Știri
Știri din categoria Externe

Marmelada ar putea fi redenumită „marmeladă de citrice” în Marea Britanie dacă Londra va pune în aplicare un nou acord alimentar cu Uniunea Europeană, potrivit Digi24, care citează BBC. Miza este una de reglementare și comerț: guvernul britanic vrea să reducă birocrația pentru exportatori prin readoptarea unor reguli UE, iar efectul imediat ar fi schimbarea etichetei la raft pentru un produs asociat puternic cu tradiția britanică.
Conform textului, schimbarea ar interveni dacă acordul va intra în vigoare, în contextul în care Bruxelles-ul își modifică regulile de etichetare și extinde, pentru prima dată la nivel european, definiția legală a marmeladei. În paralel, normele internaționale cer ca produsele pe bază de citrice să fie diferențiate ca o categorie separată, ceea ce ar impune denumirea legală „marmeladă de citrice”.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat vineri că marmelada britanică „nu se schimbă” și va rămâne același produs disponibil în magazine, adăugând că acordul cu UE va sprijini întreprinderile prin eliminarea birocrației costisitoare.
În prezent, regulile europene vechi, preluate în legislația britanică înainte de Brexit, permit ca doar conservele din citrice să fie vândute ca „marmeladă”, în timp ce alte conserve din fructe intră la „jam” (gem) sau termeni echivalenți.
Articolul amintește că această delimitare a fost influențată de demersuri de lobby britanice din anii 1970, pentru un statut comercial distinct al marmeladei din portocale amare de Sevilla, dar a generat de-a lungul timpului fricțiuni și confuzii în state unde termeni similari sunt folosiți uzual pentru conserve din alte fructe (de exemplu, în Spania și Italia).
Între timp, UE și-a actualizat regulile după ieșirea Regatului Unit, permițând ca paste din fructe care nu sunt citrice să poată fi comercializate drept „marmeladă” începând din iunie, în interiorul Uniunii. Pentru Marea Britanie, aplicarea noilor reguli depinde de un acord alimentar mai amplu: guvernul de la Londra a inclus decretul privind marmelada între cele 76 de acte UE actualizate în domeniul alimentar care ar urma să se aplice în Anglia, Țara Galilor și Scoția, însă calendarul nu este confirmat și rămâne incert dacă schimbările ar intra în vigoare înainte sau după jumătatea anului 2027.
De asemenea, nu este stabilit dacă autoritățile vor permite în supermarketurile britanice denumiri de tipul „marmeladă de căpșuni”.
Recomandate

România riscă să rămână la periferia interesului economic britanic , în condițiile în care Londra nu este nici măcar în top 10 investitori în România, iar relația bilaterală „bună pe hârtie” nu se traduce în proiecte și influență comparabile cu cele obținute de Polonia și Ungaria, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Nițoiu , profesor la Universitatea Loughborough din Londra, pune decalajul pe seama unui lobby mai eficient al altor state, dar și a unei diplomații românești care ar fi împins în față mai ales argumentul de securitate, lăsând în plan secund oferta economică. În plan economic, expertul arată că Regatul Unit are investiții mai mari în Polonia și Ungaria, în timp ce România nu reușește să-și valorifice potențialul. Totuși, el remarcă o dinamică pozitivă: unele companii multinaționale britanice ar începe să se uite și spre România, chiar dacă nu la aceeași scară ca în Polonia, Ungaria sau Cehia. Datele invocate în articol indică o poziționare modestă a Marii Britanii în clasamentele investițiilor. Conform unei analize a BNR (document disponibil aici ), relația economică România–Marea Britanie este descrisă ca un „parteneriat strategic în extindere”, cu accent pe energie, imobiliare, industrie și tehnologie, dar cu fluctuații ale poziției Regatului Unit în ierarhia investitorilor străini direcți. Separat, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (informații publicate aici ), Marea Britanie este pe locul 12 după capitalul social subscris la Registrul Comerțului. De ce Polonia și Ungaria „conving” mai ușor la Londra Nițoiu susține că Polonia și Ungaria beneficiază de comunități istorice mai vechi și mai active în Marea Britanie, capabile să facă lobby și să influențeze agenda politică, un avantaj pe care România nu l-ar avea la aceeași intensitate. În această logică, diferența nu ar ține doar de interesul Londrei, ci și de modul în care statele din regiune își construiesc argumentele și canalele de influență. În plus, el afirmă că, în discuțiile cu partea britanică, România ar fi insistat preponderent pe rolul său în securitatea NATO și pe flancul estic, în timp ce reprezentanții altor țări ar fi pus mai mult accent pe cooperarea economică. Mesajul: securitatea rămâne importantă, dar fără o componentă economică mai puternică România ar pierde oportunități de investiții și parteneriate comerciale. Componenta de securitate: parteneriat, dar fără trupe permanente Pe zona de apărare, articolul notează că România și Marea Britanie au un parteneriat din 2003, revizuit în 2011 și actualizat printr-o declarație comună la nivel de miniștri de externe în martie 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de SUA și Franța, Londra nu a trimis trupe permanente în România, deși a participat la misiuni de poliție aeriană cu avioane Eurofighter Typhoon. Explicația avansată de Nițoiu ține de resurse: armata britanică ar fi mai mică decât cea americană sau franceză, iar interesele Londrei ar depăși spațiul european, ceea ce ar fragmenta capacitatea de desfășurare. În același timp, el leagă această prudență de contextul intern britanic, inclusiv de presiuni economice care limitează resursele disponibile. Ce ar urma să conteze pentru România În lectura expertului, miza pentru București este să-și recalibreze abordarea față de Londra, astfel încât agenda economică să nu rămână secundară. El indică și o nevoie de „lobby” mai susținut al românilor din Regatul Unit, după modelul comunităților poloneze și ungare, dar și o discuție mai amplă despre capacitatea diplomației economice românești. Nițoiu sugerează că o direcție de schimbare ar fi reformarea Ministerului Afacerilor Externe și stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru reprezentarea externă, inclusiv pentru sprijinirea firmelor românești. În lipsa unei strategii coerente, avertizează el, rezultatele ar rămâne dependente de inițiative individuale, nu de o politică publică predictibilă. [...]

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene. Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare. „A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.” Ce înseamnă pentru sprijinul financiar și pentru calendarul negocierilor Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor. În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri. „Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.” Context operațional: atacuri și presiune pentru intensificarea sprijinului Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez , îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Garanții de securitate și miza NATO Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate. În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”. Poziționarea Washingtonului față de Europa Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat. „Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord. [...]