Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax.
Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate.
Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”.
În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro.
Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979.
Recomandate
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro , Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator. Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză. De ce contează: Ormuz și sancțiunile, în centrul discuțiilor Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material. În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate. Cine participă și cum s-a ajuns la formatul actual Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Ce urmează: o zi de negocieri, cu posibilă prelungire Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord. După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice , potrivit reuters.com . Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie. Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente. Ce se întâmplă pe teren și ce e contestat Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația. Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters. De ce contează economic Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite. Ce urmează Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie. [...]
Traversarea Strâmtorii Ormuz de către mai multe nave de război americane, pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iranul, este un semnal operațional menit să deblocheze traficul comercial printr-un punct critic pentru transportul de energie , potrivit mediafax.ro , care citează Axios. Un oficial american a declarat că navele Marinei SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, într-o mișcare care, conform surselor Axios, nu a fost coordonată cu Iranul. Scopul operațiunii ar fi fost creșterea încrederii navelor comerciale pentru reluarea tranzitului prin zonă, după o perioadă în care traficul a fost descurajat de riscurile de securitate. Operațiunea a avut loc în contextul începerii negocierilor de pace dintre cele două părți în Pakistan. Oficialul american a descris acțiunea drept una axată pe libertatea navigației în ape internaționale. „A fost o operațiune concentrată pe libertatea navigației în ape internaționale.” Potrivit aceleiași relatări, navele americane au traversat Strâmtoarea Ormuz dinspre est spre vest, către Golful Persic, după care s-au întors prin strâmtoare în Marea Arabiei. De ce contează pentru economie și transport Strâmtoarea Ormuz este un coridor maritim îngust, esențial pentru fluxurile comerciale din regiune, inclusiv pentru transporturile de petrol și gaze. În acest context, o prezență navală americană care vizează „libertatea navigației” urmărește, practic, să reducă riscul perceput de operatorii comerciali și să accelereze revenirea traficului la niveluri mai apropiate de normal. Ce urmează Efectul imediat urmărit este reluarea tranzitului comercial prin strâmtoare, însă evoluția depinde de reacțiile părților implicate și de dinamica negocierilor de pace aflate în derulare. Informațiile disponibile nu includ un calendar sau măsuri suplimentare anunțate oficial. [...]
Statele Unite ar fi acceptat deblocarea unor active iraniene înghețate, o mișcare pe care Teheranul o leagă direct de securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit informațiilor relatate de hotnews.ro , pe baza unor declarații pentru Reuters; Casa Albă neagă însă că ar fi făcut o astfel de concesie. O sursă iraniană de rang înalt a spus că Washingtonul ar fi acceptat să deblocheze active iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine, prezentând gestul drept un semn de „seriozitate” în negocierile de la Islamabad. Ulterior, un oficial al Casei Albe a negat informația. Miza economică: Ormuz și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Potrivit sursei iraniene, deblocarea activelor ar fi „direct legată” de „asigurarea trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic de tranzit între Golful Persic și Golful Oman. În termeni economici, orice tensiune în zonă poate amplifica riscul de întreruperi logistice și volatilitate pe piața petrolului, deși materialul nu oferă estimări sau reacții de piață. Sursa nu a precizat valoarea totală a activelor care ar urma să fie deblocate. O a doua sursă iraniană a afirmat că SUA ar fi acceptat eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate în Qatar. Ce se știe despre fondurile din Qatar și de ce sunt sensibile Cei 6 miliarde de dolari au fost blocați inițial în 2018 și ar fi urmat să fie eliberați în 2023, ca parte a unui schimb de prizonieri între SUA și Iran. Ulterior, fondurile au fost înghețate din nou de administrația președintelui Joe Biden după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, comise de Hamas, grup aliat al Iranului, potrivit relatării. Banii provin din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost blocați în bănci sud-coreene după reimpunerea sancțiunilor de către președintele Donald Trump în 2018 și retragerea SUA din acordul nuclear cu Teheranul. În septembrie 2023, în cadrul schimbului de prizonieri mediat de Doha, fondurile au fost transferate în conturi din Qatar. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat Nu a existat o reacție imediată din partea SUA privind deblocarea activelor, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns unei solicitări de declarații, potrivit aceleiași relatări. În acest moment, informația-cheie — acceptul SUA pentru deblocarea activelor — rămâne disputată public, după ce Casa Albă a negat-o. [...]
Negocierile directe SUA–Iran au intrat în faza tehnică, cu miză pe Strâmtoarea Ormuz și sancțiuni , după două sesiuni desfășurate sâmbătă la Islamabad și înaintea unei a treia runde așteptate în aceeași seară sau duminică, potrivit Agerpres . Surse diplomatice citate de EFE vorbesc despre semnale de „optimism”, în timp ce televiziunea de stat iraniană indică schimburi de documente între experți. Discuțiile sunt mediate de Pakistan și urmăresc depășirea armistițiului de două săptămâni intrat în vigoare miercuri, cu obiectivul unui acord mai larg. Un oficial pakistanez a descris atmosfera drept „cordială”, conform AFP. Ce s-a întâmplat la Islamabad și ce urmează Negocierile au început după un blocaj inițial generat de cereri suplimentare formulate de Iran. O sursă diplomatică pakistaneză a indicat că discuțiile au debutat la 16:55, ora locală (18:55, ora României), au continuat până în jurul orei 19:00 (21:00, ora României), au fost întrerupte pentru rugăciune și au fost reluate ulterior, inclusiv printr-o „cină de lucru” între echipele de negociere. Televiziunea de stat iraniană a anunțat că o a treia sesiune este așteptată sâmbătă seară sau duminică, iar agenția iraniană Tasnim susține că discuțiile ar putea continua și duminică, pe fondul unor detalii rămase nesoluționate. Casa Albă a transmis, în reacție la aceste informații, că discuțiile trilaterale SUA–Iran–Pakistan sunt „în desfășurare”. Mizele cu impact economic: Ormuz și regimul sancțiunilor Potrivit Tasnim, unul dintre punctele sensibile rămase în discuție este Strâmtoarea Ormuz, un culoar-cheie pentru transportul maritim, inclusiv energetic, iar partea iraniană ar urmări un „protocol pentru trecerea în siguranță a navelor”. În paralel, negocierile includ și tema ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, menționată în contrapropunerea Teheranului, alături de reconstrucția postbelică a țării. Pe agenda medierii se află și găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului — fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții prezentate ca esențiale pentru un acord de către SUA și Israel. Cine negociază Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araqchi. Iranul a respins anterior un plan american în 15 puncte, pe care l-a calificat drept „excesiv”, și a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o trecere la schimburi de documente și la detalii tehnice, însă nu există încă un anunț privind un acord sau un calendar ferm pentru finalizarea negocierilor. [...]
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
