Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și Coreea de Nord își extind legătura rutieră, dar cu un plafon de 300 de vehicule pe zi, un detaliu care indică un control strict al fluxurilor și limitează, cel puțin inițial, impactul operațional al noului coridor. Potrivit Libertatea, cele două țări au marcat finalizarea primului pod rutier dintre ele, care ar urma să fie deschis traficului în această vară.
Podul traversează râul Tumen, care marchează frontiera ruso-nord-coreeană. Ministerul Transporturilor din Rusia a anunțat că infrastructura va putea procesa până la 300 de vehicule și 2.850 de persoane pe zi.
Limitarea zilnică anunțată sugerează că noua legătură va funcționa cu un regim de acces strict, mai degrabă ca un punct de trecere gestionat atent decât ca o rută deschisă pentru volume mari. Din informațiile publicate nu reiese cum vor fi împărțite aceste capacități între transport comercial, deplasări oficiale sau alte categorii de trafic.
Ministerul rus de Externe a prezentat proiectul drept un pas major în relația bilaterală:
„Semnificația sa depășește cu mult o simplă sarcină de inginerie”.
Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au intensificat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în condițiile în care ambele state sunt supuse unor sancțiuni dure, notează AFP, citată de Libertatea. Coreea de Sud a avertizat recent că sprijinul chinez și rus contribuie la redresarea economiei nord-coreene, afectată de ani de sancțiuni și izolare, potrivit aceleiași relatări.
În 2024, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare care prevede sprijin militar dacă una dintre părți este atacată. Tot în 2024, Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei; aceștia au fost desfășurați în regiunea Kursk, conform materialului.
Ministerul rus de Externe a afirmat că podul va ajuta la „dezvoltarea schimburilor comerciale, economice și umanitare” între Orientul Îndepărtat al Rusiei și Coreea de Nord. În același timp, plafonul de 300 de vehicule pe zi indică faptul că, în faza inițială, efectul asupra volumelor de transport va fi constrâns de reguli de operare și control la frontieră.
Coreea de Nord nu publică date oficiale despre economia sa. Libertatea menționează că PIB-ul ar fi fost echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 138 miliarde de lei), conform estimărilor oficiale ale Seulului.
Recomandate
Ucraina încearcă să taie logistica și veniturile Rusiei prin lovituri tot mai adânci în timp ce Moscova presează pe frontul din Donețk, potrivit Adevărul . În al cincilea an de război, conflictul intră într-o etapă de uzură: lupte urbane în zone devastate și atacuri la distanță asupra infrastructurii militare și energetice. În Donbas, Rusia își concentrează eforturile asupra orașului Kostiantînivka , descris drept una dintre ultimele bariere pentru cucerirea completă a regiunii Donețk. Orașul, care înainte de război avea aproximativ 78.000 de locuitori, este în mare parte distrus, iar analiștii militari citați indică infiltrări rusești în mai multe sectoare încă de la sfârșitul anului trecut. Miza operațională: Kostiantînivka, poarta spre Kramatorsk și Sloviansk Grupul ucrainean DeepState avertizează că tactica de infiltrare, susținută de bombardamente aeriene constante, ar putea permite Rusiei să preia treptat controlul asupra localității, în condițiile în care forțele ucrainene au dificultăți în menținerea liniilor defensive sub presiune continuă. Importanța orașului este legată de efectul de domino: dacă Moscova îl capturează, drumul către Kramatorsk și Sloviansk – ultimele centre urbane importante din Donețk aflate sub control ucrainean – ar deveni mai accesibil. „Centura Fortărețelor” și costul înaintării rusești Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia a obținut progrese tactice în Kostiantînivka, dar fără saltul operațional necesar pentru a sparge lanțul fortificat al apărării ucrainene („Centura Fortărețelor”). În evaluarea citată, Moscova a ratat termenul-limită din mai 2026 pentru cucerirea orașului, deși a continuat să investească forțe în direcția respectivă. În același context, sunt menționate mișcări ale unor grupuri tactice rusești („Bahmut” și „Dzerjinsk”), precum și faptul că forțele ruse nu ar fi reușit până acum să cucerească gara orașului. ISW estimează că infiltrările vor continua, cu consolidări punctuale, dar și cu pierderi ridicate. Lovituri în adâncime: rafinării, uzine militare și rute către Crimeea În paralel cu presiunea din Donețk, Ucraina își amplifică loviturile asupra țintelor din interiorul Federației Ruse, inclusiv asupra infrastructurii energetice (rafinării, terminale petroliere), cu obiectivul de a reduce veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului. În ultimele săptămâni, atacurile au vizat: două rafinării din Tatarstan, la peste 1.000 km de linia frontului; o uzină militară la est de Moscova, despre care armata ucraineană a spus că a fost lovită cu rachete de croazieră proprii, „Flamingo”; Sankt Petersburg, lovit de două ori cu drone la începutul lunii, în momente care au coincis cu deschiderea și închiderea principalului forum economic anual al Rusiei. Pe axa sudică, un obiectiv prioritar îl reprezintă rutele de aprovizionare care leagă Crimeea de teritoriile ocupate. Din iunie, Ucraina ar fi atacat cel puțin cinci poduri din apropierea peninsulei, inclusiv pe șoseaua R-280, forțând autoritățile instalate de Rusia să caute rute alternative. ISW consideră că menținerea presiunii asupra liniilor de comunicații și aprovizionare ar putea complica pregătirile Moscovei pentru eventuale noi ofensive. În același timp, Rusia își intensifică bombardamentele asupra Ucrainei, cu „noi recorduri” privind numărul de drone și rachete lansate într-un interval scurt, pe fondul unei confruntări de uzură în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi. [...]
Refuzul Moscovei de a-i include în schimburile de prizonieri îi lasă pe sute de combatanți străini într-o „zonă gri” juridică , cu efecte directe asupra negocierilor și asupra administrării centrelor de detenție din Ucraina, potrivit Adevărul , care citează o investigație Le Monde și declarații ale oficialilor ucraineni implicați în gestionarea prizonierilor de război. Ucraina spune că în centrele sale de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări, iar o parte dintre ei sunt închiși de ani de zile, în condițiile în care Rusia „nu manifestă niciun interes” pentru recuperarea lor. În practică, această poziție blochează repatrierea și prelungește detenția unor persoane care au luptat în armata rusă, inclusiv migranți atrași de promisiuni de cetățenie și beneficii financiare. Recrutare pe promisiunea cetățeniei, apoi abandon în negocieri Pentru mulți migranți aflați deja în Federația Rusă, războiul a fost prezentat ca o cale rapidă spre cetățenie și venituri mai mari. După capturare, însă, acești combatanți nu ar mai fi tratați ca o prioritate în negocierile pentru schimburi. Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina , peste 28.000 de cetățeni străini ar fi semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 ar proveni din statele Asiei Centrale. „Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean. Cine sunt prizonierii și de ce nu apar în schimburi Autoritățile ucrainene indică prezența unor cetățeni din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, între care Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Mai rar, ar fi fost capturați și cetățeni ai unor state membre UE care au luptat de partea Rusiei, Ucraina raportând cazuri din Grecia, Slovacia, Italia, Estonia și Bulgaria. Le Monde, care a vizitat un centru de detenție din vestul Ucrainei, ar fi întâlnit prizonieri din Sri Lanka, Nepal, Turcia, Congo, Kenya și Egipt, fără a le publica identitatea sau declarațiile, din motive etice. În ceea ce privește schimburile, Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război, susține că Rusia nu ar arăta interes pentru acești deținuți în negocieri, cu o excepție notabilă. „Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Ohrimenko. O sursă apropiată negocierilor, citată de Le Monde, afirmă că Kremlinul ar prioritiza ofițerii și militarii considerați valoroși strategic, acordând „foarte puțină importanță” soldaților de rând și cu atât mai puțin străinilor, a căror loialitate ar fi pusă sub semnul întrebării. Cazurile nord-coreenilor și chinezilor: detenție prelungită și riscuri la întoarcere Situația este descrisă ca deosebit de complicată pentru doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025. Potrivit agenției Ukrinform, ambii ar fi cerut transferul în Coreea de Sud, însă Convențiile de la Geneva interzic returnarea forțată într-un stat unde persoana ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave. „Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko. Într-o situație similară ar fi și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara lui 2025, față de care Rusia nu ar fi manifestat interes, potrivit autorităților ucrainene. Textul notează și un risc suplimentar: în unele state, inclusiv China, participarea la conflicte armate ca mercenar este infracțiune și poate atrage răspundere penală la întoarcere. Contextul schimburilor și miza politică De la 24 februarie 2022, Ucraina și Rusia au făcut zeci de schimburi, iar peste 10.000 de militari s-au întors acasă, potrivit datelor prezentate. În același timp, aproximativ 10.000 de persoane ar rămâne în detenție de ambele părți. Eliberarea tuturor prizonierilor de război este menționată ca una dintre condițiile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eventuale negocieri de încheiere a conflictului. Pentru sutele de combatanți străini capturați în timp ce luptau pentru Rusia, perspectiva rămâne însă incertă, în condițiile în care Moscova nu îi include în schimburi. [...]
Iranul susține că acordul cu SUA ar opri imediat operațiunile militare pe mai multe fronturi , inclusiv în Liban, potrivit Agerpres , care citează o declarație făcută la televiziunea de stat de ministrul adjunct de externe iranian. Diplomatul iranian a prezentat drept element central al înțelegerii „încetarea imediată și definitivă a războiului și a operațiunilor militare” pe „diferite fronturi”, menționând explicit Libanul. În relatarea Agerpres , informația este atribuită agenției AFP. De ce contează: semnal de detensionare cu efecte regionale Din perspectiva impactului operațional, mesajul Teheranului indică o posibilă oprire rapidă a acțiunilor militare, nu doar o promisiune de negociere pe termen lung. Dacă se confirmă în practică, o astfel de încetare ar schimba imediat dinamica de securitate în regiune, prin reducerea riscului de escaladare pe mai multe teatre simultan. Ce lipsește din informațiile publice de până acum Știrea nu oferă detalii despre: termenii concreți ai acordului; mecanismele de implementare și verificare; calendarul exact și actorii implicați în aplicarea încetării operațiunilor. În absența acestor elemente, rămâne neclar în ce măsură anunțul se traduce într-o oprire efectivă și coordonată a ostilităților pe teren. [...]
Germania își consolidează startul în Grupa E cu un 7-1 și își crește șansele de calificare la fazele eliminatorii, după ce a trecut fără emoții de debutanta Curacao în primul meci de la Cupa Mondială , potrivit Al Jazeera . Victoria, obținută la Houston (Texas), o pune pe Germania într-o poziție bună pentru a avansa din grupă pentru prima dată din 2014. Meciul s-a încheiat 7-1, iar Al Jazeera notează că este primul meci de deschidere câștigat de Germania la un Mondial de la turneul din 2014, când a și ridicat trofeul. Următoarele partide din grupă, contra Ecuadorului și Coastei de Fildeș, sunt prezentate ca teste mai dificile. Cum s-a construit scorul Germania a deschis scorul rapid, prin Felix Nmecha (minutul 6), după o fază pornită de la Florian Wirtz. Curacao a egalat prin Livano Comenencia, cu un șut deviat care a surprins apărarea, dar egalarea a fost doar un episod scurt într-un meci controlat ulterior de germani. Marcatorii Germaniei, conform relatării: Felix Nmecha Nico Schlotterbeck Kai Havertz (două goluri) Jamal Musiala Nathaniel Brown Deniz Undav Schlotterbeck a readus Germania în avantaj în minutul 38, cu o lovitură de cap din corner, iar Havertz a făcut 3-1 din penalty înainte de pauză, după un fault asupra lui Nmecha. În repriza a doua, Musiala a înscris la 69 de secunde de la reluare, iar pe final au mai punctat Brown și Undav, înainte ca Havertz să închidă tabela. Repere individuale și context de lot Al Jazeera evidențiază două borne de vârstă și experiență: Manuel Neuer , la 40 de ani, a devenit cel mai vârstnic jucător german care apare la un Mondial și se află la al cincilea turneu final, în timp ce selecționerul Curacao, Dick Advocaat, este prezentat drept cel mai în vârstă antrenor care a apărut vreodată la turneul final, la 78 de ani. În plus, publicația notează că Nmecha și Musiala au jucat la nivel juvenil pentru Anglia înainte de a alege Germania. De ce contează rezultatul Dincolo de diferența de scor, meciul are o miză practică pentru Germania: un debut cu golaveraj puternic și trei puncte care reduc presiunea înaintea duelurilor mai complicate din Grupa E. Pentru Curacao, debutantă la Cupa Mondială, partida a oferit un moment de vârf la 1-1, dar a confirmat diferența de nivel pe durata celor 90 de minute. [...]
SUA și Iran au convenit o încetare a focului, cu miză directă pe reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera . Președintele SUA, Donald Trump , a anunțat existența unui acord de armistițiu cu Iranul. În același timp, Pakistan, Qatar și Iran au confirmat că s-a ajuns la un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și pentru încheierea războiului. Conform informațiilor publicate, documentul ar urma să fie semnat „în zilele următoare”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Mențiunea explicită privind „deschiderea Strâmtorii Hormuz” indică o potențială detensionare într-un coridor maritim esențial pentru transporturile de petrol și gaze. Pentru piețe și companii, semnalul principal este reducerea riscului operațional asociat rutelor de aprovizionare, deși detaliile acordului nu sunt prezentate în material. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în acest moment rezultă următoarele: există un anunț public al președintelui SUA privind un acord de încetare a focului cu Iranul; Pakistan, Qatar și Iran confirmă un acord care include redeschiderea Strâmtorii Hormuz; semnarea ar urma să aibă loc în zilele următoare. Materialul nu oferă detalii despre condițiile armistițiului, calendarul exact sau mecanismele de implementare și verificare, astfel că impactul concret va depinde de semnarea și aplicarea efectivă a acordului. [...]
G7 pune pe agendă redeschiderea pe termen lung a Strâmtorii Ormuz , cu miză directă pe prețurile energiei , după acordul anunțat între Statele Unite și Iran, potrivit Agerpres . Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii G7 vor discuta, începând de luni, la Evian (Franța), „consecințele” acordului SUA–Iran, inclusiv „redeschiderea” Strâmtorii Ormuz „pe termen lung”. Summitul are loc pe parcursul a trei zile, iar Franța îi găzduiește pe președintele american Donald Trump și pe liderii Germaniei, Canadei, Italiei, Japoniei și Regatului Unit. De ce contează: Ormuz și efectul în lanț asupra economiilor Macron a legat explicit discuția despre Ormuz de impactul asupra economiilor, afirmând că liderii vor analiza „căile și mijloacele de diversificare a rutelor energetice” care ies din regiune, pentru a reduce dependența, precum și „consecințele crizei din Orientul Mijlociu asupra economiilor” statelor participante. În context, Agerpres notează că prețurile combustibililor au crescut puternic după închiderea Strâmtorii Ormuz, survenită odată cu începerea războiului la sfârșitul lunii februarie, în condițiile în care o parte importantă a exporturilor de petrol din regiune tranzitează în mod normal această rută. Ce opțiuni sunt discutate: misiune maritimă pentru deminare și securizare Franța și Regatul Unit, împreună cu alte țări, au propus o misiune maritimă multinațională pentru deminarea și securizarea căii navigabile, care ar urma să fie desfășurată după ce se ajunge la un acord între SUA și Iran. Această opțiune ar urma să fie pe agenda summitului G7. Macron a mai spus că aceste chestiuni vor fi discutate și marți, în prezența liderilor din Egipt, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ce se știe despre acordul SUA–Iran Iranul, SUA și mediatorul pakistanez au anunțat că s-a ajuns la un acord care permite redeschiderea strâmtorii, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. [...]
