Știri
Știri din categoria Externe
Lituania a declanșat o revizuire constituțională care ar putea permite desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său, un pas cu implicații directe de securitate și de reglementare în flancul estic al Alianței, potrivit Antena 3.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat la Berlin, într-o conferință de presă alături de alți lideri baltici și de cancelarul german Friedrich Merz, că Vilnius vrea să participe la „descurajarea nucleară occidentală” împotriva Rusiei. În practică, această poziționare sugerează posibilitatea amplasării de arme nucleare în Lituania, stat care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad.
Nauseda a spus că a propus un amendament constituțional pentru eliminarea restricției existente privind o posibilă desfășurare de arme nucleare în Lituania. Tot vineri, un grup de 50 de parlamentari lituanieni a confirmat că a înregistrat oficial un proiect de amendament în acest sens.
Procedura de revizuire a Constituției este una strictă: sunt necesare două voturi în parlament, fiecare cu o majoritate de două treimi (94 din 141 de membri), iar între cele două voturi trebuie să existe un interval de cel puțin trei luni.
Inițiativa vine la trei săptămâni după ce parlamentul Finlandei a votat ridicarea interdicției totale asupra desfășurării de arme nucleare. Finlanda a renunțat la neutralitatea tradițională și a aderat la NATO în 2023.
În același registru, Nauseda a invocat înrăutățirea mediului de securitate drept argument pentru schimbare:
„Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă când contextul geopolitc era total diferit”, a spus Președintele Lituaniei.
Dincolo de dimensiunea politică, demersul are o componentă de reglementare internă: fără modificarea Constituției, o eventuală decizie de găzduire a armelor nucleare ar rămâne blocată legal. Dacă amendamentul trece, Lituania își creează cadrul juridic pentru a negocia un rol mai direct în arhitectura de descurajare a NATO, într-o zonă sensibilă prin proximitatea Kaliningradului.
În acest moment, materialul citat nu indică un calendar concret pentru voturile din parlament și nici o decizie NATO privind amplasarea efectivă de arme nucleare în Lituania; informația certă este inițierea și înregistrarea demersului de modificare constituțională.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO , o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov , citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.” De ce contează: semnal politic într-o zonă unde Rusia încearcă să-și păstreze influența Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune. Contextul regional: Armenia se îndepărtează de Moscova În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia. În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară. [...]
NATO discută un fond de 40 miliarde euro pentru Ucraina, cu o contribuție estimată a Germaniei de circa 12 miliarde euro , pe fondul evaluării Berlinului că războiul a intrat într-o fază „potențial decisivă”, potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, publicației Der Spiegel. Pistorius a spus că summitul NATO care urmează ar urma să aprobe pachetul de sprijin de 40 miliarde euro (aprox. 201 miliarde lei), iar Germania ar urma să contribuie cu aproximativ 12 miliarde euro (aprox. 60 miliarde lei). Mesajul central al ministrului este că menținerea sprijinului militar și financiar în acest moment poate influența direcția conflictului. Oficialul german a argumentat că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru a-și extinde producția internă de armament și pentru a-și susține apărarea în fața invaziei la scară largă a Rusiei. „Ucraina are nevoie de bani pentru a produce arme și pentru a se apăra împotriva Rusiei. Văd ca pe o responsabilitate comună să nu slăbim ritmul”, a declarat Pistorius. Context: presiune pe capacitatea de producție și pe predictibilitatea finanțării În același material, Kyiv Post notează că declarațiile lui Pistorius vin în paralel cu apeluri din partea conducerii ucrainene pentru „următorul nivel” de ajutor, astfel încât Rusia să nu aibă timp să se adapteze pe câmpul de luptă. Tot în zona finanțării, Ucraina a primit 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, ca primă plată de apărare în cadrul programului Ukraine Support Loan . Banii sunt destinați consolidării industriei de apărare, extinderii producției de drone și achizițiilor militare urgente, iar mecanismul este prezentat de autorități ca o soluție pentru finanțare mai predictibilă pe termen mediu, cu impact și asupra stabilității financiare. Alte angajamente anunțate: Danemarca Kyiv Post mai menționează un nou pachet de asistență militară al Danemarcei, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde coroane daneze (690 milioane dolari, aprox. 3,2 miliarde lei), care include muniție, arme, echipamente și finanțare pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit guvernului danez, Copenhaga a ajuns la angajamente totale de circa 76,8 miliarde coroane daneze (aprox. 12 miliarde dolari, aprox. 55 miliarde lei) în asistență militară pentru Ucraina. Ce urmăresc aliații, din perspectiva Berlinului Pistorius a mai afirmat că forțele armate germane sunt „semnificativ” mai pregătite de luptă decât în 2022, deși există în continuare lacune de capabilități și livrări de echipamente încă în așteptare. El a indicat creșterea efectivelor, intensificarea instruirii, majorarea producției de apărare și dezvoltarea de capabilități noi – în special în zona dronelor – pe baza lecțiilor din Ucraina. Pentru mediul economic și industrial european, discuția despre un fond NATO de 40 miliarde euro și despre alocări naționale de ordinul zecilor de miliarde indică o consolidare a finanțării pe termen mai lung a efortului de apărare, cu presiune directă pe bugete și cu efecte asupra planificării producției în industria de armament. [...]
Loviturile cu drone asupra bazelor Saki și Gvardiiske riscă să adâncească criza energetică și de aprovizionare din Crimeea ocupată , într-un moment în care peninsula se confruntă deja cu întreruperi parțiale de curent și penurii de carburant, potrivit HotNews . Dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aeroporturile militare rusești din Crimeea, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că operațiunea face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski , menită să intensifice presiunea asupra Rusiei. Ce ținte au fost lovite și ce pagube sunt raportate SBU afirmă că pe aeroportul Saki au fost lovite șapte hangare în care erau depozitate echipamente aeronautice, fiind a doua lovitură asupra acestei baze în aceeași săptămână. Tot SBU a raportat atacuri asupra a două hangare de la aerodromul Gvardiiske, unde ar fi fost depozitate drone Shahed și alte echipamente. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , în hangarele vizate se aflau avioane Suhoi Su-30SM, Suhoi Su-30 și Suhoi Su-24, iar „conform datelor preliminare” cel puțin șapte avioane ar fi fost distruse sau avariate. Aceste detalii sunt prezentate ca evaluări preliminare. De ce contează: presiune pe infrastructura critică din Crimeea Pe lângă componenta militară, atacurile sunt plasate de presa ucraineană într-un tablou mai larg al degradării infrastructurii critice din peninsulă. În zorii zilei de vineri, 3 iulie, canale locale de pe Telegram și grupul de monitorizare „Crimean Wind” au semnalat incendii la mai multe noduri ale rețelei electrice, pe baza imaginilor termice din satelit. Ukrainska Pravda a relatat, la rândul ei, că mai multe stații electrice ardeau în urma atacurilor din timpul nopții. Incendiile ar agrava criza energetică din Crimeea ocupată, după ce autoritățile de ocupație ruse au recunoscut la începutul săptămânii întreruperi parțiale de curent și au admis că anumite zone au rămas fără energie electrică. Context: „blocaj energetic” și restricții la carburant Materialul mai arată că, din mai, Kievul ar fi intensificat un „blocaj energetic” asupra Crimeei, lovind infrastructuri și camioane cisternă care aprovizionau peninsula. Crimeea a fost plasată în „situație de urgență” la nivel regional, măsură menită să ajute autoritățile să gestioneze consecințele atacurilor, care ar fi dus la penurii de carburant și electricitate. În acest context, autoritățile locale au interzis vânzarea de carburant către persoane fizice, pe fondul deficitului. Separat, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat luna trecută că această campanie ar fi redus traficul pe autostrada Novorossiia — rută de aprovizionare militară către Crimeea — cu mai mult de două treimi în ultima lună, într-o declarație pentru Reuters. SBU susține că va continua să vizeze obiective militare rusești atât pe linia frontului, cât și „în adâncul teritoriului”, ceea ce indică menținerea presiunii asupra logisticii și infrastructurii din Crimeea în perioada următoare. [...]
Ritmul de înaintare al Rusiei în Ucraina a încetinit puternic, cu câștiguri teritoriale minime în iunie, în condițiile unor pierderi umane care, potrivit unor estimări, depășesc capacitatea de recrutare , arată o analiză citată de HotNews . Datele compilate de agenția France Presse pe baza informațiilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică un câștig teritorial net de 30 km² pentru armata rusă în regiunea Harkov, în iunie. În același timp, Ucraina ar fi recâștigat 11 km² în Zaporojie și 18 km² în Dnipropetrovsk. Front aproape „înghețat”: câștiguri mici și incertitudini pe teren ISW notează că o parte din avansul raportat în Harkov reflectă, de fapt, reevaluarea unor incursiuni anterioare, considerate acum drept înaintare după analizarea unor informații noi. În ceea ce privește contraatacurile ucrainene, institutul avertizează că amploarea și cadrul acestora „nu sunt clare”, iar rezultatele rămân incerte și ar putea apărea în datele din săptămânile următoare. Pe ansamblu, ritmul operațiunilor ruse s-a redus vizibil: forțele Moscovei au avansat în medie cu 15 km² pe lună în 2026, față de 405 km² pe lună în anul precedent, iar în iunie înaintarea a fost de doar 1 km² pe zi. Costul operațional: pierderi care ar depăși intrările de personal Pe fondul încetinirii, analiza amintește că Rusia a pierdut controlul asupra a 403 km² în aprilie și mai, după o frânare a progresului încă de la finalul lui 2025, în timp ce Ucraina și-a intensificat loviturile cu drone cu rază medie de acțiune, inclusiv pe front. Dimensiunea pierderilor umane este prezentată ca un factor major al acestei dinamici. Potrivit unui studiu publicat de Center for Strategic and International Studies (CSIS) , Rusia ar fi înregistrat 400.000–450.000 de morți, dintr-un total estimat la 1,4 milioane de victime (răniți, morți și dispăruți). Pentru Ucraina, același studiu estimează 125.000 de militari uciși și între 525.000 și 625.000 răniți. CSIS mai susține că raportul pierderilor ruse față de cele ucrainene, de regulă între 2 la 1 și 3 la 1, ar fi urcat la 8 la 1 în prima jumătate a lui 2026, pe fondul eficientizării războiului ucrainean cu drone. În plus, potrivit centrului, pierderile militare lunare ale Rusiei ar depăși în prezent numărul noilor recruți care intră în armată. Context: control teritorial mare, dar câștiguri tot mai scumpe La peste patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din Ucraina, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas (Donețk și Lugansk) aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor proruşi înainte de februarie 2022. Analiza subliniază că cele mai mari câștiguri rusești au fost obținute în primele săptămâni ale războiului, iar ulterior fiecare avans ar fi venit cu costuri umane ridicate. Estimările ISW menționate exclud progresele anunțate de partea rusă care nu au fost confirmate sau infirmate de institut, care lucrează împreună cu Critical Threats Project (din cadrul American Enterprise Institute). [...]
Kievul încearcă să limiteze costurile diplomatice ale disputei istorice cu Varșovia , propunând un pachet de „măsuri anticriză” care vizează dezescaladarea tensiunilor într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie pentru Ucraina, inclusiv în parcursul european, potrivit HotNews . Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități militare. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit relatării, unii membri ai UPA au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor. Ce propune Ucraina: consultări diplomatice, istorici și lideri religioși Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri, la Varșovia, cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski și a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte „un dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat setul de „măsuri anticriză”, care include: inițierea unor consultări între ministerele de externe; organizarea unei reuniuni a istoricilor; implicarea liderilor religioși ai celor două națiuni. Sibiga a mai afirmat că în ultimele 18 luni s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” în depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Miza pentru Ucraina: relația cu un aliat și semnalul pentru UE Ministerul polonez de externe a cerut, la rândul său, „o dezescaladare a tensiunilor” și instituirea unor „mecanisme durabile” bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei. Pe fondul intenției autorităților ucrainene de a crea un panteon al „eroilor naționali” care ar include și lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții acordate lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb . În paralel, responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, potrivit AFP, citată de HotNews. [...]
