CAT$985.23+5.53%EWU$45.45-2.04%

Discuțiile din UE despre un canal de dialog cu Moscova au blocat agenda summitului și au scos la iveală lipsa unei formule comune pentru rolul Ucrainei în eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post. În prima zi a reuniunii, liderii europeni au amânat până aproape de ora 23:00 (ora locală) o cină dedicată strategiei față de China, din cauza disputelor legate de războiul Rusiei în Ucraina.

UE a bifat, în paralel, un moment simbolic: liderii l-au felicitat pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare. După plecarea lui din sală, discuția s-a mutat rapid pe tema „angajării” Kremlinului, în condițiile în care, conform materialului, Rusia nu dă semne că ar dori negocieri de pace.

Cine ar trebui să conducă eventualele discuții cu Rusia

Liderii UE s-au contrazis pe configurația de țări care ar urma să conducă posibile negocieri viitoare cu Moscova:

• Emmanuel Macron a susținut implicarea Marii Britanii și ideea ca „Europa”, nu doar UE, să preia conducerea.
• Friedrich Merz a preferat formatul diplomatic E3 (Franța, Marea Britanie și Germania).
• Donald Tusk a cerut un grup mai larg decât E3, din care Polonia nu face parte; în plus, formatul este asociat cu negocierile acordurilor de la Minsk din 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia.
• Giorgia Meloni a propus numirea unui singur emisar al UE care să deschidă dialogul cu Moscova.

Potrivit a doi diplomați UE citați de Euractiv (menționat în material), Meloni a argumentat că o „voce unificată” aleasă de toate cele 27 de state membre ar întări blocul în negocieri. Într-o declarație pentru presa italiană, ea a spus că profilul ideal ar veni „dintr-o țară medie sau mai mică”.

„Linie directă” către Kremlin, o inițiativă care a divizat statele membre

O altă sursă de tensiune a fost inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a crea o „linie directă” cu Kremlinul pentru a fi pregătit de negocieri viitoare. Conform unor diplomați de rang înalt citați în articol, Costa i-a cerut șefului său de cabinet, diplomatul portughez Pedro Lourtie, să facă două apeluri telefonice către diplomați ruși.

Demersul a generat atât critici, cât și susținere, iar statele baltice, Danemarca și alte țări nordice au fost cele mai critice, inclusiv pe motiv că inițiativa nu ar fi fost coordonată în prealabil cu un grup larg de state.

Materialul notează și contextul: oficiali europeni au spus că inițiativa a venit după ce Zelenski ar fi cerut UE, la un summit din aprilie, să preia rolul de mediator rămas liber după ce americanii s-au concentrat pe războiul cu Iranul.

De ce contează

Pentru mediul economic și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, mesajul principal este că UE nu are încă o arhitectură politică stabilă pentru un eventual proces de negociere cu Rusia, iar divergențele interne pot întârzia deciziile pe alte dosare strategice (inclusiv China). În același timp, discuția despre „cine vorbește” în numele Europei indică o competiție de influență între capitale, cu efect direct asupra predictibilității politicilor externe și de securitate ale blocului.