Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Emmanuel Macron la Damasc deschide o fereastră de cooperare economică pentru companiile franceze într-o Sirie aflată în tranziție politică, într-un demers pe care Parisul îl leagă explicit de obiectivul „întăririi cooperării economice”, potrivit Antena 3.
Președintele Franței a sosit luni seară la Damasc, în prima vizită în Siria a unui lider occidental după căderea regimului condus de Bashar al-Assad și instalarea la putere a președintelui Ahmed al-Sharaa, transmite AFP, citată de Agerpres. Macron urmează să rămână în capitala siriană până marți.
Un element cu relevanță economică directă este componența delegației: președinția siriană a precizat că liderul de la Élysée este însoțit de „o delegație reunind investitori și reprezentanți ai companiilor franceze”, în contextul intenției declarate de a întări cooperarea economică.
În plan politic, Macron a indicat că va pleda pentru „o Sirie liberă, pluralistă, ce își respectă fiecare dintre componente” și care să joace un rol de moderare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute jurnaliștilor acreditați la Palatul Élysée.
La sosire, Macron a fost întâmpinat de ministrul de externe sirian, Assaad al-Shaibani. Franța nu a comunicat public despre deplasare înainte de aterizarea la Damasc, invocând rațiuni de securitate, pe fondul fragilității situației din Siria după un război civil de peste un deceniu.
Este prima vizită a unui președinte francez în Siria după deplasările lui Nicolas Sarkozy din 2008 și 2009, înainte de ruptura diplomatică survenită în 2011, odată cu reprimarea „Primăverii Arabe” de către regimul Assad.
În ultimii ani, noua conducere de la Damasc a primit vizite ale unor lideri internaționali: emirul Qatarului, Tamim ben Hamad Al-Thani, la începutul lui 2025, apoi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ianuarie 2026, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în aprilie. Macron este însă primul lider al unei țări membre a Uniunii Europene și primul lider al unei puteri occidentale care se deplasează la Damasc, menționează aceeași relatare.
Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne încercarea de a lega relansarea relațiilor politice de un cadru de cooperare economică, deși sursa nu oferă detalii despre proiecte, sectoare sau acorduri concrete care ar urma să fie discutate sau semnate.
Recomandate
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Valul de arestări și restricțiile pentru presă din Turcia pun presiune politică pe Summitul NATO de la Ankara , după ce secretarul general al alianței, Mark Rutte, a fost întrebat public despre măsurile luate de autoritățile turce împotriva disidenților, relatează HotNews , citând Reuters. Summitul NATO, la care sunt așteptați liderii celor 32 de state aliate și oficiali din țări partenere, este programat marți și miercuri, la Ankara. Înaintea reuniunii, autoritățile turce au intensificat acțiunile împotriva protestatarilor și a unor grupuri de opoziție. Duminică, peste 100 de persoane au fost reținute după marșuri organizate de partide și grupuri de stânga, iar alte 103 persoane au fost arestate în cadrul unor operațiuni antitero la Ankara. Întrebat despre rețineri și arestări – care, potrivit relatării, i-au vizat inclusiv pe unii jurnaliști și pe comediantul Deniz Göktaș – Mark Rutte a spus că dreptul de a protesta și libertatea presei sunt esențiale într-o democrație și că democrația „înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri”. „Și, bineînțeles, democrația înseamnă ca oamenii să organizeze demonstrații dacă doresc acest lucru. Deci este mult mai mult decât alegeri libere, iar când vine vorba de mass-media”, a declarat secretarul general al NATO. Presiune pe accesul presei la summit Declarația lui Rutte vine în contextul în care mai multor jurnaliști turci independenți le-a fost refuzată acreditarea pentru summit, iar șeful NATO a insistat că pentru alianță este important ca presa să poată participa personal la evenimente majore. Autoritățile turce susțin că operațiunile vizează „activitățile militante” și nu au legătură cu summitul. De ce contează pentru NATO Potrivit relatării, în ultimii ani țările occidentale – aliate ale Ankarei – au evitat să insiste pe acuzațiile privind drepturile omului în Turcia. Critici ai regimului condus de Recep Tayyip Erdogan afirmă că această atitudine a slăbit opoziția și a trecut cu vederea principii pe care NATO le invocă drept fundament, precum democrația și statul de drept. Context suplimentar despre reuniune: HotNews . [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
Grecia extinde bariere plutitoare pe plaje pentru a menține sezonul turistic în siguranță , după apariția peștelui-balon argintiu, o specie invazivă și extrem de toxică, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct asupra administrării zonelor de îmbăiere, autoritățile locale tratând problema ca pe una de siguranță publică în plin sezon estival. Sistemul a fost montat în Golful Eubeei de Nord, lângă orașul Chalkida , la aproximativ 130 de kilometri nord de Atena. Autoritățile locale spun că este prima intervenție de acest tip implementată în Grecia, informație relatată de The Guardian, conform materialului citat. De ce se instalează barierele și ce urmăresc autoritățile Barierele sunt concepute să împiedice accesul peștilor-balon argintii ( Lagocephalus sceleratus ) în zonele frecventate de înotători, pe fondul extinderii speciei în Marea Mediterană. Potrivit autorităților, sistemele au fost testate și aprobate înainte de instalare și ar trebui să blocheze și meduzele, care au creat probleme pe mai multe plaje elene vara trecută. Riscuri pentru oameni și pentru activitatea pescarilor Specia este descrisă ca fiind printre cele mai periculoase din Marea Mediterană. Peștele are maxilare foarte puternice, care pot distruge plasele pescarilor și pot provoca răni grave prin mușcătură. Crucea Roșie Elenă a emis o avertizare de sănătate publică și recomandă ca persoanele mușcate să solicite imediat asistență medicală, deoarece rănile pot provoca hemoragii severe. Autoritățile avertizează și că peștele nu trebuie consumat: organele și carnea conțin tetrodotoxină, o neurotoxină pentru care nu există antidot și care poate fi fatală. Planul de extindere: kilometri de bariere în următoarele săptămâni Viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că aproximativ 2,5 kilometri de bariere vor fi instalați în golfurile din zonă pentru ca sezonul estival să se desfășoare în condiții de siguranță. În următoarele săptămâni, alte aproximativ șapte kilometri de bariere plutitoare urmează să fie montați în regiune, iar și alte municipalități din Grecia au început să adopte măsuri similare. Măsuri complementare: plăți către pescari și eliminarea controlată a capturilor Invazia afectează întreaga Mediterană de Est. În Cipru, autoritățile au introdus din 2024 un program de recompense, în urma căruia peste 103 tone de pești au fost eliminate din apele de coastă. Grecia a lansat recent un program similar, oferind pescarilor 5,33 euro (aprox. 27 lei) pentru fiecare kilogram de pește-balon predat autorităților, măsură completată de subvenții pentru combustibil destinate pescarilor afectați de distrugerea plaselor și echipamentelor. Peștii capturați vor fi congelați și incinerați în instalații speciale ale statului. Ce li se recomandă turiștilor Specialiștii arată că atacurile asupra oamenilor sunt rare, iar biologul marin Ioannis Batjakas, de la Universitatea din Marea Egee, spune că peștii-balon nu atacă de obicei oamenii și devin agresivi doar dacă sunt provocați. Pentru turiști, recomandările rămân: respectarea avertismentelor de pe plaje, evitarea atingerii speciilor necunoscute și neconsumarea peștilor care nu provin din surse autorizate. [...]
