Știri
Știri din categoria Externe
Londra se delimitează de ultimatumul lui Donald Trump către Iran, potrivit HotNews.ro, după ce președintele SUA a amenințat Teheranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore, relatează Reuters.
Ministrul britanic Steve Reed a spus, într-un interviu pentru Sky News, că Trump „vorbește în nume propriu” atunci când formulează astfel de amenințări și a fost întrebat direct care este poziția Marii Britanii față de ultimatumul lansat de liderul de la Casa Albă.
„Președintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu și să își susțină declarațiile”, a răspuns oficialul britanic.
Reed a adăugat că Regatul Unit nu intenționează să fie implicat într-un conflict, dar își va apăra interesele în regiune și va lucra cu aliații pentru reducerea tensiunilor. „Nu vom fi atrași în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom lucra împreună cu aliații noștri pentru a detensiona situația”, a declarat ministrul din cabinetul britanic.
Într-un alt interviu, acordat BBC, Reed a contestat afirmațiile potrivit cărora Iranul ar avea intenția sau capacitatea de a ataca Europa cu rachete balistice. Declarațiile vin după ce, sâmbătă, Forțele de Apărare ale Israelului au transmis pe rețelele sociale că Iranul dispune de rachete „care pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”, însă ministrul britanic a susținut că nu există evaluări care să confirme acest lucru.
Ultimatumul lui Trump, formulat sâmbătă seară, vizează redeschiderea completă a rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global. Trump a scris pe Truth Social că, în lipsa redeschiderii Strâmtorii Ormuz în 48 de ore, SUA vor lovi infrastructura energetică iraniană, precizând că mesajul a fost publicat la 23:44 GMT pe 21 martie, ceea ce fixează termenul-limită la 23:44 GMT pe 23 martie (01:44, ora României, pe 24 martie).
Armata iraniană a reacționat duminică, avertizând că va viza infrastructura energetică și stațiile de desalinizare din regiune dacă SUA își pun în aplicare amenințarea privind distrugerea centralelor electrice ale Iranului.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump sugerează o înăsprire a presiunii economice asupra Iranului , într-un context în care Washingtonul încearcă să forțeze un acord „corect”, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a spus vineri, în fața presei, că Iranul „ar dori” să ajungă la o înțelegere cu SUA, dar „nu este pregătit să facă acordul potrivit”. În același timp, președintele american a susținut că SUA au „control total” asupra „întregii regiuni” legate de Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Pe linia presiunii economice, Trump a legat mesajul politic de situația internă a Iranului, afirmând că autoritățile de la Teheran „nu își plătesc soldații” și „nu își plătesc poliția” și invocând o inflație de „350%”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Trump a promis că va lovi Iranul „dur” pe plan economic, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a spus că Washingtonul va impune măsuri „cum nu s-au mai văzut”. Mesajul către piețe: presiune economică, fără excluderea opțiunilor militare Trump a mai precizat că anunțurile privind „războiul economic” al SUA împotriva Iranului nu înseamnă că opțiunile militare ale Washingtonului ar fi limitate. Din perspectiva riscului regional, referirea la Strâmtoarea Hormuz este relevantă deoarece orice escaladare în zonă poate afecta transporturile și costurile energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și a prețurilor la combustibili. Reacția Teheranului: contestarea cifrelor Presa iraniană a respins rapid afirmațiile lui Trump, mai multe instituții media aliniate statului numind cifra de 350% privind inflația o susținere „fără bază”, care nu ar avea legătură cu „realitatea economică”, potrivit materialului. [...]
Traficul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut la jumătate într-o singură zi , un semnal operațional cu potențial impact economic pentru lanțurile de aprovizionare cu energie, pe fondul deteriorării percepției de siguranță în regiune, potrivit Mediafax . Date preliminare citate de publicație, pe baza informațiilor Kpler, arată că joi au traversat strâmtoarea șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters . Din cele șapte nave, patru intrau în zona maritimă, iar trei ieșeau. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (LNG – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat pe mare) treceau prin această zonă. În acest context, scăderea numărului de traversări este prezentată ca un nou semnal al presiunilor asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate afectează activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici. Ce arată datele despre tipul navelor care au evitat ruta Potrivit datelor preliminare, joi nu au fost înregistrate: nave VLCC (Very Large Crude Carriers – transportatoare foarte mari de țiței); nave specializate în transportul LNG. Absența acestor categorii este relevantă pentru piața energetică, având în vedere rolul strâmtorii în fluxurile globale de petrol și gaze. Contextul imediat: tensiuni SUA–Iran și negocieri blocate Reducerea traficului are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân blocate, notează publicația. În pofida scăderii generale, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz; aceasta transporta propan și butan și a folosit o rută apropiată de coastele Iranului, conform datelor Kpler. [...]
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
Administrația Trump face primul angajament financiar major pentru o forță internațională în Gaza, alocând peste 206 milioane de dolari (aprox. 930 milioane lei) , într-o încercare de a debloca planul de securizare și reconstrucție a enclavei, aflat în impas, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În două notificări datate 30 iulie, Departamentul de Stat a informat Congresul SUA că 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) vor fi direcționați către echipamente, infrastructură, vehicule și costuri operaționale pentru Forța Internațională de Stabilizare (ISF). Alte 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei) ar urma să acopere reutilizarea unor vehicule blindate americane pentru sprijinirea acestei forțe. Miza economică și operațională este că finanțarea reprezintă primul pas concret al SUA pentru implementarea unei forțe de menținere a păcii în Gaza, într-un moment în care planul mai amplu de reconstrucție rămâne blocat. Administrația americană nu a indicat, însă, care ar fi costul total necesar pentru finanțarea forței pe termen mai lung. Ce ar urma să facă ISF și ce rămâne neclar În una dintre notificările către Congres, rolul ISF este descris ca fiind unul extins, de la securitate până la facilitarea ajutorului și reconstrucției: „ISF va conduce operațiunile de securitate, va sprijini demilitarizarea completă și va permite livrarea în siguranță a ajutorului umanitar și a materialelor de reconstrucție către Fâșia Gaza.” Totodată, componența finală a forței este „încă în curs de negociere”, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind statele participante, structura de comandă și calendarul de desfășurare. Context: planul de reconstrucție rămâne blocat politic Donald Trump a înființat un „Consiliu pentru Pace” care să monitorizeze planul de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza și de a reconstrui teritoriul. Conform planului descris, o forță de menținere a păcii ar urma să fie desfășurată după retragerea trupelor israeliene, să securizeze zonele, să antreneze noi forțe de poliție palestiniene și să sprijine livrările de ajutoare. De la anunțul unui acord la sfârșitul lunii iulie, demersul a stagnat, pe fondul refuzului Israelului și Hamas de a îndeplini condițiile necesare pentru aplicarea acordului. Emisarul special Jared Kushner a avut întâlniri recente cu oficiali Hamas și cu lideri israelieni la Ierusalim, dar a părăsit regiunea fără progrese, potrivit informațiilor citate. [...]
