a Londrei la criza din Iran și la un atac cu drone asupra unei baze militare britanice din Cipru a ridicat întrebări în rândul unor parteneri privind capacitatea militară a Regatului Unit. În același timp, președintele american Donald Trump l-a criticat pe Starmer pentru ceea ce a considerat a fi un sprijin insuficient pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului, relatează Reuters.
Într-o conferință de presă, Keir Starmer a precizat că Londra are „un plan clar” pentru apărarea intereselor sale și că echipamente militare au fost pre-poziționate în regiune înainte de izbucnirea conflictului, notează Reuters. Cele patru avioane Typhoon urmează să se alăture escadrilei deja dislocate în Qatar, pentru a întări operațiunile defensive ale Regatului Unit în această țară și în regiune, iar premierul a susținut că Marea Britanie va rămâne fermă în deciziile sale, în pofida presiunilor externe.
Recomandate
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]
Donald Trump spune că vrea să decidă personal cine va conduce Iranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat Axios și relatat de Reuters. Mesajul, venit pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, ridică miza politică a relației Washington–Teheran și poate alimenta noi tensiuni regionale, inclusiv în jurul dosarului nuclear și al regimului de sancțiuni. În interviu, Trump a susținut că Iranul „își pierde timpul” dacă încearcă să desemneze un succesor fără implicarea Statelor Unite. El a indicat că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este văzut de mulți drept succesor probabil, dar a transmis că nu ar accepta acest scenariu, notează Al Jazeera, citată în material. „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a declarat Trump. Poziționarea explicită a președintelui american în chestiunea succesiunii de la Teheran poate deveni un factor de escaladare diplomatică, pentru că mută disputa din zona negocierilor (nuclear, sancțiuni, securitate regională) în zona legitimării conducerii iraniene. În practică, o astfel de abordare riscă să întărească reflexul de confruntare al taberelor dure din Iran și să reducă spațiul pentru compromis, într-un moment în care conflictul militar deja apasă asupra deciziilor politice. Trump a mai spus că ar respinge orice nou lider iranian care ar continua politicile conducerii anterioare și a avertizat că un asemenea rezultat ar putea duce la reînnoirea conflictului cu Statele Unite „în cinci ani”. Afirmația introduce o perspectivă de instabilitate prelungită, cu efecte potențiale asupra piețelor de energie și asupra riscului geopolitic perceput în regiune. În același timp, Reuters consemnează că Mojtaba Khamenei ar fi supraviețuit atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, în care ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, potrivit unor surse iraniene. El este descris ca un cleric de rang mediu, cu legături strânse cu Garda Revoluționară, și ca o figură influentă în establishmentul clerical iranian, considerată posibil succesor. Iranul nu a anunțat încă un nou lider, iar contextul militar rămâne tensionat. Digi24 amintește că războiul din Orientul Mijlociu se află în a șasea zi, Israelul continuând ofensiva în Teheran, în timp ce Casa Albă a transmis că prezența trupelor terestre în Iran „nu face parte din planul acestei operaţiuni în acest moment”. Pentru aliații SUA și pentru actorii regionali, declarațiile lui Trump adaugă un nou strat de incertitudine: dacă Washingtonul condiționează de facto orice detensionare de un rezultat politic intern în Iran, negocierile privind programul nuclear și eventualele ajustări ale sancțiunilor pot deveni și mai greu de reluat. În paralel, o retorică de tip „alegere a liderului” poate fi folosită de Teheran ca argument de mobilizare internă și de justificare a unei linii mai dure, ceea ce ar crește riscul unor noi episoade de confruntare. [...]
Războiul cu Iranul ar putea costa Israelul aproximativ 3 miliarde de dolari pe săptămână , dacă restricțiile severe impuse economiei rămân în vigoare, avertizează Ministerul israelian al Finanțelor. Potrivit The Times of Israel , pierderile sunt estimate la circa 9,4 miliarde de șekeli pe săptămână . Estimarea apare într-o scrisoare trimisă de directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom , către conducerea Comandamentului Frontului Intern al armatei israeliene. Oficialul a cerut relaxarea parțială a restricțiilor pentru a permite redeschiderea graduală a unor activități economice. După ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, armata israeliană a impus măsuri de securitate la nivel național. Acestea includ închiderea școlilor, suspendarea majorității activităților economice și interzicerea adunărilor publice , cu excepția sectoarelor esențiale. De asemenea, mulți angajați lucrează de acasă, iar un număr mare de rezerviști a fost mobilizat. Ministerul Finanțelor din Israel avertizează că menținerea acestor restricții la nivelul actual – denumit „nivel roșu” – produce pierderi economice uriașe. În schimb, o trecere la un regim mai flexibil, numit „nivel portocaliu”, ar permite redeschiderea parțială a locurilor de muncă și ar reduce costul economic la aproximativ 4,5 miliarde de șekeli pe săptămână , adică aproape jumătate din pierderile actuale. Autoritățile israeliene încearcă astfel să găsească un echilibru între securitate și funcționarea economiei. Potrivit oficialilor guvernamentali, restricțiile actuale au un impact major asupra economiei, care deja resimte efectele conflictelor și ale creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani. Reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că redeschiderea treptată a activității este esențială. Angajatorii care dispun de adăposturi sau spații protejate ar putea relua activitatea, iar pentru angajați munca reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și un factor de stabilitate psihologică în timpul războiului. [...]
O rachetă iraniană s-a prăbușit pe un câmp din estul Siriei, iar localnicii – inclusiv copii – s-au apropiat de ea fără teamă , imaginile surprinse la fața locului arătând cum oile pasc în jurul proiectilului, iar unii copii chiar se cațără pe acesta. Potrivit Antena 3 CNN , incidentul a avut loc în satul Dimhiyye al-Kabira, din apropierea orașului Qamishli, aproape de granița dintre Siria și Turcia. Racheta a rămas înfiptă în pământ la marginea localității, atrăgând imediat atenția oamenilor din zonă. Fotografii realizate după incident arată localnici și ciobani adunați în jurul obiectului militar, în timp ce animalele pasc liniștite în apropiere. În ciuda riscurilor evidente, copiii au fost surprinși atingând racheta sau urcând pe ea. Cum s-a produs incidentul Un copil din sat a povestit pentru Reuters că racheta a trecut deasupra zonei dimineața, în timp ce oamenii își duceau animalele la pășunat. „La ora 7 dimineața eram cu oile pe câmp. Am văzut racheta trecând deasupra noastră, apoi a explodat în aer și a căzut pe pământ. Animalele s-au speriat din cauza zgomotului puternic, iar noi ne-am adăpostit”, a spus acesta. Potrivit informațiilor citate de presă, nimeni nu a fost rănit în urma incidentului. Legătura cu tensiunile din regiune Evenimentul vine la scurt timp după ce autoritățile turce au anunțat că sisteme de apărare ale NATO au interceptat o rachetă care s-ar fi îndreptat spre baza aeriană Incirlik , unde sunt staționate forțe americane și unde ar exista arme nucleare tactice. Iranul a respins însă acuzațiile și a declarat că nu a lansat rachete în direcția Turciei. Imaginile surprinse în Siria reflectă în același timp realitatea unei regiuni obișnuite cu conflictul: pentru mulți localnici, prezența unei rachete căzute pe câmp a devenit un episod tratat aproape cu normalitate, în ciuda pericolului potențial. [...]
Două bombardiere iraniene au fost doborâte de avioane qatareze înainte să lovească o bază americană , potrivit CNN , care citează două surse informate despre operațiune. Incidentul ar fi avut loc după ce aparatele iraniene s-au apropiat la „două minute” de țintele lor, într-o misiune descrisă drept prima operațiune de luptă aeriană a Qatarului. Conform relatării, luni dimineață Gardienii Revoluției din Iran au trimis două bombardiere tactice Su-24, modele din perioada sovietică, către baza aeriană al-Udeid și către Ras Laffan, o instalație majoră de procesare a gazelor naturale, importantă pentru economia Qatarului. Baza al-Udeid este prezentată ca fiind cea mai mare bază militară din Orientul Mijlociu care găzduiește trupe americane și ar avea, de regulă, aproximativ 10.000 de militari SUA. Una dintre surse a spus că avioanele iraniene erau la „două minute” de ținte, iar a doua a indicat că aparatele au fost identificate vizual și fotografiate, fiind „încărcate cu bombe și muniții ghidate”. Qatarul ar fi transmis avertismente prin radio, însă nu ar fi primit răspuns, în condițiile în care avioanele ar fi coborât la circa 80 de picioare altitudine pentru a evita detectarea radar. Din cauza „constrângerilor de timp” și „pe baza dovezilor disponibile”, aeronavele ar fi fost „clasificate ca ostile”, după care Qatarul a trimis avioane de luptă, iar un F-15 qatarez ar fi angajat țintele în luptă aeriană și le-ar fi doborât; epava ar fi căzut în apele teritoriale ale Qatarului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed al-Ansari, a declarat marți că este în desfășurare o operațiune de căutare a echipajelor. Între timp, generalul american Dan Caine, președintele Statului Major Interarme, a recunoscut miercuri incidentul într-un briefing la Pentagon, fără să precizeze ținta bombardierelor, consemnând însă că avioane qatareze au doborât „pentru prima dată” două bombardiere iraniene aflate în drum spre „locația lor”. Episodul are loc pe fondul escaladării regionale, după ce Iranul a lansat sute de rachete și drone către state arabe de la Golful Persic ca represalii la lovituri aeriene americane și israeliene asupra Iranului, notează CNN. Publicația mai relatează că Iranul ar fi folosit rar aeronave cu pilot pentru a viza o țară vecină, iar guvernul de la Doha a calificat incidentul drept „escaladator”, premierul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani afirmând, într-o convorbire cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, că acțiunea ar indica lipsa unei intenții reale de detensionare. Pentru Qatar, miza depășește dimensiunea militară: al-Udeid și Ras Laffan sunt infrastructuri critice, iar orice lovitură asupra lor ar fi avut implicații directe asupra securității și economiei țării. [...]
