Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Kremlinul amenință cu intervenția marinei...

Kremlinul amenință cu intervenția marinei - Moscova acuză Occidentul de „piraterie” pe mare

Două nave comerciale ancorate, în contextul tensiunilor maritime recente.
EWQ $47.09 +0.11%

Kremlinul avertizează că marina rusă ar putea interveni împotriva confiscării navelor comerciale, acuzând Occidentul de „atacuri de tip piraterie”, potrivit Al Jazeera. Declarația a fost făcută pe 18 februarie 2026 de Nikolai Patrușev, consilier al Kremlinului și apropiat al președintelui Vladimir Putin, în contextul intensificării măsurilor occidentale împotriva așa-numitei „flote fantomă” ruse.

Patrușev a susținut că Marea Britanie, Franța și statele baltice ar încerca să limiteze accesul Rusiei la rute maritime esențiale și a afirmat că „cel mai bun garant al siguranței navigației este marina”. El a avertizat că, în lipsa unei reacții ferme, aceste state ar putea încerca să blocheze accesul Rusiei la Oceanul Atlantic. Oficialul rus a adăugat că Moscova trebuie să își poată exporta petrolul, cerealele și îngrășămintele pentru a-și menține economia funcțională și a acuzat NATO că ar pregăti inclusiv o blocadă asupra enclavei Kaliningrad din Marea Baltică.

Declarațiile vin după mai multe incidente. În ianuarie, forțe speciale americane au confiscat în Atlanticul de Nord petrolierul Marinera, sub pavilion rus și cu legături cu Venezuela, invocând încălcarea sancțiunilor impuse Caracasului. Moscova a calificat acțiunea drept o încălcare a dreptului maritim internațional. Tot în ianuarie, autoritățile franceze au interceptat în Marea Mediterană tancul Grinch, suspectat că face parte din rețeaua de nave folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile europene. Nava, plecată din Rusia, a fost escortată în apropiere de Marsilia și ulterior eliberată după plata unei amenzi de ordinul milioanelor de euro.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că ocolirea sancțiunilor „are un preț” și a subliniat că Rusia nu va mai putea finanța războiul prin intermediul unei flote „fantomă” în largul coastelor europene. În septembrie 2025, Franța a reținut o altă navă asociată Rusiei, Boracay, al cărei căpitan chinez urmează să fie judecat.

Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră 598 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” a Rusiei, interzicându-le accesul în porturile și serviciile maritime europene. În acest context, avertismentul Moscovei marchează o nouă escaladare retorică într-un conflict economic și naval care se extinde dincolo de teatrul de război din Ucraina.

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump și Javier Milei discutând despre acorduri comerciale internaționale.
Externe18 feb. 2026

Înțelegerea SUA–Argentina complică ratificarea acordului UE–Mercosur – miza denumirilor protejate

Acordul SUA-Argentina pune în pericol protecția produselor europene în Mercosur , iar Bruxellesul riscă să piardă avantajul obținut după ani de negocieri, potrivit unei analize publicate de Politico . Înțelegerea bilaterală dintre președintele american Donald Trump și omologul său argentinian Javier Milei permite comercializarea în Argentina a unor produse americane sub denumiri similare unor mărci tradiționale europene , precum Gorgonzola, Fontina sau Roquefort, punând sub semnul întrebării sistemul european al indicațiilor geografice. Acordul UE–Mercosur , semnat la începutul acestui an de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede protejarea a peste 300 de produse agroalimentare europene în Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre acestea se numără brânzeturi, mezeluri și băuturi cu denumiri consacrate, care ar urma să fie ferite de imitații pe piețele sud-americane. Noua înțelegere Washington–Buenos Aires complică însă situația. Dacă acordul SUA–Argentina este ratificat înaintea celui european, produsele americane ar putea intra pe piața argentiniană sub aceleași denumiri, diminuând avantajul competitiv al producătorilor din UE. „Dacă Europa vrea să fie un actor geopolitic major, trebuie să decidă fără să piardă timp”, a avertizat eurodeputatul italian Stefano Bonaccini. Disputa are și o miză juridică. Potrivit specialiștilor citați de Politico, Argentina ar putea avea dificultăți în a respecta simultan obligațiile din două acorduri comerciale diferite, dacă acestea conțin prevederi contradictorii privind protecția denumirilor. Ordinea ratificării poate oferi un avantaj decisiv uneia dintre părți. În interiorul UE, acordul cu Mercosur este blocat de diviziuni politice. Deși statele membre și-au exprimat sprijinul, Parlamentul European a cerut o analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedură care ar putea întârzia aplicarea finală cu până la doi ani. Comisia ia în calcul aplicarea provizorie a tratatului imediat ce unul dintre statele Mercosur îl ratifică, iar Argentina și Uruguay sunt așteptate să voteze în următoarele săptămâni. Între timp, Comisia Europeană a transmis că protecția indicațiilor geografice trebuie „respectată pe deplin” și analizează impactul acordului americano-argentinian asupra intereselor comerciale ale Uniunii. Și în interiorul Mercosur apar semne de întrebare, Brazilia evaluând dacă înțelegerea încheiată de Milei respectă regulile blocului regional. Pentru susținătorii acordului european, situația este un semnal de alarmă: întârzierea ratificării poate costa influența UE în America Latină, într-un moment în care China își consolidează poziția în regiune. Pentru oponenți, episodul confirmă fragilitatea unui acord considerat insuficient de protector pentru fermierii europeni. [...]

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Viktor Orbán la o întâlnire oficială, reflectând tensiuni politice în Ungaria.
Externe17 feb. 2026

Viktor Orbán pierde teren în sondaje - Opoziția urcă spre 50% înaintea alegerilor

Partidul Tisza este creditat cu 48% în sondaje , în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Viktor Orban, ar coborî la 38%, potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres. Datele sunt relevante în contextul alegerilor legislative programate în Ungaria pe 12 aprilie. Liderul opoziției, conservatorul Peter Magyar , a criticat duminică guvernul Orban și a promis că va „pune capăt corupției” dacă va câștiga. Într-un discurs susținut la Budapesta, Magyar a acuzat executivul că „a furat bani” și a spus că, dacă ajunge la guvernare, va recupera banii populației. Un punct central al mesajului său a fost angajamentul de a adera la Parchetul European „din prima zi”. Parchetul European este instituția UE care investighează infracțiuni ce afectează bugetul Uniunii, inclusiv fraude cu fonduri europene. Magyar a promis, de asemenea, deblocarea fondurilor comunitare pe care Comisia Europeană le-a blocat invocând derapaje privind statul de drept. În același discurs, liderul Tisza a reafirmat orientarea pro-UE, avertizând că, dacă Orban rămâne la putere, Ungaria va continua să se îndepărteze de Uniune. Totodată, el a spus că va păstra parțial linia dură a actualului guvern în materie de migrație, respingând „cotele privind migrația” ale UE, și s-a pronunțat împotriva unei aderări rapide a Ucrainei la UE. Potrivit articolului, intervenția lui Magyar a venit la o zi după discursul premierului Orban despre starea națiunii. În plan politic, diferența din sondaje indică un risc real pentru Fidesz, după o perioadă îndelungată de guvernare cu majoritate absolută, iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma avansul din măsurători în vot la scrutinul din aprilie. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Soldat ucrainean manipulând un terminal Starlink într-un peisaj de iarnă.
Externe17 feb. 2026

Ucraina recucerește 201 km² în Zaporojie după blocarea accesului Rusiei la Starlink - cel mai rapid avans din ultimii doi ani și jumătate

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile , profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink , potrivit unei analize realizate de RTE , pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie. Impactul blocării Starlink Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului , într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități. Câștiguri tactice, nu contraofensivă Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press , că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate. Contextul mai larg al frontului Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov , a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile. Reperele ultimelor zile 1 februarie: anunț privind blocarea utilizării neautorizate a Starlink. 2 februarie: Ucraina introduce sistemul de verificare a terminalelor. 11–15 februarie: 201 km² recuceriți de forțele ucrainene. Până la 9,5 km: avans maxim raportat pe anumite sectoare. Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului. [...]

Incendii la un rezervor de petrol în timpul atacului cu drone.
Externe17 feb. 2026

Rusia, sub „cel mai puternic” asalt aerian de până acum; 229 de drone doborâte la Bryansk, pene de curent și avarii la rețele

Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului , vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters . Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz , a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte. Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz , din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul. Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski , consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov . Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren. [...]