Știri
Știri din categoria Externe
Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului, într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday, care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor.
Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran.
În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime.
Conflictul are deja efecte economice majore:
Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale.
Recomandate
Războiul dintre Iran și Israel a intrat în a opta zi, cu noi atacuri și extinderea tensiunilor în statele din Golf , în timp ce Statele Unite trimit încă un portavion în regiune pentru a sprijini operațiunile militare. Potrivit relatării publicate de Digi24 , explozii au fost raportate în Dubai și Bahrain, iar aeroportul din Dubai a fost închis temporar după interceptarea unei drone. Atacuri și tensiuni în statele din Golf În dimineața zilei de 7 martie, Emiratele Arabe Unite au raportat o explozie deasupra Aeroportului Internațional Dubai, unul dintre cele mai aglomerate huburi aeriene din lume. Incidentul a determinat suspendarea temporară a tuturor operațiunilor aeriene. Compania aeriană Emirates a anunțat că toate zborurile către și dinspre Dubai au fost suspendate , iar pasagerii au fost rugați să nu se prezinte la aeroport. Ulterior, autoritățile au reluat parțial operațiunile. În paralel, explozii au fost semnalate și în capitala Bahrainului, Manama, în timp ce autoritățile au cerut populației să se adăpostească în zone sigure. Iranul anunță atacuri asupra bazelor militare Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lansat un „atac masiv” asupra bazei aeriene al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite , unde sunt staționate forțe americane. Potrivit presei iraniene, țintele ar fi inclus: un centru de comunicații prin satelit al SUA radare de avertizare timpurie sisteme de control al focului În același timp, armata iraniană a declarat că va continua atacurile asupra bazelor americane și israeliene din regiune . Israelul răspunde cu raiduri aeriene Armata israeliană a anunțat că peste 80 de avioane de luptă au atacat obiective militare din Iran , inclusiv lansatoare de rachete și infrastructură militară din zona Teheranului. Potrivit Israelului, până acum au fost distruse peste 300 de lansatoare de rachete balistice , iar operațiunile continuă pentru a reduce capacitatea Iranului de a lovi teritoriul israelian. SUA își întăresc prezența militară Pentru a susține operațiunile din regiune, Statele Unite pregătesc desfășurarea unui al treilea portavion în apropierea Orientului Mijlociu. Nava USS George H.W. Bush urmează să se alăture portavioanelor: USS Gerald R. Ford , aflat în Marea Roșie USS Abraham Lincoln , deja desfășurat în zonă Casa Albă estimează că campania militară împotriva Iranului ar putea dura între patru și șase săptămâni . Amenințări legate de Strâmtoarea Ormuz Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă traficului maritim , însă a avertizat că orice navă americană sau israeliană care încearcă să tranziteze zona ar putea deveni țintă. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice. Declarații dure între lideri Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins cererea de capitulare formulată de președintele american Donald Trump , spunând că aceasta este „un vis pe care americanii îl vor duce cu ei în mormânt”. În același timp, Teheranul a avertizat că statele europene care se alătură operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” pentru represalii . [...]
Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa , declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei , ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC . Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta. Contextul schimbării de lider la Teheran Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie , în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților , organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă. „Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC. Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând. Strategia Washingtonului În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american. În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim , în lipsa unei intervenții terestre. Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak , pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate. Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem. [...]
Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului , vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24 , armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran. Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian , inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Ce ținte au fost lovite Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice: o academie militară a Gărzilor Revoluționare iraniene , utilizată temporar ca instalație operațională un centru de comandament subteran un depozit de stocare a rachetelor platforme de lansare a rachetelor Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime . Una dintre cele mai mari operațiuni aeriene ale Israelului Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene . Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel , într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze. Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu , cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune. [...]
Israelul a lovit mai multe sucursale ale unei bănci din Beirut acuzate că finanțează Hezbollah. Atacurile aeriene au vizat instituția financiară Al-Qard Al-Hassan , despre care autoritățile israeliene susțin că ar sprijini direct activitățile militare ale grupării libaneze Hezbollah, informează BBC . Atacul a avut loc luni la prânz și a vizat trei sucursale ale băncii din capitala Libanului. Israelul avertizase anterior că instituția ar fi implicată în finanțarea operațiunilor Hezbollah. Una dintre sucursalele lovite se află în cartierul Dahieh din sudul Beirutului, zonă considerată un bastion al organizației și frecvent țintă a raidurilor aeriene israeliene. Potrivit relatărilor de la fața locului, clădirea sucursalei din Dahieh a fost distrusă, iar mai multe imobile din apropiere au suferit avarii importante. După atac, clădirea era cuprinsă de flăcări, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a gestiona consecințele bombardamentului. Reprezentanții Hezbollah susțin însă că banca Al-Qard Al-Hassan oferă servicii financiare esențiale pentru populația și pentru întreprinderile din Liban. Instituția operează mai multe sucursale în Beirut și este considerată de organizație o componentă importantă a rețelei de sprijin economic pentru comunitățile locale. Raidurile fac parte din intensificarea campaniei militare israeliene în Liban, care s-a extins în ultimele zile și în afara cartierului Dahieh. În unele dintre zonele vizate, civilii au primit avertismente de evacuare înaintea atacurilor. Într-un incident separat produs duminică, un hotel de pe malul mării din Beirut a fost lovit de o dronă. În urma atacului au murit cel puțin patru bărbați despre care surse citate de presă afirmă că ar fi avut legături cu Iranul. [...]
Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS , alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye , blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit. Poziții divergente în interiorul BRICS Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera . India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite. Un membru atacă un alt membru Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite , stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai. Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii. Credibilitatea blocului, pusă sub semnul întrebării Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective. Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens. Test major pentru viitorul BRICS Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump a spus că SUA „nu au nevoie” de sprijinul militar britanic potrivit Biziday , pe fondul pregătirilor anunțate la Londra pentru o posibilă desfășurare a unui portavion în Orientul Mijlociu. Sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a transmis că pregătește un portavion pentru regiune, în timp ce Trump a reacționat public pe platforma sa, Truth Social, într-un mesaj cu accente critice la adresa premierului Keir Starmer. În postarea sa, Trump a respins ideea că Washingtonul ar avea nevoie de portavioanele britanice și a sugerat că implicarea Londrei ar veni prea târziu, într-o formulare care tensionează relația dintre cei doi aliați tradiționali. > „Regatul Unit, fostul nostru mare aliat, poate cel mai mare dintre toți, se gândește, în sfârșit, serios la trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. Este în regulă, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele – Dar ne vom aminti. Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce le-am câștigat deja!” Contextul imediat al schimbului de replici este decizia lui Starmer de a nu permite SUA să folosească bazele britanice în atacurile inițiale asupra Iranului, decizie după care Trump a afirmat că premierul britanic „nu a fost de ajutor”. Ulterior, Trump a reluat public nemulțumirea, spunând: „Niciodată nu am crezut că voi vedea așa ceva. Niciodată nu am crezut că voi vedea așa ceva din partea Marii Britanii”. Episodul indică o deteriorare a tonului diplomatic între Washington și Londra într-un moment sensibil, în care Marea Britanie își pregătește opțiunile militare pentru Orientul Mijlociu, iar SUA își gestionează operațiunile și alianțele din regiune. Biziday consemnează că informația privind pregătirile britanice este atribuită BBC , însă, din datele disponibile, nu este precizat dacă desfășurarea va avea loc efectiv și în ce calendar. [...]
