Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul avertizează că marina rusă ar putea interveni împotriva confiscării navelor comerciale, acuzând Occidentul de „atacuri de tip piraterie”, potrivit Al Jazeera. Declarația a fost făcută pe 18 februarie 2026 de Nikolai Patrușev, consilier al Kremlinului și apropiat al președintelui Vladimir Putin, în contextul intensificării măsurilor occidentale împotriva așa-numitei „flote fantomă” ruse.
Patrușev a susținut că Marea Britanie, Franța și statele baltice ar încerca să limiteze accesul Rusiei la rute maritime esențiale și a afirmat că „cel mai bun garant al siguranței navigației este marina”. El a avertizat că, în lipsa unei reacții ferme, aceste state ar putea încerca să blocheze accesul Rusiei la Oceanul Atlantic. Oficialul rus a adăugat că Moscova trebuie să își poată exporta petrolul, cerealele și îngrășămintele pentru a-și menține economia funcțională și a acuzat NATO că ar pregăti inclusiv o blocadă asupra enclavei Kaliningrad din Marea Baltică.
Declarațiile vin după mai multe incidente. În ianuarie, forțe speciale americane au confiscat în Atlanticul de Nord petrolierul Marinera, sub pavilion rus și cu legături cu Venezuela, invocând încălcarea sancțiunilor impuse Caracasului. Moscova a calificat acțiunea drept o încălcare a dreptului maritim internațional. Tot în ianuarie, autoritățile franceze au interceptat în Marea Mediterană tancul Grinch, suspectat că face parte din rețeaua de nave folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile europene. Nava, plecată din Rusia, a fost escortată în apropiere de Marsilia și ulterior eliberată după plata unei amenzi de ordinul milioanelor de euro.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că ocolirea sancțiunilor „are un preț” și a subliniat că Rusia nu va mai putea finanța războiul prin intermediul unei flote „fantomă” în largul coastelor europene. În septembrie 2025, Franța a reținut o altă navă asociată Rusiei, Boracay, al cărei căpitan chinez urmează să fie judecat.
Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră 598 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” a Rusiei, interzicându-le accesul în porturile și serviciile maritime europene. În acest context, avertismentul Moscovei marchează o nouă escaladare retorică într-un conflict economic și naval care se extinde dincolo de teatrul de război din Ucraina.
Recomandate
Invazia Rusiei în Ucraina a depășit ca durată Primul Război Mondial , însă amploarea mobilizării și presiunea socială din Rusia rămân, deocamdată, mult sub nivelul „războiului total” din 1914–1918, potrivit unei analize Kyiv Post . Diferența contează economic și operațional: Kremlinul încearcă să susțină efortul militar fără să declanșeze șocul intern al unei mobilizări generale, cu costuri sociale și politice greu de controlat. Războiul din 1914–1918 a durat 1.567 de zile, iar invazia la scară largă începută pe 24 februarie 2022 ajunsese, „până joi”, la 1.568 de zile, adică cu o zi mai mult decât întreaga durată a Primului Război Mondial, notează publicația. De ce durata nu spune tot: mobilizarea e incomparabil mai mică Kyiv Post susține că diferența majoră dintre cele două conflicte, din perspectiva Rusiei, este gradul de mobilizare și cât de adânc intră războiul în viața economică și socială. În Primul Război Mondial, Imperiul Rus a purtat un „război total”, cu mobilizare generală și cu sprijinul unei alianțe occidentale. În războiul din Ucraina, Rusia ar fi într-un echilibru dificil: să strângă suficienți oameni și resurse pentru a-și atinge obiectivele militare, dar să evite costurile politice ale unei mobilizări totale. În plus, în afară de Coreea de Nord și, „într-o măsură mai mică”, Iran, Rusia nu ar avea aliați care să-i susțină tentativa de a prelua controlul asupra Ucrainei, potrivit analizei. Cifrele din analiză: efective și pierderi Publicația compară dimensiunea efortului militar și a pierderilor, folosind estimări și raportări diferite: Primul Război Mondial (Imperiul Rus) : aproximativ 12 milioane de oameni mobilizați (la o populație totală de 175–180 milioane ), iar circa 9 milioane de militari ar fi fost uciși, răniți sau scoși din luptă (inclusiv prin boală ori dezertare), potrivit „majorității istoricilor” și „istoriei convenționale”, cum formulează Kyiv Post. Războiul din Ucraina (Federația Rusă) : populația Rusiei era de aproximativ 146 milioane în februarie 2022; conform estimărilor serviciilor de informații ucrainene , între 1,8 și 2,0 milioane de persoane ar fi servit pe teatrul ucrainean până în iunie 2026. Pentru pierderi, analiza citează numărători ale Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) susținute de imagini din drone și de grupuri internaționale de cercetare, care ar indica aproximativ 1,2 milioane de militari ruși uciși, răniți sau scoși din luptă. Concluzia trasă de Kyiv Post este că, la nivelul întregii societăți ruse, scala pierderilor din Primul Război Mondial ar fi fost de circa zece ori mai mare decât în războiul actual. În schimb, odată ajunși în uniformă, riscul de a deveni victimă rămâne ridicat în ambele cazuri: analiza estimează 76% victime în WWI, față de 60–65% în Ucraina. Implicația pentru economie și stabilitate internă: „război lung” fără colaps imediat Kyiv Post argumentează că Rusia din 2026 nu este în situația de colaps din 1917: statul are un aparat de control intern puternic, opoziția este slabă și în mare parte în exil, iar controlul asupra mass-media este „aproape total”. În plan economic, analiza spune că prețurile au crescut, dar majoritatea familiilor încă își permit bunurile de bază, în timp ce economia de război ar fi împins șomajul la minime record, iar servicii publice majore (precum calea ferată) și energia subvenționată ar continua. În același timp, publicația avertizează că „precursorii” unor turbulențe există: inflație, creșterea numărului de victime, obiective de război greu de atins, izolare de aliați, tehnologie militară inferioară și percepția că beneficiarii războiului sunt oligarhii. Analiza subliniază însă o limitare importantă: faptul că mai puține familii resimt direct costul uman al războiului (comparativ cu 1917) ar explica reziliența socială de până acum. [...]
Drona ucraineană a devenit o problemă operațională zilnică pentru armata rusă , iar Vladimir Putin a recunoscut public acest lucru de Ziua Rusiei, într-un moment în care Kremlinul încearcă să convingă publicul că are soluții tehnologice pentru front, potrivit Kyiv Post . În locul concertului anual de amploare din Piața Roșie, anulat anul acesta și mutat într-un format indoor, Putin a discutat cu militari ruși și a insistat pe tema dronelor, descriind presiunea constantă pe care acestea o pun asupra trupelor. Președintele rus a spus că primește zilnic rapoarte despre problemă și a comparat dronele care „stau” deasupra pozițiilor cu „muștele”, sugerând că, în unele situații, soldații „nu pot ridica capul”. De ce contează: războiul dronelor forțează adaptare rapidă și expune vulnerabilități Potrivit publicației, Putin a ales să vorbească despre drone nu întâmplător, pe fondul faptului că „războiul dronelor” nu mai poate fi ascuns: este „vizibil, măsurabil și imposibil de negat”. În același timp, dronele ucrainene au schimbat modul de ducere a războiului, inclusiv prin lovituri în adâncimea teritoriului rus, perturbarea rafinăriilor și atacarea unor ținte militare și industriale, ceea ce obligă Moscova să admită că „spatele” nu mai este sigur. În acest context, materialul notează că Kremlinul are nevoie să arate că „are răspunsuri”, pe fondul unor pierderi rusești raportate la circa 30.000 de militari pe lună (cifră prezentată ca raportată, fără detalii suplimentare în textul sursă). Ce au cerut militarii și ce a promis Putin În discuția cu Putin, militari ruși au descris dificultăți tehnice concrete și au cerut măsuri de accelerare a contracarării dronelor ucrainene: un militar a spus că dronele ucrainene operează tot mai mult pe frecvențe între 8 și 12 gigahertzi, ceea ce le face mai greu de detectat de sistemele rusești de la sol; același militar a afirmat că „dispozitivele noastre de la sol au încetat să le mai vadă” și a întrebat dacă laboratoare comerciale ar putea fi autorizate să producă și să livreze module anti-dronă; un alt militar a avertizat că războiul devine „mai tehnologic” pe zi ce trece și că Ucraina introduce sisteme avansate de drone; un militar a mai susținut că dronele ucrainene operează cu ajutorul Starlink , în timp ce Rusia nu ar avea un echivalent la scară. Putin a răspuns că „inamicul își schimbă constant parametrii” și că Rusia are nevoie de un sistem care să reacționeze flexibil și să rămână „cu un pas înainte”. În privința unui posibil echivalent Starlink, el a insistat că Rusia ar fi dezvoltat deja un astfel de sistem, dar a spus că problema rămasă este scalarea — fără să ofere nume, detalii tehnice sau un calendar. Context politic: de la „operațiune specială” la „război” Materialul mai arată că, la eveniment, Putin și militarii au folosit în mod repetat termenul „război”, în contrast cu formula oficială de „operațiune specială” folosită anterior pentru a minimaliza amploarea conflictului. Putin a reluat și narativul potrivit căruia Rusia ar fi „practic singură” împotriva „Occidentului colectiv” și a acuzat țările NATO de acțiuni ostile, negând din nou că Moscova a declanșat invazia pe scară largă. Publicația concluzionează că rămâne de văzut dacă promisiunile lui Putin privind menținerea „cu un pas înainte” se vor materializa, însă recunoașterea publică a presiunii dronelor indică faptul că Ucraina a forțat Kremlinul să explice de ce Rusia încearcă, de fapt, să recupereze decalajul tehnologic. [...]
Autoritatea de Integritate din Ungaria indică un posibil prejudiciu de 3,5 miliarde de euro din fonduri UE , iar cazul poate declanșa anchete care să lovească direct în rețelele de contracte publice construite în jurul fostului premier Viktor Orbán, potrivit Antena 3 . Suspiciunile vizează contracte guvernamentale din zona comunicațiilor, cu o valoare totală de 10 miliarde de euro în ultimii patru ani, din care aproximativ 3,5 miliarde de euro ar putea proveni din supraevaluarea artificială a prețurilor, conform Autorității de Integritate din Ungaria (HIA) . Șeful instituției, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru The Independent că oficiali de rang înalt din cercul apropiat al lui Orbán ar trebui investigați. Miza economică: contracte publice și prețuri „umflate” HIA spune că a comparat valorile contractelor cu prețurile de piață și a ajuns la concluzia că aproximativ o treime din sumele rulate prin aceste canale reprezintă, în opinia instituției, o supraevaluare cu „risc ridicat de corupție”. „În final, am constatat că, dacă comparăm aceste contracte cu prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au circulat prin aceste canale reprezintă, în opinia noastră, o supraevaluare și, ca atare, prezintă un risc ridicat de corupție.” Potrivit lui Biró, contractele ar fi fost atribuite de organisme centralizate de achiziții pe care autoritatea le descrie ca fiind controlate direct de ministere, însă legătura de responsabilitate „rămâne” de investigat. „Din ceea ce înțelegem până acum, fără a formula acuzații, aceste entități sunt deținute sau controlate de ministere, iar ministerele sunt conduse de miniștri. Legătura de cauzalitate și responsabilitatea concretă rămân aspecte care trebuie investigate.” Cine apare în dosar: companii de comunicații și grupul Lounge Autoritatea acordă atenție specială unui grup de companii care ar fi câștigat majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicațiilor în perioada regimului Orbán. Biró a indicat grupul Lounge, asociat cu Gyula Balasy. În paralel, Balasy a anunțat că va transfera statului firmele care au furnizat servicii de comunicare pentru guvernul Orbán, împreună cu o parte din investițiile sale. În articol este citat și un raport al Corruption Research Centre Budapest (CRCB), potrivit căruia numărul contractelor câștigate de companiile lui Balasy ar fi crescut de la zero la aproximativ 150 pe an între 2012 și 2025. Balasy susține că nu face acest pas pentru că ar avea „ceva de ascuns” și afirmă că firmele sale au câștigat contractele prin proceduri „complet transparente”. Context politic și de reglementare: HIA, creată sub presiunea UE HIA este descrisă ca un organism independent creat în 2022, la presiunea Uniunii Europene, pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor europene. În material se arată că instituția a avut un rol în eforturile de combatere a corupției din ultimii ani ai conducerii lui Orbán. Cazul apare într-un moment în care noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea „activelor statului furate”. Magyar a comentat pe Facebook interviul lui Balasy, afirmând că „acest sistem s-ar putea prăbuși mult mai repede decât și-ar imagina cineva”, cu referire la apropiații lui Orbán. De ce contează: risc de anchete și presiune pe relația cu UE Din perspectiva economică, acuzațiile vizează modul în care au fost cheltuite fonduri europene și felul în care funcționează achizițiile publice într-un sector cu bugete mari, precum comunicațiile guvernamentale. Dacă suspiciunile se confirmă, consecința directă ar fi deschiderea unor investigații asupra unor oficiali de rang înalt și asupra mecanismelor de atribuire a contractelor. În plan mai larg, articolul amintește că, potrivit indicelui de percepție a corupției al Transparency International, Ungaria este pe ultimul loc în UE și pe locul 84 la nivel mondial, iar Peter Magyar a mers la Bruxelles pentru a încerca deblocarea fondurilor europene suspendate pe fondul preocupărilor legate de statul de drept și corupție. În același timp, este menționat avertismentul analistului Péter Kreko că destructurarea rețelelor de corupție ar putea paraliza temporar segmente ale administrației, chiar dacă obiectivul ar fi realizabil cu sprijin instituțional, inclusiv din partea HIA. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda eșecului electoral din aprilie , după ce a fost reales sâmbătă la conducerea partidului, într-un congres organizat la Budapesta, relatează Agerpres . Mișcarea indică faptul că formațiunea mizează pe continuitate la vârf, chiar dacă a pierdut alegerile legislative în fața partidului conservator Tisza. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a spus delegaților că „niciodată” nu se va da bătut și a admis că Fidesz „pentru moment nu este o formațiune politică de succes”, susținând însă că partidul trebuie să se refacă și să se reînnoiască în lunile următoare. Vot aproape unanim, în pofida criticilor interne Deși la congres s-au auzit și voci critice, Orbán a fost singurul candidat la șefia partidului. Potrivit televiziunii HirTv, el a primit sprijinul a 729 dintre cei 737 de delegați. Context: primul congres după pierderea alegerilor Congresul a fost primul organizat de Fidesz după înfrângerea „clară” suferită la alegerile legislative din aprilie, când partidul a fost devansat de Tisza. În acest context, realegerea lui Orbán sugerează că Fidesz preferă să gestioneze reconstrucția internă fără o schimbare de lider, cel puțin pe termen scurt. [...]
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
