Știri
Știri din categoria Externe
Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei, după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News.
Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână.
Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online.
Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene.
„Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X.
Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului.
„Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Moscova ridică presiunea pe veniturile petroliere ale Rusiei , într-un moment în care bugetul de stat al Kremlinului depinde semnificativ de încasările din petrol, iar sancțiunile au redus deja baza de cumpărători, potrivit CNN . Lovitura a vizat din nou rafinăria din districtul Kapotnya, la mică distanță de Kremlin, și a venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin , apărarea antiaeriană a doborât cel puțin 194 de drone care se îndreptau spre capitală, în noaptea de miercuri spre joi, un nivel peste episoadele recente, când atacurile „grele” au fost descrise ca având doar zeci de drone. Ministerul rus al Apărării a susținut că, la nivel național, au fost interceptate 555 de drone, inclusiv deasupra Mării Azov. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate Ținta principală menționată este Moscow Oil Refinery din Kapotnya, care, conform aceleiași surse, fusese lovită și marți. CNN relatează că imagini geolocalizate arată fum negru dens deasupra rafinăriei și o explozie care ar fi aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Atacurile au avut și efecte civile și operaționale în zona Moscovei: au fost avariate clădiri rezidențiale și alte obiective, din cauza resturilor căzute, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN; cel puțin 16 persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiev; zborurile de pe toate aeroporturile majore ale Moscovei au fost suspendate temporar, a relatat Reuters, citând agenția rusă de aviație. În afara Moscovei, Ucraina ar fi lovit și un depozit de petrol în regiunea Rostov, iar Statul Major ucrainean a menționat, de asemenea, două poduri în zone ocupate din Ucraina. De ce contează economic: petrolul rămâne pilon bugetar pentru Rusia Miza depășește componenta militară: potrivit unor analiști citați de CNN, bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din încasări. În acest context, o campanie care vizează rafinării, depozite și terminale poate crea costuri suplimentare (reparații, întreruperi, logistică alternativă) și poate amplifica riscurile de aprovizionare pe piața internă. CNN notează că, de la începutul războiului, „pool”-ul de cumpărători pentru petrolul rusesc s-a redus pe fondul sancțiunilor mai stricte ale Uniunii Europene și ale Washingtonului, deși creșterea prețurilor globale la combustibili și relaxarea unor sancțiuni în contextul războiului din Iran ar fi avantajat Moscova. Context: schimb de lovituri și discuții la NATO despre apărarea aeriană Rusia a răspuns cu propriile atacuri: Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat șapte rachete și 239 de drone, iar autoritățile ucrainene au raportat lovirea unor obiective, inclusiv infrastructură energetică. Atacul are loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru întâlniri cu lideri NATO, unde a cerut sprijin pentru apărare aeriană. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a descris loviturile drept: „un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților noastre” La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, secretarul general Mark Rutte a spus că discuțiile cu aliații continuă pentru a se asigura că Ucraina are ce îi trebuie, inclusiv interceptori și sisteme de armament. Separat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză pe șase luni privind postura forțelor SUA în Europa, iar contribuția anuală a Washingtonului ar urma să fie condiționată de atingerea țintelor de cheltuieli de apărare de către ceilalți aliați, potrivit CNN. În paralel, The New York Times a relatat că SUA ar planifica reducerea semnificativă a aeronavelor și navelor puse la dispoziție pentru operațiuni NATO în Europa, citând surse europene. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]
Acordul SUA–Iran intră în faza de negociere cu „garanții” cerute la Teheran , după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis că a aprobat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul, deși inițial s-a opus, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat de presa de stat iraniană și citat de BBC, indică faptul că acceptarea acordului este condiționată de protejarea intereselor Iranului și ale „Axei Rezistenței”, într-un moment în care miza economică a discuțiilor rămâne ridicarea sancțiunilor. Memorandumul deschide o perioadă de 60 de zile de negocieri între Statele Unite și Iran pentru un acord final privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și viitorul relațiilor bilaterale. În paralel, documentul prevede redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene — elemente cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și energetice din regiune. Ce a spus Khamenei și de ce contează pentru negocieri În mesajul său, Khamenei susține că nu și-a schimbat „poziția de principiu” față de negocieri, dar că a acceptat demersul după ce președintele Masoud Pezeshkian i-ar fi oferit garanții privind apărarea intereselor naționale și a promis că Iranul nu va accepta cereri „excesive” din partea Washingtonului. „Eu, din principiu, aveam o opinie diferită; totuși (...) mi-am dat acordul.” „El [Pezeshkian] a declarat, de asemenea, în mod explicit că, dacă partea americană va încerca să formuleze cereri excesive, nu li se va supune.” Khamenei mai afirmă că negocierile directe care urmează „nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, sugerând că Teheranul încearcă să limiteze costul politic intern al dialogului cu SUA, în timp ce urmărește beneficii concrete, inclusiv pe zona sancțiunilor. Ce se schimbă pe mare: ridicarea blocadei și monitorizarea militară Tot joi, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat ridicarea blocadei navale asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene. Potrivit autorităților americane, operațiunile de aplicare a blocadei au încetat, însă navele militare americane vor rămâne în regiune pentru a monitoriza respectarea prevederilor acordului. Context politic la Teheran: reacții împărțite În timp ce președintele Masoud Pezeshkian a salutat memorandumul și l-a descris drept un „document istoric”, reacțiile din Iran rămân divizate. O parte a oficialilor, presa de stat și personalități apropiate establishmentului îl prezintă drept o victorie diplomatică, în timp ce reprezentanții aripii dure a regimului și o parte a opoziției iraniene din diaspora rămân critici față de acord. În perioada de 60 de zile anunțată pentru negocieri, principalul test va fi dacă discuțiile pot avansa spre un acord final fără ca una dintre părți să invoce „cereri excesive” sau încălcări ale memorandumului, într-un dosar în care sancțiunile și securitatea regională sunt strâns legate de fluxurile comerciale și energetice. [...]
Benjamin Netanyahu condiționează relația cu Washingtonul de prioritățile de securitate ale Israelului , refuzând să promită retragerea armatei din sudul Libanului , în pofida acordului Iran–SUA care prevede încetarea operațiunilor militare „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, potrivit Digi24 . Mesajul premierului israelian vine într-un moment în care administrația americană transmite public că sprijinul militar pentru Israel rămâne un instrument de influență. Netanyahu a cerut menținerea „relației vitale” cu Statele Unite după încheierea acordului dintre Iran și SUA, amintind că Washingtonul a fost „alături de Israel” în timpul războiului dintre Iran și Irak, relatează AFP, citată de Agerpres. În același timp, liderul israelian a insistat că „lupta nu s-a încheiat” și că urmează „alte provocări” care cer „o apărare fermă a intereselor de securitate” ale Israelului, concomitent cu păstrarea parteneriatului cu SUA. Israelul menține trupele în sudul Libanului, în pofida acordului Premierul a reafirmat că forțele israeliene vor rămâne în sudul Libanului și vor menține o „zonă de securitate”, cu obiectivul declarat de a restabili „securitatea și prosperitatea comunităților din nordul Israelului”, „atât timp cât nevoile de securitate o cer”. Potrivit aceleiași surse, Netanyahu nu a comentat direct acordul americano-iranian, respins anterior semnării de unii membri ai coaliției sale. Acordul include, între altele, „o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar în Israel a fost criticat dur, pe fondul evaluărilor unor analiști că ar oferi Iranului concesii fără să răspundă preocupărilor de securitate ale statului israelian. Replica Washingtonului: dependența de armament american, spusă explicit Vicepreședintele american JD Vance a răspuns criticilor venite din guvernul israelian la adresa președintelui Donald Trump, îndemnându-i pe israelieni să „deschidă ochii” și amintind dependența Israelului de sprijinul militar american. „În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care au protejat țara dumneavoastră au fost fabricate de americani și plătite de contribuabilii americani.” Tot în acest context, Trump îl criticase cu câteva ore înainte de anunțarea acordului pe Netanyahu pentru atacuri asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, despre care a spus că riscau să compromită negocierile. „Este un tip foarte dificil.” „Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că facem asta. Pentru că dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar rezista două ore.” Președintele SUA a lăudat însă, miercuri, „parteneriatul extraordinar” cu Netanyahu, descriind dezacordul legat de Liban drept o „dispută minoră”, potrivit relatării citate. [...]
Democrații cer acces rapid la detaliile acordului SUA–Iran, inclusiv la fondul de 300 mld. dolari (aprox. 1.350 mld. lei), pe fondul presiunilor din Congres pentru control și transparență asupra implicațiilor de securitate și sancțiuni, potrivit Axios . Cei mai importanți democrați din comisiile Camerei Reprezentanților care supraveghează politica externă, apărarea și informațiile îi cer secretarului de stat Marco Rubio o informare „imediată” despre memorandumul de înțelegere (MoU) dintre SUA și Iran , odată ce se întorc la Washington, D.C. Solicitarea vine într-un moment în care acești congresmeni spun că nu resping acordul „din start”, dar cer detalii despre conținut și implementare. Ce vor concret congresmenii democrați Scrisoarea este semnată de Greg Meeks (Foreign Affairs), Jim Himes (Intelligence) și Adam Smith (Armed Services), toți membri de rang înalt (ranking members) ai comisiilor respective. Ei cer administrației: „textul integral” al MoU, plus orice acorduri secundare sau aranjamente de implementare; informații detaliate despre strategia de negociere și implementare a oricărui acord viitor cu Iranul. În scrisoare, cei trei susțin că, timp de „mai mult de 15 săptămâni”, administrația a lăsat Congresul și publicul „în întuneric” privind un „război de alegere” care ar fi fost „un eșec strategic” și ar fi generat „costuri reale” pentru americani. Documentul este disponibil integral aici: letter . Mizele: nuclear, mecanisme de aplicare și sancțiuni Dincolo de cererea de informare, democrații solicită ca briefingul lui Rubio să răspundă la întrebări punctuale despre: planul administrației privind programul nuclear iranian; mecanismele de aplicare (enforcement) ale acordului și existența unor înțelegeri secundare; eventuale acorduri legate de conflictul dintre Israel și Hezbollah; dacă vor exista limitări privind sprijinul Iranului pentru miliții „proxy” în Orientul Mijlociu sau privind programul de rachete balistice. Un punct sensibil este fondul de „reconstrucție” de 300 miliarde de dolari (aprox. 1.350 mld. lei) menționat în MoU. Congresmenii întreabă explicit ce angajamente ar fi făcut administrația privind activele iraniene înghețate și relaxarea sancțiunilor, inclusiv derogări (waivers) legate de vânzarea sau cumpărarea de petrol iranian. Pentru context, Axios a publicat și documentul: memorandum of understanding . Reacția Departamentului de Stat Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat că administrația Trump „a informat în mod obișnuit Congresul” și a oferit „actualizări transparente” direct publicului american. Pigott a mai spus că acțiunile președintelui Trump pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară „ne-au făcut pe toți mai în siguranță”. În paralel, Axios notează că, spre deosebire de unii republicani „șoimi” din Congres, democrații care cer briefingul nu resping acordul din principiu; disputa se mută pe terenul controlului parlamentar asupra detaliilor, inclusiv asupra componentelor cu impact direct asupra regimului de sancțiuni și a politicii energetice legate de petrolul iranian. Pentru contextul diviziunilor din tabăra republicană, publicația indică: Congress' hawkish Republicans . [...]
