Știri
Știri din categoria Externe
Moscova amenință cu represalii diplomatice după ce România a declarat indezirabil un angajat al Ambasadei Federației Ruse la București, potrivit HotNews. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus agenției TASS că „aceste acțiuni neprietenoase vor primi un răspuns adecvat”.
Decizia Bucureștiului vine după ce Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că diplomatul rus are obligația să părăsească România în termen de cinci zile, iar ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la sediul MAE.
Convocarea ambasadorului rus a fost justificată de MAE drept „reacție fermă” la „violările repetate ale spațiului aerian al României” în perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse în România.
MAE afirmă că investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt „de proveniență rusească”. În același timp, partea română a transmis că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, subliniind că acesta este, „în egală măsură”, spațiul aerian al NATO și al Uniunii Europene.
Totodată, ambasadorul României la Moscova a fost chemat la București pentru consultări.
Ambasada Federației Ruse la București a reacționat printr-un mesaj publicat pe Facebook, în care susține că ambasadorul Lipaev a respins „categoric” acuzațiile, pe care le numește „o nouă înscenare propagandistică”. Reprezentanța rusă afirmă că nu i-ar fi fost prezentate dovezi privind apartenența dronelor la Rusia și că nu ar fi primit răspunsuri la întrebări despre „parametrii tehnici de zbor”.
În același mesaj, ambasadorul rus susține că Rusia „nu a trimis niciodată și nu trimite” drone de luptă împotriva unor obiective de pe teritoriul României și avertizează asupra riscului „unei escaladări suplimentare” și al unor „acțiuni transfrontaliere” ale apărării antiaeriene române, care ar însemna, potrivit formulării ambasadei, implicarea directă a României în lupte pe teritoriul Ucrainei.
Din declarațiile Moscovei nu reiese ce formă ar putea lua „răspunsul adecvat”. În practică, astfel de reacții se traduc frecvent prin măsuri de reciprocitate în plan diplomatic, însă sursa citată nu indică, la acest moment, o decizie concretă.
Recomandate
Zelenski cere sancțiuni „chiar acum” pentru a limita producția de rachete a Rusiei, pe fondul unor atacuri care lovesc direct economia Ucrainei , potrivit Economica . Mesajul vine după intensificarea atacurilor cu rază lungă, care vizează tot mai des infrastructură și active civile cu rol economic – de la rafinării și fabrici, până la porturi și nave. La forumul Yalta European Strategy de la Kiev, președintele ucrainean a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri punitive și a criticat ritmul deciziilor. „Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid.” Zelenski a insistat că ținta imediată ar trebui să fie capacitatea Rusiei de a produce rachete balistice și armament asociat, iar deciziile ar trebui luate „fără întârziere”. În același context, el a spus că este important ca administrația americană să ia „decizii ferme”, inclusiv „decizii personale” ale președintelui Donald Trump . Impact economic: exporturi agricole blocate, companii lovite, risc energetic înainte de iarnă Potrivit informațiilor din articol, atacurile rusești din ultimele luni au afectat numeroase companii, în special din sectorul metalurgic. În plus, loviturile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au „paralizat o mare parte” din exporturile agricole ucrainene, un canal critic pentru intrările valutare și funcționarea economiei. Pe termen scurt, Ucraina se confruntă și cu o vulnerabilitate operațională majoră: nu are suficiente capacități de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele rusești. În paralel, apropierea iernii amplifică riscurile, Kievul fiind îngrijorat că Moscova ar putea provoca din nou daune semnificative infrastructurii energetice, „așa cum s-a întâmplat în 2025”. Ce urmează: întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie Zelenski a declarat, în timpul unei vizite de joi în Canada, că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Întâlnirea ar urma să aibă loc după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani care încearcă relansarea eforturilor diplomatice privind Ucraina, aflate în impas de la începutul anului. [...]
Vladimir Putin leagă ascensiunea AfD de „erori de sistem” ale Occidentului , într-o nouă încercare de a pune evoluțiile politice din Europa pe seama „elitelor globaliste”, potrivit HotNews . Declarațiile vin pe fondul victoriei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) într-un land german și al dezbaterilor despre migrație, relația cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina. Putin a vorbit vineri, în prima zi a vizitei sale în India, în cadrul unei discuții cu presa. Deși a spus inițial că nu va comenta rezultatul obținut de AfD, a revenit și a afirmat că „tot ceea ce se întâmplă în Europa” ar fi „rezultatul unor erori de sistem” comise de „așa-numitul Occident” și de „globaliștii occidentali din politică, securitate și economie”. Ce a spus Putin și ce urmărește mesajul În intervenția sa, președintele rus a reluat teza potrivit căreia războiul din Ucraina ar fi „vina Occidentului”, acuzând presiuni constante asupra Moscovei și încercarea de a „atrage” Ucraina în NATO. El a susținut că statele occidentale au ignorat opoziția Rusiei față de extinderea NATO spre est. „Consider că tot ceea ce se întâmplă în Europa în acest moment este, în esență, rezultatul unor erori de sistem ale așa-numitului Occident… ale globaliștilor occidentali din politică, securitate și economie.” Putin a mai afirmat că occidentalii „își sperie populația cu o amenințare falsă din partea Rusiei” și a susținut că „nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată”. În aceeași logică, a legat rezultatele electorale din Germania de faptul că „oamenii din Europa înțeleg ce se întâmplă”, vorbind despre „tendințe” la nivel european. Context: victoria AfD și dificultatea formării unui guvern local AfD a ieșit pe primul loc în alegerile de duminica trecută din landul Saxonia-Anhalt , după ce a promis să limiteze migrația, să restabilească relațiile cu Rusia și să reducă sprijinul acordat Ucrainei, notează publicația, citând Reuters. Detalii despre rezultatul scrutinului au fost prezentate anterior de HotNews . Totuși, AfD trebuie să atragă membri de la alte partide sau să ajungă la un acord cu micul partid de extremă stânga BSW pentru a forma un guvern. Ce urmează: declarații înainte de summitul BRICS Putin urmează să participe, începând de sâmbătă, la summitul BRICS din India, alături de președintele chinez Xi Jinping și de președintele iranian Masoud Pezeshkian. Declarațiile despre Europa și AfD sunt făcute în acest context diplomatic, în care Moscova încearcă să își susțină narativul privind războiul din Ucraina și relația cu Occidentul. [...]
Deraiera unui tren cu 180 de pasageri a blocat circulația feroviară în Normandia , după un accident produs vineri seară în apropierea comunei Cléon, la sud de Rouen, potrivit Mediafax . Cel puțin 44 de persoane au fost rănite, inclusiv una grav. O tânără de 18 ani a fost transportată cu elicopterul la spital, în stare critică, potrivit BBC, citat de publicație. Ministrul Transporturilor, Philippe Tabarot , a declarat că la bord se aflau 180 de pasageri, trenul circulând pe ruta Rouen–Caen, în regiunea Normandia. La locul accidentului au fost mobilizați 140 de pompieri și alte echipe de urgență. Intervenție de urgență și cauză încă necunoscută Autoritățile locale au activat un plan de intervenție pentru victime în număr mare cu puțin timp înainte de ora locală 20:00 (21:00, ora României). Cauza deraierii nu era cunoscută imediat, conform informațiilor disponibile. Ulterior, au apărut fotografii cu pasageri coborând din tren, iar presa franceză a relatat că trei vagoane s-au răsturnat, mai notează Mediafax. Efecte operaționale: „perturbări semnificative” și autobuze de înlocuire Operatorul feroviar de stat SNCF a raportat „perturbări semnificative” pe rutele din zonă și a anunțat că vor fi furnizate autobuze de înlocuire pentru pasageri. În acest moment, nu sunt menționate estimări privind reluarea completă a traficului sau amploarea întârzierilor. [...]
Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
