Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord își închide public ușa negocierilor, după ce Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong-un, a declarat că statutul de putere nucleară este „absolut nenegociabil”, potrivit news.ro. Mesajul vine într-un moment sensibil, în ajunul sosirii în țară a președintelui chinez Xi Jinping, iar implicația directă este că orice discuție despre relaxarea sancțiunilor rămâne blocată de condiția denuclearizării.
„Statutul nostru de putere nucleară este absolut nenegociabil. Nu vom tolera nicio amenințare”, a declarat Kim Yo Jong.
Kim Yo Jong, deși are oficial funcția de directoare a departamentului de afaceri generale al Partidului Muncitorilor din Coreea, este prezentată ca o figură-cheie în comunicarea și politica externă a regimului de la Phenian. Declarația ei întărește linia deja formalizată intern: în 2023, Coreea de Nord a introdus în Constituție caracterul „ireversibil” al statutului de putere nucleară, după ce Kim Jong-un proclamase acest principiu cu un an înainte.
În același timp, Coreea de Sud, Statele Unite și alți actori internaționali consideră denuclearizarea o condiție prealabilă pentru orice ridicare a sancțiunilor impuse pentru programele de arme nucleare și rachete balistice. Din perspectiva Phenianului, arsenalul nuclear — estimat la „câteva zeci de ogive” — este descris ca o „asigurare de viață” împotriva unei invazii sau a unei tentative de răsturnare a regimului.
Declarațiile sunt publicate înaintea vizitei lui Xi Jinping, în condițiile în care China este aliatul și principalul susținător economic al Coreei de Nord. În trecut, Beijingul a susținut denuclearizarea Peninsulei Coreene și a votat rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU care au sancționat Phenianul între 2006 și 2017, însă poziția sa „s-a înmuiat” ulterior, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Vizita lui Xi Jinping la Phenian poate redesena miza economică a regimului Kim , printr-o posibilă relansare a turismului și a investițiilor chineze, într-un moment în care Coreea de Nord își permite mai multă autonomie față de Beijing pe fondul apropierii de Rusia, potrivit Adevărul . Întâlnirea de luni, la Phenian, deschide o vizită de două zile și este prima deplasare a liderului chinez în Coreea de Nord din ultimii șapte ani. Contextul este descris de Reuters ca fiind unul favorabil lui Kim Jong-un , care și-a întărit poziția prin relații mai strânse cu Moscova, dezvoltarea programului nuclear și o atitudine mai rezervată față de dialogul cu Statele Unite. De ce contează: economia și turismul, cele mai probabile rezultate „tangibile” Analiștii citați de Reuters estimează că principalele rezultate concrete ale summitului vor viza cooperarea economică. Coreea de Nord încearcă să implementeze un nou plan de dezvoltare, iar turismul este una dintre prioritățile regimului. Un indicator al dependenței de China înainte de pandemie: aproximativ 90% dintre turiștii străini care vizitau Coreea de Nord proveneau din China. Închiderea granițelor în perioada COVID-19 a lovit puternic sectorul, iar reluarea fluxului de turiști chinezi, împreună cu o eventuală creștere a investițiilor chineze, este prezentată drept una dintre mizele întâlnirii Xi–Kim. Rusia schimbă raportul de forțe dintre Phenian și Beijing Potrivit analizei Reuters, pentru Xi Jinping vizita este și o încercare de a readuce Coreea de Nord mai aproape de sfera de influență a Beijingului, după ce Phenianul și-a consolidat în ultimii ani parteneriatul strategic cu Moscova. În acest context, Coreea de Nord a furnizat sprijin militar Rusiei în războiul din Ucraina și a beneficiat, la rândul său, de o cooperare economică și strategică mai intensă. Experții citați consideră că această relație îi oferă lui Kim Jong-un mai multă libertate de mișcare în raport cu China, inclusiv prin „beneficii economice importante” obținute din ceea ce poate livra Rusiei pe linie militară. Programul nuclear rămâne „linia roșie” și limitează presiunea Chinei Înaintea sosirii lui Xi, autoritățile nord-coreene au anunțat planuri pentru construirea unui distrugător naval de 10.000 de tone și au reafirmat statutul țării de putere nucleară. Mesajele vin pe fondul continuării dezvoltării arsenalului nuclear în pofida sancțiunilor internaționale; săptămâna trecută, Kim Jong-un a cerut o extindere „exponențială” a capacităților nucleare. Deși Beijingul a criticat în trecut testele nucleare nord-coreene și susține oficial denuclearizarea Peninsulei Coreene, Reuters notează că sunt puține semne că Xi ar urma să exercite presiuni majore pe acest subiect. În paralel, noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, susține reluarea dialogului intercoreean și a cerut sprijinul Chinei pentru reducerea tensiunilor. În ansamblu, vizita este prezentată ca un semnal diplomatic major, dar cu o miză imediată mai degrabă economică: dacă Beijingul și Phenianul ajung la înțelegeri privind turismul și investițiile, Coreea de Nord ar putea obține oxigen financiar fără să facă concesii pe dosarul nuclear. [...]
Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]
Administrația Trump ar lua în calcul o achiziție directă a Insulelor Chagos , o mișcare care ar putea ocoli Londra și ar securiza controlul asupra bazei militare americano-britanice de la Diego Garcia , într-un moment de tensiuni regionale, potrivit Antena 3 . Informația a fost relatată inițial de The Telegraph și preluată de The Guardian, conform publicației. Scenariul descris presupune ca Washingtonul să negocieze direct cu Mauritius cumpărarea arhipelagului, în condițiile în care planurile Regatului Unit de a ceda suveranitatea asupra teritoriului sunt blocate. Pentru ca o astfel de tranzacție să fie posibilă, insulele ar trebui mai întâi să devină teritoriu suveran, astfel încât SUA să poată negocia achiziția cu Mauritius. Miza este baza de la Diego Garcia, amplasată în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 3.800 de kilometri de Iran, și descrisă ca o instalație capabilă să susțină operațiuni cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Discuțiile sunt plasate de sursă în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, iar Casa Albă ar fi avut „discuții regulate” cu Downing Street privind viitorul insulei. Acordul Regatul Unit–Mauritius și blocajul politic În toamna lui 2024, Regatul Unit a ajuns la un acord cu Mauritius privind suveranitatea asupra arhipelagului Chagos. Înțelegerea prevedea revenirea insulelor la statul african, dar menținerea bazei militare comune britanico-americane pe insula principală, Diego Garcia. Conform acordului, Regatul Unit recunoștea suveranitatea Mauritius asupra insulelor, însă Londra urma să fie autorizată, „pentru o perioadă inițială de 99 de ani”, să exercite „drepturi suverane” asupra insulei Diego Garcia pentru a asigura funcționarea bazei „până în secolul următor”. Context: administrarea britanică și disputa istorică Arhipelagul este administrat de Regatul Unit din 1965, iar Mauritius – independent din 1968 – a revendicat Insulele Chagos . Negocierile privind suveranitatea au început în ianuarie 2023, potrivit articolului. Antena 3 notează că Donald Trump și-a dat inițial aprobarea pentru acordul dintre Regatul Unit și Mauritius, dar ulterior a criticat Londra, iar în aprilie Regatul Unit a suspendat planul de restituire a insulelor după opoziția lui Trump. În același timp, Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de rezidenți către Mauritius și Seychelles pentru a face loc bazei, iar localnicii acuză guvernul britanic de „ocupație ilegală”. [...]
Închiderea spațiului aerian în Irak și Siria riscă să perturbe rutele comerciale și zborurile din regiune , după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, potrivit Agerpres . Autoritatea aviației civile din Irak a anunțat duminică seară închiderea spațiului aerian pentru 72 de ore. În paralel, Siria a decis o închidere parțială: „culoarele aeriene din sud” vor fi închise timp de 12 ore, iar activitatea aeroportului internațional din Damasc este suspendată. Măsurile vin în contextul escaladării de securitate din Orientul Mijlociu, după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Tot duminică seară, Iranul a închis „până la noi ordine” spațiul aerian în partea de vest a țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material privind excepțiile sau coridoarele alternative, rămâne neclar în ce măsură restricțiile vor fi ajustate înainte de expirarea termenelor anunțate de Irak și Siria. [...]
Donald Trump spune că îi va cere lui Benjamin Netanyahu să nu riposteze la atacul cu rachete al Iranului , într-o mișcare care ar putea limita riscul unei noi escaladări în Orientul Mijlociu și ar testa influența Washingtonului asupra Israelului, potrivit Axios . Trump a declarat că urmează să îl sune „chiar acum” pe premierul israelian pentru a-l convinge să nu răspundă militar. În relatarea publicației, Trump a descris schimbul de lovituri ca pe o secvență care ar trebui să se oprească aici: Israel „a avut lovitura sa”, iar Iran „a avut lovitura sa”, adăugând că „nu mai avem nevoie de încă una”. De ce contează: armistițiul „se clatină”, iar SUA încearcă să evite o spirală Axios notează că armistițiul din regiune este fragil după ce Israelul a lovit Beirutul, iar Iranul a răspuns cu mai multe valuri de rachete. Miza politică pentru Trump este legată și de negocierile cu Teheranul: el susține că SUA sunt „foarte aproape de un acord final cu Iranul” și că nu vrea ca evoluțiile militare să „arunce în aer” această perspectivă. În același timp, reacția lui Netanyahu ar urma să indice „câtă influență” mai are președintele american asupra Israelului, în condițiile în care o lovitură israeliană în Iran ar fi „mult mai dificilă și mai riscantă” fără sprijinul SUA, potrivit aceleiași surse. Ce se știe despre atac și poziția SUA Potrivit Axios, Iranul a lansat duminică rachete spre Israel ca represalii la lovitura israeliană asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, fiind primul atac direct al Iranului de la armistițiul din 8 aprilie. Israelul a transmis că a interceptat rachetele. Un oficial american a declarat pentru publicație: „Nu facem parte din asta.” Totuși, rămâne neclar dacă Trump ar ordona armatei americane să nu ajute Israelul în cazul unei lovituri asupra Iranului, inclusiv în chestiuni precum realimentarea în aer și alte forme de coordonare militară, mai scrie Axios. Un alt oficial a confirmat că Trump a vorbit cu Netanyahu. Israelul: planuri militare în lucru Pe de altă parte, șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului „aprobă planuri militare chiar acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, într-un comunicat citat de Axios. „Regimul iranian a făcut o greșeală gravă… Nu vom permite regimului iranian să stabilească o nouă ecuație. Vom continua să lovim ținte Hezbollah în Beirut.” Axios precizează că informația este în curs de actualizare. [...]
Apariția unor imagini cu rachete lansate din Iran spre Israel ridică riscul unei escaladări regionale , într-un moment în care Teheranul își justifică acțiunea ca răspuns la un atac atribuit Israelului. Potrivit Al Jazeera , presa iraniană a publicat un videoclip care ar arăta rachete lansate către Israel, iar alte înregistrări surprind rachete care lovesc în nordul Israelului. Iran afirmă că lansările reprezintă un răspuns la faptul că Israel ar fi atacat Beirutul , „încălcând un armistițiu în Liban intermediat de SUA”, conform aceleiași surse. Materialul video a fost publicat pe 7 iunie 2026. Al Jazeera nu oferă în acest format detalii suplimentare despre amploarea atacului, eventuale victime sau pagube, iar informațiile sunt prezentate prin prisma imaginilor difuzate de media iraniană și a unor clipuri care ar surprinde impactul în nordul Israelului. [...]
