Știri
Știri din categoria Externe
Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei, după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News.
Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână.
Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online.
Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene.
„Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X.
Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului.
„Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta.
Recomandate
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]
Victoria democraților în alegerile intermediare din SUA reaprinde așteptările privind schimbări în comerț, energie și securitate , pe fondul reacțiilor venite din capitale europene și din alte regiuni, potrivit Digi24 . Mesajul comun: rezultatul este citit ca un „semnal politic puternic” și poate modifica gradul de previzibilitate al politicilor americane, fără să elimine însă riscurile de protecționism sau de blocaj intern la Washington. În sinteză, miza pentru partenerii SUA este dacă noul echilibru de putere va tempera deciziile cu impact direct asupra economiei globale – de la tarife și lanțuri de aprovizionare până la prețurile la combustibili și direcția politicilor climatice. Europa: mai multă previzibilitate, dar și avertismente despre protecționism Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal de schimbare de curs, indicând că în politica americană se fac auzite „voci” mai apropiate de pozițiile europene, inclusiv pe climă, mediu și politică externă. Din Parlamentul European , Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a vorbit despre o „oportunitate și un avertisment” pentru UE: mai multă influență democratică ar putea aduce dialog și previzibilitate, însă „protecționismul SUA nu va dispărea”, iar UE ar trebui să-și apere interesele și să poată acționa independent. În aceeași cheie, Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a sugerat că rezultatul ar putea sprijini Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să-și continue consolidarea. Energie și putere de cumpărare: atenție la efectul asupra petrolului și benzinei Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a indicat că va fi de urmărit dacă președintele Donald Trump va recunoaște nevoia unor schimbări, inclusiv în privința prețurilor la benzină, cu impact direct asupra populației, și dacă își va reduce implicarea internațională. În Franța, Jordan Bardella (RN) a legat intervenția americană privind Iranul de riscuri economice „nu numai pentru economia SUA”, ci și pentru economia europeană, invocând posibile efecte asupra puterii de cumpărare prin creșterea prețurilor la petrol. Rusia: prudență oficială și lipsa unei reacții de la Kremlin Din Rusia nu a venit un comentariu al Kremlinului, însă Serghei Riabkov , adjunct al șefului diplomației ruse, a îndemnat la așteptarea rezultatelor finale și a spus că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, fără a sugera o schimbare de linie la Moscova. Aliați și parteneri din afara Europei: continuitate în relații și cooperare Guvernul Greciei, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a transmis că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că proiectele majore și acordurile importante nu vor fi afectate. Taiwanul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a anunțat că monitorizează evoluțiile și a reiterat intenția de a aprofunda cooperarea cu SUA în domenii precum securitate, comerț, tehnologie și educație, mizând pe sprijin bipartizan. Japonia, prin secretarul-șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a subliniat că alianța Japonia–SUA rămâne piatra de temelie a politicii externe și de securitate, într-un context internațional mai „turbulent” și incert. Ce urmează, din perspectiva economică Reacțiile strânse de Digi24 indică două direcții urmărite de piețe și guverne: pe de o parte, posibilitatea unei politici americane mai previzibile în raport cu aliații; pe de altă parte, riscul ca polarizarea internă să ducă la blocaje și la decizii mai greu de anticipat, cu efecte în comerț, energie și securitate. Informațiile din sursă nu includ un calendar al măsurilor concrete care ar putea urma. [...]
Administrația Prezidențială apără contractele de lobby din SUA, dar evită să indice rezultate și costuri efective , deși unul dintre acorduri are un plafon maxim de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), potrivit Digi24 . Miza, în versiunea Cotroceniului, este accesul mai rapid la decidenții americani în contextul administrației Donald Trump, însă lipsa detaliilor despre livrabile și efecte concrete lasă deschisă discuția despre eficiența cheltuirii banilor publici. Vlad Ionescu , consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, susține că România trebuie să folosească „toate canalele” pentru a ajunge la factorii de decizie din SUA și argumentează că lobby-ul este „instituționalizat”, „bine reglementat” și „transparent” în democrația americană, fiind raportat într-un registru public. „Acum, în democrația americană, lobby-ul este o activitate instituționalizată și foarte bine reglementată și foarte transparentă”, a declarat Vlad Ionescu. Ce spune Cotroceniul despre utilitatea lobby-ului Oficialul afirmă că, până acum, România a mizat în principal pe canalele diplomatice și militare, dar că ar fi existat un „blocaj mental” în a utiliza și lobby-ul ca instrument de influență și comunicare. În argumentația sa, lobby-ul nu ar fi „elementul central”, ci o „valoare adăugată” folosită de toate statele, cu o relevanță sporită „având în vedere natura administrației Trump”. „Este un alt instrument pe care, iată, trebuie să îl folosim în panoplia completă de instrumente pe care le avem și care, având în vedere natura administrației Trump, este un instrument eficient”, a explicat consilierul de stat. Întrebarea cheie: rezultate concrete și bani cheltuiți Întrebat dacă aceste contracte au produs rezultate concrete și care sunt sumele cheltuite, Vlad Ionescu nu a oferit cifre și nici exemple punctuale. În schimb, a invocat obiective generale precum „securitatea” și „prosperitatea” României, legate de un parteneriat strâns cu SUA, și a indicat existența unui „dialog politico-diplomatic” cu administrația americană „la toate nivelurile”. „Acum nu aș vrea să mă concentrez pe această activitate. Eu pot să vă spun că există un dialog politico-diplomatic cu administrația americană la toate nivelurile”, a declarat acesta. Contractul cu Eversheds Sutherland: parametri și obiective declarate Administrația Prezidențială a anunțat în luna mai încheierea unui contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu firma americană Eversheds Sutherland. Contractul are o durată inițială de șase luni și un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Potrivit instituției, obiectivul este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și promovarea intereselor României în domenii precum apărarea, securitatea, energia și atragerea de investiții. În materialul Digi24, nu sunt prezentate exemple concrete de rezultate obținute în baza acestor demersuri. [...]
