Știri
Știri din categoria Externe
Accesul Ucrainei la Starshield, varianta militară a Starlink, rămâne blocat, iar cererea Kievului de a folosi sistemul pentru lovituri în adâncimea Rusiei este încă „în discuție”, potrivit Al Jazeera. Mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio indică o limitare operațională cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a susține atacuri la distanță mare.
Rubio a făcut distincția între Starlink, serviciul comercial de internet prin satelit furnizat de SpaceX, și Starshield, versiunea „de apărare”, destinată utilizării militare și tratată ca atare din perspectiva reglementării și gestionării. În declarații atribuite Departamentului de Stat, Rubio a spus că Ucraina a cerut acces la Starshield „pentru a efectua lovituri adânc în interiorul Rusiei”, dar „nu are acces în acest moment”, subiectul fiind „în conversație”.
Starshield a fost lansat în 2022 și este furnizat guvernului SUA. Sistemul este proiectat pentru uz militar, inclusiv printr-un nivel mai ridicat de criptare, pentru procesarea informațiilor sensibile. SpaceX, citată de Al Jazeera, arată că Starshield este folosit în principal de agenții americane de apărare și alți „parteneri guvernamentali”.
În acest context, indisponibilitatea Starshield pentru Ucraina nu este doar o chestiune tehnică, ci una care poate influența modul în care Kievul își planifică și execută operațiuni ce depind de conectivitate și securitate sporită a comunicațiilor.
Știrea vine după ce oficiali ucraineni au afirmat, săptămâna trecută, că restricțiile asupra terminalelor Starlink au încetinit unele drone pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina încearcă să oprească înaintarea forțelor ruse în războiul aflat aproape de al cincilea an.
Rubio a respins și sugestia președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că o perturbare raportată a serviciilor Starlink, miercuri, ar fi fost deliberată.
„Nu a fost deliberat. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a spus Rubio.
Zelenski a declarat sâmbătă că sateliții nu urmăresc antene pe obiecte zburătoare care se deplasează cu peste 161 km/h, ceea ce ar afecta dronele ucrainene în apărarea împotriva dronelor rusești cu propulsie cu reacție și în atacurile ucrainene de rază medie. Rubio a susținut că SUA nu a ordonat reducerea vitezelor Starlink și că serviciul ar fi fost readus la nivelul anterior, numind relatările despre o intervenție a Casei Albe „categoric false”.
Declarațiile lui Rubio au fost făcute pe fondul criticilor bipartizane din SUA la adresa președintelui Donald Trump, după ce acesta a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care îi cumpără petrol și gaze, cu câteva zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, conform unei legi semnate luna trecută.
Zelenski a criticat la rândul său decizia privind sancțiunile, argumentând că relaxarea presiunii asupra Rusiei ar încuraja noi atacuri.
„Recompense financiare pentru [președintele Vladimir] Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue să atace”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, cerând SUA să mențină presiunea asupra Moscovei.
Recomandate
Washingtonul neagă o intervenție politică în funcționarea Starlink din Ucraina , iar mesajul are miză operațională directă pentru utilizarea dronelor și a comunicațiilor pe front. Potrivit HotNews , secretarul de stat american Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind încetinirea serviciului de internet prin satelit, susținând că „nimeni de la Casa Albă” nu a ordonat reducerea vitezei conexiunii. Rubio a declarat că SUA „nu au nicio legătură” cu problemele raportate și că nu a existat o decizie deliberată de a limita Starlink astfel încât anumite drone să nu îl poată utiliza. În același timp, el a indicat că, din informațiile pe care le are, serviciul ar fi fost restabilit la nivelul anterior. De ce contează: dependența operațională de conectivitate Disputa publică evidențiază cât de critică a devenit conectivitatea prin satelit pentru operațiunile militare ale Ucrainei, în special pentru drone. În relatarea preluată de Digi24, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că funcționarea Starlink este limitată și a vorbit despre „o operațiune planificată”. Tot acolo este menționat că Zelenski a afirmat că terminalele Starlink de uz militar folosite de forțele ucrainene „se deconectează de la rețea” la viteze mai mari de 161 km/h, ceea ce ar afecta operațiunile cu drone. Starlink vs. Starshield : delimitarea făcută de Rubio Rubio a insistat asupra diferenței dintre cele două produse ale SpaceX: Starlink : produs comercial, „reglementat și gestionat ca un produs comercial”. Starshield : produs pentru apărare, „un produs militar”, folosit de forțele armate ale SUA. Oficialul american a mai spus că Starshield face obiectul unui contract cu armata americană și „nu are nicio legătură cu Ucraina”, adăugând că Ucraina ar dori acces la acest sistem, inclusiv pentru lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei, însă „în acest moment” nu îl are. În același context, este menționat că președintele american Donald Trump a negat informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene. [...]
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare , într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews . În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski , citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene. Ținte energetice și industriale: efect direct asupra funcționării economiei Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters . Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice. Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite: o stație electrică în orașul Jîtomîr (nord-vestul Ucrainei); un alt combinat siderurgic în Zaporojie, în apropierea liniei frontului. Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa. Zelenski leagă atacurile de relaxarea presiunii economice asupra Moscovei Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham , care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei. „Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile. „Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.” Ce a suspendat SUA și de ce contează economic Potrivit BBC , președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani. Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele: posibilitatea de a impune taxe de până la 100% pe importurile primilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, în special China și India; măsuri împotriva unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin; sancțiuni care vizau băncile rusești și „flota fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor. Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Casa Albă își acordă până la 60 de zile pentru a evalua efectele economice ale sancțiunilor și tarifelor împotriva Rusiei, după ce aplicarea lor a fost suspendată vineri, potrivit news.ro . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că președintele Donald Trump va folosi acest interval pentru a analiza impactul asupra economiei globale și asupra economiei SUA înainte de o decizie finală. Suspendarea a fost făcută prin ordin executiv și vizează măsuri prevăzute de legea cunoscută drept „ Graham Act ”, adoptată luna trecută pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare săptămâna viitoare. Ce include pachetul de măsuri suspendat Conform informațiilor prezentate, pachetul prevede: tarife vamale pentru produse rusești; penalități pentru țările care cumpără petrol și gaze naturale din Rusia. Rubio a indicat că tocmai aceste prevederi, care ating și state importatoare de energie rusească, complică aplicarea legii, menționând India drept un partener important al Washingtonului care rămâne dependent în mare măsură de petrolul rusesc. Miza economică: energie și presiune politică internă Decizia vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie, într-un context în care administrația Trump este sub presiune din cauza prețurilor ridicate la energie. Publicația notează că aceste prețuri sunt alimentate de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării mondiale cu petrol. Trump a declarat sâmbătă, la Mar-a-Lago (Florida), că nu a luat încă o decizie definitivă. Reacții: Ucraina critică, iar în SUA apar disensiuni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat suspendarea, avertizând că aceasta l-ar încuraja pe Vladimir Putin și ar prelungi războiul. În SUA, senatoarea republicană Darline Graham, al cărei frate, Lindsey Graham, a susținut legislația, a spus că nu este de acord cu decizia președintelui american. „Personal, aş alege să menţin presiunea asupra Rusiei, pentru că nu am încredere în Putin şi nici în Rusia.” În paralel: acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină Separat, Rubio a apărat un acord între Washington și Moscova pentru creșterea livrărilor de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să furnizeze inițial SUA peste 300.000 de tone de motorină, cu alte transporturi în noiembrie și ulterior. „Acea motorină va fi vândută într-un fel sau altul. Singura diferenţă este cât de mult va primi Statele Unite”, a declarat Rubio. Rubio a mai spus că suspendarea sancțiunilor și acordul privind motorina reflectă dificultățile generate de suprapunerea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care apasă tot mai puternic pe piețele energetice mondiale. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
