Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio le-a cerut diplomaților americani să folosească X împotriva propagandei potrivit Reuters, care citează o telegramă internă a Departamentului de Stat. Documentul îndeamnă la utilizarea platformei de socializare X și la colaborarea cu unități militare de operațiuni psihologice pentru a „contracara propaganda străină antiamericană”.
Telegrama, a cărei existență a fost relatată prima dată de The Guardian, este dedicată metodelor de expunere a operațiunilor de influență străină și a falsurilor care, potrivit textului, „reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a SUA și alimentează ostilitatea față de interesele americane”.
Într-o declarație separată, Departamentul de Stat a spus că va continua să adopte o poziție fermă în această chestiune și că va folosi „fiecare instrument din trusa noastră diplomatică”, menționând totodată protejarea dreptului americanilor la liberă exprimare.
„Să contracareze propaganda străină antiamericană.”
Mesajul le cere diplomaților să „coordoneze cu parteneri interinstituționali, după caz”, indicând explicit unitățile Pentagonului de operațiuni psihologice (Psychological Operations), cunoscute anterior ca Military Information Support Operations (MISO). Reuters notează că documentul nu detaliază în ce ar consta colaborarea, dar amintește că MISO și structurile succesoare au urmărit tradițional influențarea adversarilor pe câmpul de luptă.
Reuters mai consemnează că astfel de desfășurări au generat în trecut tensiuni cu diplomații americani: în prima administrație Trump, echipe de operațiuni psihologice ale Pentagonului au folosit conturi false pe rețele sociale pentru a răspândi îndoieli despre vaccinul chinezesc împotriva COVID-19, în pofida obiecțiilor unor oficiali ai Departamentului de Stat. Pentagonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind telegrama lui Rubio sau natura unei posibile colaborări.
În privința instrumentelor recomandate, telegrama încurajează folosirea funcției de comentarii colective „community notes” de pe X, precum și a altor instrumente de inteligență artificială nespecificate, pentru a promova informații considerate de încredere și pentru a demasca falsurile. Reuters amintește că X a fost criticată în mod repetat pentru răspândirea dezinformării după reducerea echipelor de moderare și siguranță, în urma preluării platformei (fosta Twitter) de către Elon Musk în 2022; compania susține că prioritizează libertatea de exprimare și că „community notes” este preferabilă moderării centralizate. X și xAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Recomandate
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
China și Pakistan au propus un plan de pace în cinci puncte pentru Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , după o întâlnire la Beijing între ministrul chinez de externe Wang Yi și vicepremierul și ministrul de externe pakistanez Mohammad Ishaq Dar, pe 31 martie 2026. Inițiativa vine în contextul în care Pakistanul încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru eforturile sale, aflate în impas, de a negocia încetarea războiului și își susține în continuare rolul de mediator între Statele Unite și Iran, deși conflictul „nu dă semne că s-ar potoli”, notează The Guardian . Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Chinei, vizita a urmărit să „consolideze” cooperarea dintre China și Pakistan în legătură cu conflictul din Iran și să „depune noi eforturi în direcția promovării păcii”. Ce au cerut Beijingul și Islamabadul după întâlnirea de la Beijing China a păstrat până acum o distanță prudentă față de conflictul din Orientul Mijlociu și din Golf, deși are legături cu Teheranul și este cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Beijingul a condamnat atacurile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului, dar ulterior a adoptat o poziție în mare parte neutră, concentrându-se pe solicitarea unui armistițiu și pe discuții directe cu Teheranul pentru trecerea în siguranță a propriilor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. În declarația emisă după întâlnirea de marți, cele două țări au cerut un armistițiu imediat și protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv a strâmtorii blocate, și au lansat o inițiativă de pace în cinci puncte. Documentul comun susține că dialogul și diplomația sunt „singura opțiune viabilă pentru rezolvarea conflictelor”, însă, potrivit relatării, progresele pentru aducerea actorilor relevanți la masa negocierilor par limitate. Planul în cinci puncte și mesajele publice despre negocieri Textul citat nu detaliază conținutul celor cinci puncte, dar plasează inițiativa în linia apelurilor pentru armistițiu și securizarea rutelor maritime. În paralel, mesajele publice ale părților rămân divergente: Donald Trump a spus în această săptămână că negocierile cu Iranul decurg „extrem de bine”, în timp ce Teheranul susține că nu există discuții directe. În ultimele săptămâni, Pakistanul s-a poziționat în centrul eforturilor de obținere a unui armistițiu și a insistat ca Islamabadul să găzduiască negocierile de pace. Prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, Syed Asim Munir, au comunicat atât cu președintele SUA, cât și cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar mesajele dintre cele două țări beligerante ar fi circulat prin intermediari pakistanezi. Armistițiu imediat și apel la dialog și diplomație ca soluție. Protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv strâmtoarea Ormuz. Inițiativă comună China–Pakistan prezentată ca plan de pace în cinci puncte. Pakistanul își promovează rolul de mediator și propune Islamabadul ca loc pentru negocieri. Contacte la nivel înalt ale Pakistanului cu SUA, Iran și alți lideri regionali. De ce contează pentru Pakistan: riscuri de securitate și costuri economice Duminică, Islamabad a găzduit discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului, într-un demers de soluție regională, însă absența SUA și a Iranului a fost percepută ca diminuând greutatea diplomatică a reuniunii. Analiștii citați leagă activismul diplomatic al Pakistanului de dorința de a-și recâștiga relevanța în relația cu Washingtonul și de a fi perceput drept o putere regională de anvergură. „Islamabadul încearcă să-și consolideze poziția de putere medie influentă în cadrul lumii musulmane mai largi și să semnaleze importanța geopolitică continuă partenerilor externi, în special Washingtonului și statelor din Golf.” În același timp, Pakistanul are mize directe în dezamorsarea conflictului: a plătit deja un „preț economic greu” din cauza blocadei asupra combustibilului și gazului prin strâmtoarea Ormuz, are o frontieră terestră de 900 km cu Iranul și se teme de extinderea conflictului în Baluchistan, o regiune deja afectată de insurgență. În plus, există riscul amplificării tensiunilor sectare, iar un pact de apărare recent cu Arabia Saudită ar putea pune presiune suplimentară asupra Islamabadului dacă statele din Golf își schimbă postura militară, potrivit textului citat. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]
UE ia în calcul folosirea activelor rusești înghețate dacă Ungaria continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Euronews. Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută marți, la Kiev, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban condiționează acordul de reluarea livrărilor de petrol prin conducta „Drujba”. Kallas a spus că împrumutul convenit la finalul lui 2025 era „planul B”, în timp ce „planul A” viza utilizarea activelor rusești înghețate. În acest scenariu, dacă împrumutul nu poate fi deblocat din cauza veto-ului Ungariei, Bruxelles-ul ar putea reveni la varianta inițială, mai sensibilă juridic și politic, dar care ar asigura finanțarea de care Ucraina are nevoie în 2026 și 2027. „Împrumutul pe care încercăm să îl acordăm în prezent și pe care l-am convenit la sfârșitul anului trecut, permiteți-mi să vă reamintesc că acesta era de fapt planul B. Planul A era utilizarea activelor înghețate”, a declarat Kallas. Miza este una bugetară și de capacitate de finanțare: Comisia Europeană a propus transformarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, aflate sub sancțiuni, într-o linie de credit fără dobândă pentru Ucraina. Planul a fost susținut de Germania, Polonia, țările nordice și cele baltice, dar a întâmpinat opoziție, în special din partea Belgiei (principalul custode al activelor), care a invocat riscuri juridice, posibile efecte financiare și un impact negativ asupra reputației zonei euro; Franța, Italia, Malta și Bulgaria și-au exprimat, de asemenea, rezerve. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat ca alternativă după ce discuțiile despre activele înghețate s-au blocat la un summit din decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut dreptul de a nu participa la program, însă acordul avea nevoie de unanimitate pentru a fi aprobat, iar în februarie Orban a introdus veto-ul, legând decizia de disputa privind conducta „Drujba”, oprită de la sfârșitul lui ianuarie. Comisia Europeană a încercat să deblocheze situația, oferindu-se să organizeze o inspecție la „Drujba” și să finanțeze reparațiile din fonduri UE, însă, potrivit articolului, experții așteaptă de peste două săptămâni să ajungă la fața locului. În paralel, presiunea de timp crește: Bruxelles-ul caută o soluție înainte ca Ucraina să rămână fără ajutor extern în luna mai, iar discuția despre revenirea la utilizarea activelor rusești reapare ca opțiune de rezervă, în cazul în care veto-ul Ungariei persistă după alegerile din 12 aprilie. [...]
