Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că războiul va continua, la patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, iar Moscova acuză Franța și Marea Britanie că ar pregăti livrarea unei arme nucleare către Kiev. Potrivit Digi24, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat informațiile drept o „încălcare flagrantă a normelor dreptului internațional”.
Declarațiile vin după ce Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a susținut că Parisul și Londra ar lucra la furnizarea către Ucraina a unei bombe nucleare și a mijloacelor de livrare. Potrivit SVR, ar fi luată în calcul inclusiv componenta TN75 din racheta balistică franceză M51.1, iar Germania ar fi refuzat să participe la acest plan.
În reacție, Consiliul Federației Ruse a cerut investigarea acestor presupuse planuri la nivel internațional și național și a propus implicarea:
Peskov a reiterat că Rusia rămâne deschisă unei soluții diplomatice, dar a subliniat că „obiectivele complete ale operațiunii speciale nu au fost atinse”, motiv pentru care aceasta continuă. Moscova susține că scopul principal ar fi „asigurarea siguranței oamenilor din Donbass”.
Oficialul rus a afirmat că soluționarea conflictului depinde de acțiunile „regimului de la Kiev” și a reiterat poziția Kremlinului potrivit căreia războiul s-ar fi transformat într-o confruntare directă între Rusia și Occident. Totodată, Kremlinul nu a comentat informațiile privind eventuale negocieri ruso-americane pe tema controlului armelor nucleare.
Mesajul transmis la împlinirea a patru ani de la invazie indică o retorică fermă din partea Moscovei, în condițiile în care conflictul rămâne fără un orizont clar de încheiere.
Recomandate
Rusia a convocat reprezentantul diplomatic al Marii Britanii la Moscova, acuzând Londra că își intensifică livrările de arme către Ucraina , un nou episod care adâncește ruptura bilaterală și ridică miza diplomatică pentru unul dintre cei mai importanți susținători europeni ai Kievului, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul rus de Externe a anunțat că a chemat-o vineri pe Danae Dholakia, însărcinat cu afaceri al Marii Britanii la Moscova, pentru a-i transmite un protest oficial față de ceea ce Rusia a numit „o creștere suplimentară” a livrărilor de armament către Ucraina. În comunicatul citat, Moscova susține că, prin trimiterea de arme, „Londra se plasează în poziția de complice” la acțiuni ale „regimului de la Kiev”, pe care le califică drept „terorism și crime de război”. De partea britanică, un purtător de cuvânt al Foreign Office a descris convocarea ca „încă o încercare de a distrage atenția de la invazia barbară pe scară largă a Rusiei în Ucraina” și de a discredita Regatul Unit pe plan internațional. Relații diplomatice în degradare Contextul este unul de relații „dezastruoase”, în condițiile în care Rusia nu are în prezent ambasador la Londra. Plecarea fostului ambasador rus, Andrei Kelin, în iulie a alimentat speculații în presa britanică — negate de Rusia — că Moscova ar fi retrogradat relațiile diplomatice, pe fondul rolului Marii Britanii ca unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Polonia intră într-o coaliție pentru apărare antirachetă În aceeași zi, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a aderat la o coaliție anti-rachete balistice împreună cu Ucraina și alți aliați. Tusk a spus, într-un mesaj video publicat pe X (fostul Twitter), că părțile au convenit „formele și cadrele” cooperării. Tusk a participat la un summit al unui nou grup regional al opt țări carpatice, desfășurat în vestul Ucrainei și lansat de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit informațiilor din material, Ucraina și nouă țări europene au anunțat în iulie o coaliție de apărare aeriană pentru dezvoltarea unui nou sistem anti-rachete balistice, prezentat ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Premierul polonez a mai afirmat că Varșovia a pregătit un nou pachet „semnificativ” de donații pentru Ucraina, fără a oferi detalii. După întâlnirea bilaterală, Zelenski a mulțumit Poloniei pentru noul pachet de ajutor și a spus că cele două țări au „un inamic comun”. [...]
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
România își leagă agenda de reformă a ONU de mize cu impact economic ale războiului din Ucraina , prin mesajele transmise de președintele Nicușor Dan la începutul vizitei sale la New York, potrivit Agerpres . Șeful statului s-a întâlnit duminică cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. În discuția cu Guterres, Nicușor Dan i-a transmis „profunda recunoștință” a României pentru eforturile de identificare a unor soluții la conflictele globale și pentru angajamentul față de pace, dialog și respectarea dreptului internațional. Președintele a punctat, totodată, că România va rămâne un susținător al „multilateralismului eficient”, al inițiativei de reformă UN80 și al Pactului pentru Viitor , cu obiectivul unei ONU „mai puternice” și mai bine pregătite pentru provocările actuale. Războiul din Ucraina, legat explicit de efecte economice și de securitate alimentară Un subiect distinct al întâlnirii a fost impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nicușor Dan a arătat că i-a mulțumit secretarului general al ONU pentru eforturile de a limita efectele războiului, inclusiv pe componenta umanitară și economică, și pentru gestionarea consecințelor asupra securității alimentare globale — un punct relevant pentru piețele de mărfuri agricole și pentru statele dependente de importuri. Mesaj comun cu SUA: „reducerea risipei” și reforma ONU Separat, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a publicat pe platforma X o fotografie alături de Nicușor Dan și a afirmat că Statele Unite și România sunt „parteneri puternici” în reforma ONU. În mesajul său, Waltz a indicat drept obiective reducerea risipei, readucerea păcii și securității în centrul atenției și punerea suveranității pe primul loc. Context: Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU Președintele Nicușor Dan se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde liderii statelor membre discută principalele dosare internaționale. Din informațiile transmise, România își poziționează mesajele în jurul reformei instituționale a ONU și al efectelor economice și de securitate generate de războiul din Ucraina, teme care pot rămâne pe agenda discuțiilor și în zilele următoare ale reuniunii. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
Guvernul Meloni pregătește o înăsprire a regulilor în școli, cu efect direct asupra integrării elevilor străini : Italia vrea să interzică acoperirea feței în unitățile de învățământ și să introducă prin lege un plafon pentru numărul de elevi străini din fiecare clasă, potrivit Antena 3 . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni la un eveniment al organizației de tineret a partidului său, ar urma să fie prezentată „în curând” în ședința de guvern. În forma descrisă de Meloni, pachetul vizează atât reguli de conduită în școli, cât și condiții suplimentare pentru părinții elevilor străini care au dificultăți de integrare. Ce schimbări ar urma să intre în vigoare Potrivit declarațiilor citate, măsura ar include: stabilirea „prin lege” a unui număr maxim de elevi străini într-o clasă (fără ca premierul să indice un prag concret); obligația ca părinții elevilor străini care întâmpină „dificultăți majore de integrare” în sistemul școlar să învețe limba italiană; interzicerea purtării burka și niqab în școli, în cadrul unei reguli mai largi privind acoperirea feței. De ce contează: integrarea, mutată în zona de obligații Meloni și-a justificat inițiativa prin argumentul că integrarea funcționează când numărul copiilor care nu înțeleg limba italiană este redus, dar devine problematică atunci când acest număr crește semnificativ. „Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși, probabil, să învețe limba și să se integreze rapid (...). Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare - sau chiar majoritar -, nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență.” În privința interdicției privind acoperirea feței, premierul a legat-o de ideea de autonomie personală a elevelor. „Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni nu poate decide, în numele unei tradiții reale sau presupuse, că o tânără trebuie să se ascundă.” Context: ponderea elevilor fără cetățenie italiană Elevii care nu sunt cetățeni italieni reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, conform Fondazione ISMU , instituție de cercetare citată în material. Italia este descrisă ca una dintre țările europene cele mai expuse sosirilor de migranți, iar dezbaterile despre integrare, simboluri religioase și politici de imigrație rămân puternic polarizante. Ce rămâne neclar În acest moment, nu există în informațiile prezentate un prag numeric pentru „numărul maxim” de elevi străini per clasă și nici detalii despre criteriile după care ar fi stabilite „dificultățile majore de integrare” care declanșează obligația de a învăța limba italiană. Următorul pas indicat de Meloni este prezentarea măsurii în ședința de guvern. [...]
