Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și Coreea de Nord își extind legătura rutieră, dar cu un plafon de 300 de vehicule pe zi, un detaliu care indică un control strict al fluxurilor și limitează, cel puțin inițial, impactul operațional al noului coridor. Potrivit Libertatea, cele două țări au marcat finalizarea primului pod rutier dintre ele, care ar urma să fie deschis traficului în această vară.
Podul traversează râul Tumen, care marchează frontiera ruso-nord-coreeană. Ministerul Transporturilor din Rusia a anunțat că infrastructura va putea procesa până la 300 de vehicule și 2.850 de persoane pe zi.
Limitarea zilnică anunțată sugerează că noua legătură va funcționa cu un regim de acces strict, mai degrabă ca un punct de trecere gestionat atent decât ca o rută deschisă pentru volume mari. Din informațiile publicate nu reiese cum vor fi împărțite aceste capacități între transport comercial, deplasări oficiale sau alte categorii de trafic.
Ministerul rus de Externe a prezentat proiectul drept un pas major în relația bilaterală:
„Semnificația sa depășește cu mult o simplă sarcină de inginerie”.
Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au intensificat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în condițiile în care ambele state sunt supuse unor sancțiuni dure, notează AFP, citată de Libertatea. Coreea de Sud a avertizat recent că sprijinul chinez și rus contribuie la redresarea economiei nord-coreene, afectată de ani de sancțiuni și izolare, potrivit aceleiași relatări.
În 2024, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare care prevede sprijin militar dacă una dintre părți este atacată. Tot în 2024, Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei; aceștia au fost desfășurați în regiunea Kursk, conform materialului.
Ministerul rus de Externe a afirmat că podul va ajuta la „dezvoltarea schimburilor comerciale, economice și umanitare” între Orientul Îndepărtat al Rusiei și Coreea de Nord. În același timp, plafonul de 300 de vehicule pe zi indică faptul că, în faza inițială, efectul asupra volumelor de transport va fi constrâns de reguli de operare și control la frontieră.
Coreea de Nord nu publică date oficiale despre economia sa. Libertatea menționează că PIB-ul ar fi fost echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 138 miliarde de lei), conform estimărilor oficiale ale Seulului.
Recomandate
Donald Trump a sugerat că SUA au interceptat o navă cu un posibil transport din China către Iran, un episod care poate amplifica riscul de sancțiuni și tarife într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea maritimă asupra Teheranului , potrivit Adevărul . Declarația a fost făcută marți, într-un interviu pentru CNBC, fără ca președintele american să ofere detalii despre natura încărcăturii. Trump a spus că SUA au reținut „recent” o navă care ar fi avut la bord un „cadou” din partea Chinei pentru Iran, formulând însă afirmații neclare și lăsând loc de interpretări. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind declarația, conform materialului. Miza: sancțiuni și tarife într-un context deja tensionat O eventuală livrare de armament către Teheran ar putea declanșa sancțiuni economice dure, în condițiile în care Trump a amenințat cu tarife de până la 50% pentru orice stat care sprijină militar Iranul, insistând că „nu vor exista excepții sau derogări”. În același timp, analiza notează că rolul Chinei în sprijinirea Iranului „nu este tocmai limpede”, iar Beijingul evită, de regulă, să furnizeze arme în conflicte externe sau să încalce deschis sancțiunile SUA. Reacția Chinei: negare și apel la controlul exporturilor Autoritățile chineze au respins acuzațiile privind implicarea în livrări de produse chimice pentru rachete către Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a afirmat că, „din câte știu, nava confiscată de SUA este un vas comercial străin” și că „China respinge orice asociere falsă și speculații”. Ambasada Chinei la Washington a reiterat că Beijingul gestionează „exportul de produse militare într-un mod prudent și responsabil” și controlează strict exportul articolelor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea utilizare civilă și militară). Ce indică informațiile din SUA și ce urmează Potrivit unor informații ale serviciilor de informații americane, China ar pregăti livrarea către Iran a unui nou sistem de apărare antiaeriană în următoarele săptămâni, inclusiv rachete portabile sol-aer, acuzații negate în mod repetat de partea chineză. Trump a mai spus anterior, într-un interviu pentru Fox Business, că Xi Jinping i-ar fi transmis într-o scrisoare că Beijingul nu furnizează arme Iranului. Cei doi lideri sunt așteptați să se întâlnească la Beijing la mijlocul lunii mai, după ce o întâlnire anterioară a fost amânată din cauza războiului împotriva Iranului. În acest context, analiști citați în material susțin că Trump ar fi constrâns de costurile unui posibil nou conflict comercial cu China, în timp ce Beijingul ar urmări menținerea unei „stabilități fragile” în relația bilaterală. Presiune operațională: controale maritime mai dure în Strâmtoarea Ormuz În paralel, SUA au intensificat controalele maritime în Strâmtoarea Ormuz, interceptând nave pentru a pune presiune pe Iran înaintea negocierilor. Potrivit Comandamentului Central al SUA, armata americană a oprit un petrolier sancționat și o navă cargo iraniană și a forțat întoarcerea a 28 de nave. Pe fondul speculațiilor privind sprijinul indirect al Chinei pentru Iran, materialul menționează și achizițiile de petrol iranian, care ar contribui la susținerea economiei Teheranului. [...]
Un discurs public care pune direct pe seama lui Vladimir Putin degradarea economiei ruse a fost aplaudat la Moscova , un semnal rar într-un spațiu public puternic controlat, potrivit Libertatea . Economistul și academicianul Robert Nigmatulin a vorbit despre „pierderi” și sărăcie, iar reacția sălii – aplauze „fără rețineri” – este prezentată drept un indiciu al tensiunilor crescânde pe fondul costurilor războiului și al sancțiunilor. Nigmatulin a comparat situația actuală cu anii 1990 și a susținut că Rusia are „venitul pe cap de locuitor cel mai mic din Europa”, adăugând că populația scade cu 600.000 de oameni anual. În intervenția sa, el a cerut schimbarea liderilor politici care au dus țara în criză și a criticat faptul că promisiunile economice atribuite lui Putin, din 2012, nu ar fi fost îndeplinite. Indicatorii invocați: creștere slabă, inflație ridicată, recul în sectoare-cheie În material sunt enumerate mai multe argumente economice folosite de Nigmatulin pentru a susține ideea de stagnare și degradare structurală: creșterea medie a PIB-ului în ultimii 11 ani: 1,5%, în timp ce inflația medie anuală ar fi fost 7%; scăderea productivității și reducerea de zece ori a locurilor de muncă „calificate” din inginerie; 54 de cercetători la 10.000 de locuitori în Rusia, față de 174 în economiile dezvoltate. Tot el a susținut că banii „nu sunt direcționați către creștere”, ci sunt „înghițiți de inflație”, iar problemele sunt puse în legătură cu „costurile uriașe” ale războiului și cu sancțiunile internaționale. De ce contează: nemulțumirea economică începe să se lege de responsabilitatea politică Libertatea îl citează pe Christo Grozev (Bellingcat), care spune că tot mai des responsabilitatea pentru economia „în colaps” este atribuită lui Putin, lucru „de neconceput” cu un an în urmă. În același registru, corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg, este menționat cu o selecție de titluri din presa rusă despre deteriorarea situației economice, inclusiv avertismentul că „în câteva luni, industria IT ar putea fi în ruine”. În paralel, publicația notează că, potrivit euobserver, sprijinul public pentru Putin ar fi în scădere de șase săptămâni consecutive, cu mențiunea că sondajele oficiale indică încă niveluri ridicate, dar ar putea fi distorsionate de teama de a exprima opinii într-un regim represiv. Este citat și Branislav Slantchev (Universitatea din San Diego), care afirmă că „crăpăturile din regimul lui Putin devin tot mai evidente”. Context: războiul continuă, iar prăbușirea „imediată” nu este anticipată Materialul reamintește că războiul din Ucraina „a durat deja patru ani” și avansează estimări privind pierderile umane ale Rusiei (aproximativ 200.000 de morți și un milion de răniți). În același timp, este menționat avertismentul economistului Karel Svoboda (Universitatea Carolină din Praga) că Rusia va găsi bani pentru război dacă problemele nu devin politice. Libertatea citează și Jamestown Foundation, care explică absența unei revolte generalizate prin controlul strict al spațiului informațional, represiune și lipsa unei alternative politice organizate. Concluzia prezentată este că Rusia „nu se va prăbuși economic mâine sau luna viitoare”, însă se conturează o schimbare de atmosferă socială care „nu mai poate fi ignorată”. Cine este Robert Nigmatulin Nigmatulin este prezentat ca membru al Prezidiului Academiei Ruse de Științe, cu expertiză în fizică, matematică, oceanologie și economie. Potrivit articolului, a condus Institutul de Oceanologie „P.P. Shirshov”, a fost președinte al filialei RAS din Ufa și a avut și o carieră politică, ca deputat în Duma de Stat. [...]
Restricțiile tot mai dure asupra internetului din Rusia încep să lovească direct economia creatorilor de conținut și canalele de comunicare folosite la scară largă , iar reacția se vede inclusiv la influenceri care, deși s-au declarat anterior favorabili lui Vladimir Putin , au început să-l critice public, potrivit Antena 3 . Victoria Bonya, influenceriță de beauty, i-a adresat președintelui rus un mesaj direct pe Instagram, susținând că „oamenii se tem” de el și enumerând probleme precum reacția lentă a autorităților la inundațiile din Daghestan, acuzații privind gestionarea sacrificării animalelor în Siberia și, mai ales, restricțiile tot mai dure asupra rețelelor sociale. Ea afirmă că limitările îi împiedică pe oameni să comunice cu cei apropiați și alimentează percepția că Rusia nu mai este „o țară liberă”. Conform materialului, videoclipul ei a strâns zeci de milioane de vizualizări și zeci de mii de comentarii. O altă influenceriță, Aiza, a susținut-o public pe Bonya și a avertizat că restricțiile asupra Telegram ar fi o „lovitură uriașă pentru economia rusă”, adăugând nemulțumiri legate de taxe și inegalitate socială. Ulterior, ea și-a șters videoclipul, notează articolul. De ce contează: internetul, de la instrument de control la risc operațional Potrivit textului, restricțiile de internet s-au intensificat din primăvară, cu întreruperi periodice ale internetului mobil inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg, limitarea vitezei pe Telegram și măsuri noi împotriva VPN-urilor (servicii care permit ocolirea cenzurii). Oficialii ruși justifică blocajele ca măsuri de securitate împotriva atacurilor ucrainene și susțin că serviciile vor reveni „complet la normal” când nu vor mai fi considerate necesare. În plan operațional, aceste întreruperi afectează activități de zi cu zi și, în cazul creatorilor de conținut, lovesc direct în distribuție, audiență și monetizare. Antena 3 arată că influencerii pierduseră deja venituri din Instagram după intrarea în vigoare, în septembrie, a unei legi care interzice rezidenților ruși să facă publicitate pe site-uri blocate sau considerate „indezirabile”. Instagram este blocat oficial din 2022, dar rămâne accesat pe scară largă prin VPN. Reacții publice și semnale de schimbare a stării de spirit În material sunt prezentate și alte exemple de reacții: Liza Moka, bloggeriță de lifestyle și parenting, a publicat un mesaj video în care spune că, într-o zonă rurală izolată, internetul este singura cale prin care poate munci și prin care copiii ei pot face școală. Un tânăr de 19 ani, Artyom, afirmă într-un videoclip că este „șocat” de blocarea rețelelor sociale și de interzicerea folosirii cuvintelor în engleză în publicitate, întrebând „unde este libertatea”. Articolul menționează și critici în presa rusă: un editorial din „Nezavisimaya Gazeta” a comparat blocajele de internet cu interdicțiile lui Stalin asupra cercetărilor în genetică și robotică. În analiza citată, Tatiana Stanovaya (R.Politik) spune că întreruperile internetului mobil și blocarea Telegram din ultimele săptămâni au fost „mai degrabă un punct de cotitură”, iar experții invocă posibilitatea unui nou val de restricții și represiuni. În același timp, Ekaterina Schulmann afirmă că, într-o autocrație, nemulțumirea publică nu se traduce automat în decizii ale autorităților, iar rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă este descris ca „prestabilit”. Kremlinul răspunde, iar presiunea asupra bloggerilor crește Un element notabil, potrivit articolului, este reacția publică a Kremlinului: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a comentat direct videoclipul Victoriei Bonya, spunând că temele ridicate „nu sunt ignorate”. Ulterior, Kremlinul a respins ideea că Putin ar fi „ținut în întuneric” cu privire la problemele reale ale țării. Materialul mai arată că presiunea asupra bloggerilor crește: este menționat cazul bloggerului pro-Putin Ilya Remeslo, care a numit războiul din Ucraina o „fundătură” și a cerut ca Putin să fie judecat; la o zi după, „s-a raportat” că ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. În acest context, miza imediată nu este doar controlul informației, ci și costul economic și social al restricțiilor digitale, care ajung să afecteze inclusiv segmente considerate până recent compatibile cu linia oficială. [...]
Kievul testează o „monedă” de negociere cu miză de securitate , sugerând ca o zonă disputată din Donbas să fie numită „Donnyland”, într-o încercare de a atrage o implicare mai fermă a administrației Trump în discuțiile de pace, potrivit Digi24 , care citează surse ale The New York Times. Propunerea ar fi fost menționată inițial „parțial în glumă” de un negociator ucrainean, ca tactică pentru a convinge Washingtonul să reacționeze mai dur la pretențiile teritoriale ale Rusiei. Ideea ar fi continuat să circule în discuții, însă nu este clar dacă a fost inclusă în vreun document oficial. De ce contează: negocierea se mută pe terenul garanțiilor, nu al numelor În spatele denumirii se află o problemă de fond: viitorul unei porțiuni din Donbas aflate încă sub control ucrainean, care a devenit unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri, în condițiile în care Rusia nu ar fi acceptat un aranjament considerat acceptabil de Kiev. Zona vizată are, potrivit materialului, aproximativ 80 de kilometri lungime și 65 de kilometri lățime și este suficient de aproape de linia frontului încât artera rutieră principală ar fi acoperită cu plase de protecție împotriva dronelor rusești cu încărcătură explozivă. Context: opțiuni discutate și linii roșii În negocieri au fost vehiculate mai multe formule pentru administrarea sau statutul zonei, fără un acord: ideea ca „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Trump să aibă un rol în administrarea zonei (deși nici Rusia, nici Ucraina nu s-au alăturat acestuia până acum, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile); posibilitatea unei zone demilitarizate sau a unei zone economice libere care să nu fie sub controlul deplin al niciuneia dintre părți (Zelenski ar fi sugerat în decembrie că ar putea fi deschis unui compromis de acest tip); variante cu administrator neutru sau organism de conducere cu reprezentanți ruși și ucraineni, luate în calcul, dar neaprobate. Kremlinul ar fi indicat că ar putea accepta o zonă demilitarizată doar dacă poliția rusă sau Garda Națională ar putea patrula acolo, condiție pe care Kievul o consideră inacceptabilă. Miza operațională și economică locală Oficialii ucraineni ar fi indicat că în teritoriu trăiesc aproximativ 190.000 de persoane, în timp ce alți participanți la negocieri ar susține că numărul real ar putea fi cam la jumătate. Din economia locală „nu a mai rămas aproape nimic”, cu excepția unei mine de cărbune funcționale și a unor afaceri care deservesc militarii din zonă, potrivit relatării. Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, citat în articol, apreciază că atât Moscova, cât și Kievul au arătat o anumită flexibilitate privind viitorul acestei părți din Donbas. În interpretarea sa, asocierea numelui lui Trump cu zona ar fi văzută de Ucraina ca o potențială garanție de securitate, în sensul unui factor de descurajare. Ce urmează Discuțiile s-ar fi blocat la finalul lui februarie pe tema teritorială, iar atenția echipei de negociatori americani ar fi fost distrasă de războiul cu Iranul. În paralel, pozițiile publice rămân divergente: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar accepta doar controlul legal deplin asupra Donbasului, iar Zelenski a minimalizat perspectiva unui schimb de teritorii pentru pace, numind-o o „mare greșeală”. [...]
Chișinăul respinge „categoric” acuzațiile Moscovei privind Transnistria și califică prezența militară rusă drept „ilegală” , într-o reacție care ridică din nou miza de securitate în regiune și menține presiunea diplomatică pe dosarul retragerii trupelor ruse, potrivit Digi24 . Vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri , a răspuns declarațiilor lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a susținut că siguranța cetățenilor ruși din regiunea separatistă Transnistria ar fi amenințată și că Moscova „va lua toate măsurile” pentru a-i proteja. Mesajul Chișinăului: soluție pașnică și „frontiere recunoscute internațional” Chiveri a spus că autoritățile moldovene resping afirmațiile Moscovei, pe care le consideră nefondate și care „distorsionează” poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. „Respingem categoric asemenea afirmaţii, pe care le considerăm nefondate şi care distorsionează poziţia Republicii Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrian, în contextul reintegrării ţării. După cum cunoaşteţi, poziţia ţării noastre este foarte clară - identificarea unei soluţii paşnice pentru reintegrarea ţării în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale, în limitele frontierilor internaţional recunoscute.” Declarația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Prezența militară rusă, calificată „ilegală”, și referirea la angajamentele de la Istanbul În același context, vicepremierul a afirmat că prezența militară a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova este „ilegală” și a reiterat poziția Chișinăului privind retragerea acestor forțe. El a invocat și angajamentele asumate de Rusia „de la Istanbul” privind retragerea trupelor, despre care a spus că nu au fost îndeplinite. Ministerul de Externe: „situația de securitate… este stabilă” Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău au transmis, la rândul lor, că situația de securitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova este stabilă și că drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate și garantate, indiferent de cetățenie sau regiune. Contextul reacției este declarația lui Serghei Șoigu, făcută marți, potrivit căreia siguranța cetățenilor ruși din Transnistria ar fi amenințată și că Moscova ar urma să ia măsuri pentru protecția acestora. [...]
Deși ritmul de lansare a scăzut, Iranul își păstrează capacitatea de atacuri masive cu drone care pot „străpunge apărarea aeriană”, avertizează un expert ucrainean citat de Digi24 . Miza operațională este că degradarea programului iranian nu elimină riscul: Teheranul poate încă satura sistemele de apărare, iar experiența acumulată în războiul din Ucraina accelerează modernizarea dronelor. Potrivit materialului, flotele de drone Shahed ale Iranului au fost expuse în conflictul cu SUA și Israelul, iar același model a fost folosit de Rusia în Ucraina, cu efecte semnificative. În acest context, analiștii ucraineni studiază de mult timp dronele iraniene, folosind datele din teren pentru a înțelege evoluția tehnologică și lanțurile de aprovizionare. Ce a aflat Ucraina din analiza dronelor doborâte Serhii Kuzan , președintele Centrului ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune pentru Sky News că serviciile de informații ucrainene și alte agenții au analizat dronele doborâte, documentând modificările de design și originea componentelor. Obiectivele urmărite, conform declarațiilor sale, sunt: contracararea mai eficientă a dronelor pe câmpul de luptă; identificarea companiilor occidentale și asiatice și a lanțurilor de aprovizionare pentru componentele electronice folosite în dronele iraniene operate de Rusia; demonstrarea către parteneri că amenințarea este relevantă și pentru ei, nu doar pentru Ucraina. În același cadru, Kuzan afirmă că, după ce Rusia a obținut drone din Iran pentru atacuri, proiectele iraniene ar fi fost transferate ulterior către Rusia, iar ingineri iranieni ar fi ajutat la înființarea unor linii de producție pentru dronele Shahed în regiunea rusă Tatarstan . Capacitatea de lansare a scăzut, dar riscul rămâne Kuzan susține că Iranul a demonstrat capacitatea de a produce în serie drone și de a le folosi împotriva adversarilor. El indică o scădere a ritmului de lansare: de la 100–800 de drone pe zi în prima săptămână, la o medie de 50–100 de drone pe zi la începutul lunii aprilie. Chiar și așa, expertul avertizează că Teheranul își păstrează capacitatea de a organiza atacuri masive care pot depăși apărarea aeriană a aliaților din Orientul Mijlociu. În plus, el afirmă că Iranul folosește experiența și componente tehnologice rusești pentru a-și moderniza dronele. Modernizări care complică interceptarea În evaluarea lui Kuzan, UAV-urile (vehicule aeriene fără pilot) iraniene au fost îmbunătățite pentru a fi mai rezistente la măsuri de război electronic, ceea ce le face mai greu de doborât. El evidențiază Shahed-238, o versiune cu propulsie cu reacție, prezentată public de Iran în 2023, despre care spune că este echipată cu un motor turbojet chinezesc Telefly JT80. Comparativ cu dronele cu elice, o astfel de platformă ar fi mai dificil de interceptat din cauza vitezei mai mari și a timpului de reacție mai scurt cerut sistemelor de apărare. Ținte posibile în Golf: accent pe nave civile Întrebat despre riscul pentru navele americane din apropierea Iranului, Kuzan spune că poate exista o amenințare, dar nu de aceeași magnitudine. În schimb, el indică drept ținte principale navele civile, în special petrolierele care părăsesc Golful Persic, argumentând că lovirea unui petrolier neprotejat este mai simplă. Kuzan mai atrage atenția că atacurile asupra petrolierelor ar implica și riscuri de scurgeri de petrol și poluare, care ar putea deveni un instrument de presiune pentru regimul de la Teheran. [...]
