Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie a pus pe pauză cedarea suveranității asupra Insulelor Chagos, pentru că acordul depinde de aprobarea SUA, iar administrația Trump îl contestă, potrivit reuters.com. Decizia menține incertitudinea asupra unui dosar cu miză strategică și operațională: baza aeriană Diego Garcia, folosită de SUA și Marea Britanie.
Guvernul britanic a transmis că a „înghețat” acordul prin care urma să cedeze suveranitatea asupra arhipelagului către Mauritius. The Times a relatat că legislația necesară pentru implementarea înțelegerii nu va fi inclusă în următoarea agendă parlamentară, iar biroul premierului Keir Starmer a spus că Londra va încerca să convingă Washingtonul să ofere aprobarea formală.
Insulele Chagos găzduiesc baza aeriană Diego Garcia, un punct militar considerat strategic. Conform acordului negociat, Marea Britanie ar fi păstrat controlul asupra bazei printr-un contract de închiriere pe 99 de ani, astfel încât operațiunile SUA să continue.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a spus că securitatea operațională pe termen lung a bazei rămâne o prioritate și că Londra consideră în continuare acordul „cea mai bună” soluție pentru protejarea viitorului bazei, dar că va merge mai departe doar dacă există sprijinul SUA.
Donald Trump a criticat în februarie acordul, numindu-l o „mare greșeală”, după ce anterior spusese că este „cel mai bun” rezultat pe care Starmer îl putea obține.
Reuters notează că relația Washington–Londra a fost tensionată în ultimele săptămâni, inclusiv din cauza reticenței lui Starmer de a se implica în războiul SUA–Israel cu Iranul și a refuzului inițial de a permite folosirea bazelor britanice pentru atacuri. Ulterior, forțele americane au primit permisiunea de a efectua ceea ce premierul a numit lovituri defensive.
Londra spune că va continua discuțiile cu SUA și Mauritius. Momentul reluării procesului legislativ rămâne neclar, în condițiile în care guvernul britanic leagă explicit avansarea acordului de obținerea sprijinului american.
Recomandate
Administrația Trump ar lua în calcul o achiziție directă a Insulelor Chagos , o mișcare care ar putea ocoli Londra și ar securiza controlul asupra bazei militare americano-britanice de la Diego Garcia , într-un moment de tensiuni regionale, potrivit Antena 3 . Informația a fost relatată inițial de The Telegraph și preluată de The Guardian, conform publicației. Scenariul descris presupune ca Washingtonul să negocieze direct cu Mauritius cumpărarea arhipelagului, în condițiile în care planurile Regatului Unit de a ceda suveranitatea asupra teritoriului sunt blocate. Pentru ca o astfel de tranzacție să fie posibilă, insulele ar trebui mai întâi să devină teritoriu suveran, astfel încât SUA să poată negocia achiziția cu Mauritius. Miza este baza de la Diego Garcia, amplasată în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 3.800 de kilometri de Iran, și descrisă ca o instalație capabilă să susțină operațiuni cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Discuțiile sunt plasate de sursă în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, iar Casa Albă ar fi avut „discuții regulate” cu Downing Street privind viitorul insulei. Acordul Regatul Unit–Mauritius și blocajul politic În toamna lui 2024, Regatul Unit a ajuns la un acord cu Mauritius privind suveranitatea asupra arhipelagului Chagos. Înțelegerea prevedea revenirea insulelor la statul african, dar menținerea bazei militare comune britanico-americane pe insula principală, Diego Garcia. Conform acordului, Regatul Unit recunoștea suveranitatea Mauritius asupra insulelor, însă Londra urma să fie autorizată, „pentru o perioadă inițială de 99 de ani”, să exercite „drepturi suverane” asupra insulei Diego Garcia pentru a asigura funcționarea bazei „până în secolul următor”. Context: administrarea britanică și disputa istorică Arhipelagul este administrat de Regatul Unit din 1965, iar Mauritius – independent din 1968 – a revendicat Insulele Chagos . Negocierile privind suveranitatea au început în ianuarie 2023, potrivit articolului. Antena 3 notează că Donald Trump și-a dat inițial aprobarea pentru acordul dintre Regatul Unit și Mauritius, dar ulterior a criticat Londra, iar în aprilie Regatul Unit a suspendat planul de restituire a insulelor după opoziția lui Trump. În același timp, Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de rezidenți către Mauritius și Seychelles pentru a face loc bazei, iar localnicii acuză guvernul britanic de „ocupație ilegală”. [...]
Donald Trump spune că îi va cere lui Benjamin Netanyahu să nu riposteze la atacul cu rachete al Iranului , într-o mișcare care ar putea limita riscul unei noi escaladări în Orientul Mijlociu și ar testa influența Washingtonului asupra Israelului, potrivit Axios . Trump a declarat că urmează să îl sune „chiar acum” pe premierul israelian pentru a-l convinge să nu răspundă militar. În relatarea publicației, Trump a descris schimbul de lovituri ca pe o secvență care ar trebui să se oprească aici: Israel „a avut lovitura sa”, iar Iran „a avut lovitura sa”, adăugând că „nu mai avem nevoie de încă una”. De ce contează: armistițiul „se clatină”, iar SUA încearcă să evite o spirală Axios notează că armistițiul din regiune este fragil după ce Israelul a lovit Beirutul, iar Iranul a răspuns cu mai multe valuri de rachete. Miza politică pentru Trump este legată și de negocierile cu Teheranul: el susține că SUA sunt „foarte aproape de un acord final cu Iranul” și că nu vrea ca evoluțiile militare să „arunce în aer” această perspectivă. În același timp, reacția lui Netanyahu ar urma să indice „câtă influență” mai are președintele american asupra Israelului, în condițiile în care o lovitură israeliană în Iran ar fi „mult mai dificilă și mai riscantă” fără sprijinul SUA, potrivit aceleiași surse. Ce se știe despre atac și poziția SUA Potrivit Axios, Iranul a lansat duminică rachete spre Israel ca represalii la lovitura israeliană asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, fiind primul atac direct al Iranului de la armistițiul din 8 aprilie. Israelul a transmis că a interceptat rachetele. Un oficial american a declarat pentru publicație: „Nu facem parte din asta.” Totuși, rămâne neclar dacă Trump ar ordona armatei americane să nu ajute Israelul în cazul unei lovituri asupra Iranului, inclusiv în chestiuni precum realimentarea în aer și alte forme de coordonare militară, mai scrie Axios. Un alt oficial a confirmat că Trump a vorbit cu Netanyahu. Israelul: planuri militare în lucru Pe de altă parte, șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului „aprobă planuri militare chiar acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, într-un comunicat citat de Axios. „Regimul iranian a făcut o greșeală gravă… Nu vom permite regimului iranian să stabilească o nouă ecuație. Vom continua să lovim ținte Hezbollah în Beirut.” Axios precizează că informația este în curs de actualizare. [...]
Donald Trump condiționează retragerea celor circa 50.000 de militari americani de un acord de pace cu Iranul , o poziție care prelungește incertitudinea operațională în regiune și menține presiunea pe negocierile privind sancțiunile și activele iraniene înghețate, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru NBC, Trump a spus că nu intenționează să retragă contingentul desfășurat pentru războiul împotriva Iranului până la „o soluționare definitivă” a conflictului. El a respins și ideea că militarii americani ar fi în pericol în zona de operațiuni. „Nu consider că sunt în vreun pericol. Avem cea mai bună apărare şi cel mai bun atac care s-au văzut vreodată.” Retragerea, legată de eșecul sau succesul negocierilor Trump a calificat o retragere, chiar și parțială, drept o decizie „necugetată”, argumentând că SUA ar putea avea nevoie de aceste trupe dacă negocierile cu Iranul ar eșua. În același timp, a indicat că nu va debloca active iraniene și nu va ridica sancțiunile înainte de un acord de pace. „Da. Dacă (iranienii) se comportă bine, dacă fac o treabă bună, începem să discutăm. Da.” Potrivit informațiilor prezentate, negociatorii iranieni încearcă să obțină deblocarea unor active înghețate în străinătate de aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei), iar oficiali de la Teheran susțin că aceasta este una dintre condițiile pentru încheierea unui acord. Context: pierderi raportate și presiune pe dosarul Liban Digi24 notează că bilanțul oficial al victimelor în rândul trupelor americane este de 13 militari uciși în incidente legate direct de ostilitățile lansate de SUA și Israel pe 28 februarie și întrerupte din 8 aprilie printr-un armistițiu. Trump a recunoscut pierderile, dar le-a comparat cu alte războaie, susținând că nivelul este mai mic decât s-ar fi anticipat. În același interviu, Trump a mai spus că nu cere ca Libanul să facă parte dintr-un eventual acord (menționat ca o condiție pusă de Iran) și a cerut Israelului să se limiteze la lovituri „chirurgicale” în Liban împotriva Hezbollah. Ce urmează Trump a reiterat că SUA și Iranul sunt „foarte aproape de un acord”, însă a avertizat că, dacă acesta nu se va încheia, va continua linia dură. În paralel, a spus că ar fi dispus să discute cu noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, descris de el drept „mai tânăr, mai rațional”, deși ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a catalogat drept nerealistă o astfel de întâlnire. [...]
Volodimir Zelenski a ajuns la Londra pentru negocieri de apărare și coordonarea următoarelor etape de sprijin occidental , într-un moment în care Kievul încearcă să se asigure că Europa rămâne „la masa negocierilor” privind războiul, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean are programate discuții bilaterale cu premierul britanic Keir Starmer , urmate de un summit în format „E3 plus Ucraina ”, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Zelenski a indicat că echipele de lucru au făcut deja „munca de bază”, iar liderii urmează să finalizeze acordurile esențiale. Miza: apărare aeriană și o linie comună europeană În mesajul prin care și-a anunțat sosirea, Zelenski a pus accent pe nevoile de apărare și pe coordonarea politică la nivel înalt, cu priorități legate de securitatea întregii Europe, în special pe direcția apărării aeriene. „Principalul lucru este apărarea noastră în război, mai multă cooperare pentru securitatea întregii Europe în direcția apărării aeriene și viziunea noastră comună asupra perspectivelor diplomatice: Europa trebuie să fie în negocieri și trebuie să fie puternică.” Vizita de la Londra se extinde și în ziua următoare, când Zelenski are programată și o audiență oficială la regele Charles al III-lea. Context: presiune pentru negocieri, dar fără decizii „peste capul” Ucrainei Summitul are loc la câteva zile după ce Zelenski i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui rus Vladimir Putin, provocând Kremlinul la discuții directe, față în față, pentru a testa disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul. Potrivit publicației, Putin a respins rapid cadrul propus, iar întâlnirea de la Londra este prezentată ca o mișcare de coordonare între aliați pentru a rămâne aliniați. În același timp, Palatul Élysée a transmis, într-o declarație separată citată de Kyiv Post, că discuțiile vizează coordonarea „următoarelor faze” de asistență în război pentru Ucraina și înăsprirea presiunii economice și strategice asupra Rusiei. Pe fond, Kievul încearcă să evite ca războiul să coboare pe agenda internațională și insistă că o arhitectură de pace pe termen lung nu poate fi decisă de Moscova și nici negociată fără participarea directă a Ucrainei. [...]
Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]
Închiderea spațiului aerian în Irak și Siria riscă să perturbe rutele comerciale și zborurile din regiune , după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, potrivit Agerpres . Autoritatea aviației civile din Irak a anunțat duminică seară închiderea spațiului aerian pentru 72 de ore. În paralel, Siria a decis o închidere parțială: „culoarele aeriene din sud” vor fi închise timp de 12 ore, iar activitatea aeroportului internațional din Damasc este suspendată. Măsurile vin în contextul escaladării de securitate din Orientul Mijlociu, după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Tot duminică seară, Iranul a închis „până la noi ordine” spațiul aerian în partea de vest a țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material privind excepțiile sau coridoarele alternative, rămâne neclar în ce măsură restricțiile vor fi ajustate înainte de expirarea termenelor anunțate de Irak și Siria. [...]
