Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ridică miza diplomatică împotriva sprijinului militar american pentru Ucraina, după ce Serghei Lavrov i-a transmis lui Marco Rubio că o continuare a livrărilor de arme către Kiev este „inacceptabilă”, potrivit Mediafax. Mesajul, formulat public de Moscova, indică faptul că dosarul armamentului rămâne o linie roșie în relația SUA–Rusia, în timp ce discuțiile despre „încheierea războiului” sunt menținute pe agenda oficială.
Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe a avut loc joi, la Manila, în marja unui summit ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), și a durat aproximativ 30 de minute. Conform Departamentului de Stat al SUA, Rubio și Lavrov au discutat despre relația bilaterală și „necesitatea de a pune capăt războiului” dintre Rusia și Ucraina, dar și despre conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe acest fond, Moscova a condamnat recentele atacuri ale Washingtonului asupra Iranului, aliat al Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a susținut că Lavrov a avertizat împotriva unei continuări „inacceptabile” a livrărilor de arme către Ucraina. În aceeași declarație, Lavrov a denunțat și ceea ce Rusia numește „o politică destabilizatoare” a țărilor europene, acuzate că urmăresc o „înfrângere strategică” a Rusiei.
Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc la câteva ore după o discuție între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisari americani, organizată pentru a „revitaliza diplomația”, potrivit lui Zelenski. Acesta a afirmat, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina este pregătită pentru „pace cu demnitate”.
În paralel, violențele de pe teren nu dau semne de reducere: o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac ucrainean asupra Crimeei, peninsulă controlată de Rusia, potrivit guvernatorului numit de Moscova. Printre răniți s-ar afla și doi copii.
Recomandate
Washingtonul își reîntărește mesajul de încheiere a războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Moscova își înăsprește poziția privind teritoriile ocupate, potrivit Euronews . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , urmează să se întâlnească joi, în Filipine, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un contact care ar putea lămuri dacă s-a schimbat abordarea Washingtonului față de conflict. Întâlnirea este „bătută în cuie”, spune Lavrov, iar miza declarată este să se clarifice ce anume crede Moscova că s-a modificat în poziția americană. În context, Euronews notează că Rusia a interpretat o perioadă îndelungată — inclusiv pe fondul acțiunilor și declarațiilor președintelui Donald Trump — că poate acționa în Ucraina fără constrângeri, pe măsură ce interesul și sprijinul SUA pentru Kiev ar fi scăzut. Rubio a indicat însă explicit că Washingtonul își dorește încheierea războiului, inclusiv din perspectiva relației bilaterale SUA–Rusia, afectată de conflict. „Ne-am dori să vedem acel război luând sfârșit. Credem că ar fi bine pentru Rusia dacă acel război s-ar încheia.” (Marco Rubio, secretar de stat al SUA) Poziția Moscovei: „zone tampon” permanente în Sumî și Harkov În paralel, Bloomberg relatează că Rusia nu ar mai vrea să cedeze teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Sumî și Harkov în cadrul unui eventual acord de pace, potrivit unei analize citate de Euronews și publicate de Bloomberg . În viziunea lui Vladimir Putin, aceste teritorii ar urma să fie păstrate ca „zone tampon” permanente între Rusia și Ucraina. Această schimbare ar veni după ce Putin ar fi ajuns la concluzia că înțelegerile discutate cu Donald Trump la summitul de la Anchorage din august anul trecut „nu mai sunt valabile”, în contextul întâlnirii menționate de Euronews și detaliate într-un material separat despre summitul de la Anchorage . Ce urmează: testul „întrebărilor directe” la întâlnirea Rubio–Lavrov Lavrov a sugerat că discuția cu Rubio va fi folosită pentru a obține răspunsuri directe, inclusiv pe tema predicțiilor lui Trump despre apropierea unei soluții pentru conflict. „Este mai bine să pui întrebări direct și să obții răspunsuri.” (Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei) [...]
Administrația SUA semnalează că nu va folosi pârghia politică pentru a opri extrădarea fraților Tate , ceea ce lasă procedura să curgă strict pe traseul juridic prevăzut de tratatul SUA–Regatul Unit, potrivit G4Media . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că autoritățile americane „nu au un rol” în acest moment în privința extrădării lui Andrew și Tristan Tate în Marea Britanie și că nu va comenta un proces aflat în derulare. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite în Filipine. De ce contează: tratatul de extrădare, nu decizia politică, rămâne cadrul de lucru Dosarul are și o dimensiune de reglementare: documente depuse la dosar arată că, potrivit legislației americane, secretarul de stat are competența de a împiedica extrădarea. Totuși, poziția exprimată de Rubio indică faptul că administrația nu intenționează să recurgă la această prerogativă. În același sens, publicația The Independent este citată cu declarația unui oficial de rang înalt al administrației Trump, sub protecția anonimatului, potrivit căruia SUA intenționează să respecte tratatul de extrădare cu Regatul Unit și în cazul fraților Tate. „Nu există niciun rol pentru noi în acest moment, sau poate niciodată, în această privință. Nu voi comenta un proces care își urmează cursul legal.” Situația juridică și acuzațiile din Marea Britanie Andrew și Tristan Tate sunt reținuți la Miami, după ce au fost arestați la sfârșitul săptămânii trecute, notează G4Media, citând Mediafax. Conform documentelor judiciare desecretizate, autoritățile britanice îi acuză pe cei doi de infracțiuni precum viol, agresiune și trafic de persoane, fapte care ar fi fost comise în perioada 2010–2017. În articol sunt menționate acuzații distincte: o femeie îl acuză pe Tristan Tate de viol și agresiune în contextul unei relații începute în 2012, iar două femei îl acuză pe Andrew Tate de viol și agresiune, fapte care ar fi avut loc în 2014 și 2015. Sunt menționate și alte acuzații, inclusiv pentru trafic de persoane, vătămare corporală și controlarea prostituției în scopul obținerii de beneficii materiale, în dosare care vizează alte presupuse victime. Ce urmează în procedură Îndeplinirea condițiilor legale pentru extrădare urmează să fie analizată de un judecător federal american, iar următoarea audiere este programată pentru 27 iulie. În cazul unor apeluri, procedura de extrădare ar putea dura mai mulți ani. Avocatul celor doi, Joseph McBride, susține că dosarul are motivații politice și afirmă că acuzațiile sunt nefondate, în timp ce Andrew și Tristan Tate au respins în mod constant acuzațiile, potrivit articolului. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]
SUA avertizează că va lua „măsurile necesare” dacă Iranul nu își schimbă poziția , pe fondul escaladării tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru comerțul global și transportul de petrol, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută miercuri de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfășurată la Manila, în Filipine. Rubio a spus că Iranul „nu este serios în privința negocierilor” de pace și a condiționat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții de o schimbare de atitudine la Teheran. „Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem. Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri.” Strâmtoarea Ormuz , miza cu impact economic global Șeful diplomației americane a avertizat că Iranul nu are dreptul, potrivit normelor internaționale, să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și a spus că o astfel de situație ar crea „un precedent periculos”. Rubio a legat explicit libertatea de navigație de funcționarea economiei globale și de regulile comerțului internațional. „Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani.” Context: atacuri consecutive și escaladare în zonă Potrivit informațiilor din articol, declarațiile vin după ce SUA au încheiat a 11-a noapte consecutivă de atacuri asupra unor obiective militare din Iran, în timp ce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să crească. Mediafax notează că Iranul consideră controlul asupra acestei rute maritime unul dintre principalele sale atuuri în negocieri și că, în ultimele săptămâni, a deschis în repetate rânduri focul asupra unor nave despre care susține că au tranzitat zona fără coordonare cu autoritățile iraniene. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
