Știri
Știri din categoria Externe

Keir Starmer spune că a obținut „progrese reale” în relația cu Beijingul, după întâlnirea cu Xi Jinping, potrivit Digi24, într-un moment în care Londra încearcă să stabilizeze și să îmbunătățească legăturile cu China pe teme economice și de mobilitate.
Întrevederea de la Beijing a durat o oră și 20 de minute, iar premierul britanic a prezentat discuția drept una „productivă”, cu rezultate „reale și concrete”, care ar fi „consolidat semnificativ relația”, consemnează POLITICO, citat de Digi24. În plan practic, Starmer a indicat trei direcții: tarifele comerciale, regimul de vize și schimbul de informații.
„Am făcut progrese foarte bune în privința tarifelor pentru whisky, a călătoriilor fără viză în China și a schimbului de informații”, a declarat presei premierul britanic.
Miza economică imediată este legată de exporturile britanice de whisky, afectate de taxele de import din China. Conform Digi24, China aplică în prezent taxe de 10% pentru whisky, după ce și-a dublat tarifele pentru coniac și whisky în februarie 2025, eliminând o cotă provizorie de 5%. Starmer a spus că părțile au convenit să analizeze reducerea tarifelor și un calendar pentru acest proces, pe fondul scăderii exporturilor către China cu 31% anul trecut.
În paralel, discuțiile despre călătorii fără viză pentru șederi scurte ar putea deveni un instrument de „dezgheț” în relația Londra–Beijing, cu efecte directe asupra contactelor de afaceri și a schimburilor între persoane. Marea Britanie nu este, în prezent, pe lista statelor europene cu acces fără viză în China (unde sunt incluse Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), iar Starmer a precizat că se discută „până unde, în ce măsură și când” ar putea începe un astfel de regim.
Din perspectiva Beijingului, mesajul oficial a pus accent pe extinderea cooperării și pe facilitarea mobilității, prin agenția de stat Xinhua, care a menționat domenii precum educația, sănătatea, finanțele și serviciile, dar și cercetare comună și transformări industriale în sectoare precum inteligența artificială, bioscience, energia nouă și tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Potrivit Digi24, comunicatul chinez a adăugat că China „este dispusă să ia în considerare în mod activ implementarea intrării unilaterale fără viză pentru Regatul Unit”.
Ce urmează, pe agenda vizitei, este formalizarea unor înțelegeri: Starmer și premierul chinez Li Qiang urmează să semneze memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în mai multe domenii, în cadrul unei ceremonii programate joi dimineață, ora Regatului Unit, notează Digi24. Tot atunci, cei doi ar urma să semneze și un acord privind securitatea frontierelor, menit să obțină sprijinul Beijingului pentru blocarea furnizării de motoare și echipamente folosite de grupările infracționale pentru traversările ilegale ale Canalului Mânecii.
Elementele-cheie invocate de Londra pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul:
Recomandate

Retragerea lui Starmer și ieșirea din scenă a lui Macron riscă să slăbească „Coaliția Voinței”, cu efect direct asupra sprijinului european pentru Ucraina , pe fondul temerilor privind un vid de leadership și al ascensiunii unor politicieni mai favorabili Rusiei, potrivit Adevărul . Coaliția – un format diplomatic care a reunit peste 30 de state – a fost construită în jurul parteneriatului dintre Marea Britanie și Franța, cu obiectivul de a susține Ucraina și, în perspectivă, de a pregăti o eventuală desfășurare de trupe care să garanteze respectarea unui armistițiu. În paralel, cele două puteri nucleare europene coordonează și planuri de deminare a Strâmtorii Hormuz . În acest context, plecarea lui Keir Starmer din prim-planul politicii internaționale și faptul că Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un nou mandat la prezidențialele de anul viitor alimentează îngrijorări că Europa ar putea rămâne fără o direcție coerentă în dosarul ucrainean. Riscul politic major: cine vine după Macron Temerile sunt concentrate mai ales pe tranziția de la Paris. Macron trebuie să părăsească funcția după alegerile prezidențiale de anul viitor, iar publicația notează că nu există un succesor evident. În material sunt menționați drept posibili câștigători: Marine Le Pen (Rassemblement National), care a promis în trecut retragerea Franței din structura militară integrată a NATO, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și presiuni asupra Ucrainei pentru un acord de pace în condițiile Moscovei; Jean-Luc Mélenchon, care ar merge mai departe, promițând retragerea Franței din alianța militară occidentală. O sursă citată de The Telegraph afirmă că oficialii britanici analizează deja implicațiile unei eventuale victorii a unuia dintre acești candidați asupra relațiilor franco-britanice, inclusiv asupra viitorului Coaliției Voinței și asupra schimbului de informații clasificate. Un oficial occidental avertizează că NATO ar avea „o problemă majoră” dacă oricare dintre cei doi ar ajunge la putere. Lideri alternativi, dar cu limite și vulnerabilități Discuțiile diplomatice se îndreaptă spre ideea unui posibil „înlocuitor” de leadership european, însă opțiunile descrise în articol vin cu constrângeri. Friedrich Merz , cancelarul Germaniei, este indicat drept cel mai evident nume, în condițiile în care coordonează un proiect amplu de transformare a armatei germane în cea mai mare forță militară din Europa. Totuși, materialul subliniază că Merz este afectat de probleme interne și de întrebări privind capacitatea sa de a rămâne la conducere. Roderich Kiesewetter (CDU), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, este citat critic la adresa lui Merz și a poziționării Berlinului, inclusiv în raport cu angajamentele publice privind Ucraina. „Asta nu înseamnă leadership. Atunci cine va conduce Europa? Avem nevoie de un Churchill.” În același timp, Germania – spre deosebire de Marea Britanie, Franța și alte aproximativ 12 state – a refuzat să se angajeze că va trimite trupe într-o viitoare misiune de garantare a unui armistițiu în Ucraina, potrivit articolului. Alți lideri menționați ca având propriile vulnerabilități sunt Donald Tusk (Polonia) și Giorgia Meloni (Italia), ambii refuzând trimiterea de trupe în Ucraina. Deși sunt considerați favoriți să își păstreze funcțiile, articolul notează că este puțin probabil să fie percepuți ca înlocuitori ai lui Macron în rolul de lider al Europei. Ce urmează: o coaliție dependentă de continuitatea politică Miza imediată este continuitatea sprijinului european pentru Ucraina și credibilitatea angajamentelor asumate. În lectura prezentată, dacă Europa nu își respectă promisiunile față de Kiev, consecințele geopolitice ar putea fi serioase, inclusiv prin riscul ca viitoare guverne ucrainene să caute sprijin la alte puteri din regiune, pe fondul percepției unui Occident „nesigur”. În lipsa unei figuri care să preia rapid rolul de coordonare politică, articolul sugerează că viitorul Coaliției Voinței ar putea depinde de capacitatea succesorului lui Starmer, Andy Burnham, de a compensa, „de unul singur”, retragerea tandemului care a ținut până acum formatul în picioare. [...]

Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]

Atacurile ucrainene cu drone au lovit două rafinării rusești, inclusiv la peste 1.300 km de front , într-o nouă rundă de lovituri cu rază lungă care vizează infrastructura energetică și, implicit, veniturile din petrol ale Rusiei, potrivit HotNews . Rusia a anunțat joi că a doborât, în cursul nopții, 605 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și deasupra peninsulei Crimeea, informație transmisă de France Presse, citată de publicație. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” dronele. Ținte energetice: incendii și lovituri la distanțe mari În regiunea Yaroslavl, guvernatorul Mihail Evraiev a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” asupra zonei, afirmând că au fost doborâte 92 de drone. Potrivit acestuia, resturile au provocat un incendiu în mai multe case și au avariat mașini. Pe rețelele sociale au circulat imagini cu fum gros deasupra rafinăriei Yaroslav, menționată ca fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că a fost lovită rafinăria Slavneft din Yaroslav, aflată la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina. Zelenski a mai afirmat că a fost lovită și rafinăria Bashneft-Novoil din Republica Bașkortostan, la peste 1.300 km distanță, și a publicat imagini cu efectele loviturilor pe contul său de pe X. Wildberries : centru logistic „ușor avariat” în Tver Atacurile au vizat și regiunea Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova), unde un centru logistic al Wildberries, companie rusă de comerț electronic, a fost „ușor avariat”, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Vitali Koroliov a spus că fațada centrului a fost afectată de căderea resturilor unei drone și că nu au existat răniți. În același context, publicația notează că, de la jumătatea lunii iulie, Ucraina a lovit aproximativ 20 de locații aparținând Wildberries în Rusia și în Crimeea. Context: escaladare a loviturilor cu rază lungă La peste patru ani de la începutul ofensivei rusești la scară largă, diplomația este în impas, iar cele două părți își intensifică atacurile la distanță, pe fondul unui număr în creștere de victime civile, potrivit informațiilor din articol. [...]

Administrația Trump ridică miza financiară în lupta cu cartelurile mexicane , anunțând recompense de până la 102 milioane de dolari (aprox. 459 milioane lei) pentru informații care duc la arestarea sau condamnarea a opt lideri ai Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG) , potrivit Al Jazeera . Măsura vine pe fondul unei strategii mai dure, care combină etichetarea cartelurilor drept organizații teroriste cu instrumente judiciare și restricții de viză. La o conferință de presă, procurorul general interimar Todd Blanche a prezentat noile recompense drept o continuare a eforturilor de „eliminare” a cartelurilor, acuzându-le că folosesc violența pentru a controla importul de droguri în SUA, inclusiv fentanil, cocaină și metamfetamină. Cum sunt împărțite recompensele Cea mai mare recompensă vizează noul lider al CJNG, Juan Carlos Gonzalez, cunoscut ca „Pelon”, descris ca având dublă cetățenie mexicană și americană. Potrivit informațiilor din articol, el ar fi preluat conducerea după moartea fostului lider, Nemesio Ruben Oseguera Cervantes („El Mencho”), care îi era tată vitreg. Recompensa pentru „Pelon” a fost majorată cu 20 milioane de dolari, până la 25 milioane de dolari (aprox. 112,5 milioane lei). Recompensele pentru alți șapte lideri CJNG variază între 2 milioane și 15 milioane de dolari (aprox. 9–67,5 milioane lei). Pachetul de măsuri: acuzații penale și restricții de viză Departamentul de Stat al SUA a precizat că recompensele „completează” acuzații penale nou făcute publice împotriva a cinci presupuşi membri de rang înalt ai cartelului. Separat, Departamentul de Stat și Departamentul de Justiție au anunțat și restricții de viză pentru 65 de persoane acuzate de legături de afaceri sau de familie cu membri ai cartelului. Context: carteluri etichetate drept „organizații teroriste” și presiune asupra Mexicului Anunțul se înscrie în abordarea administrației Trump, care a împins reclasificarea unor grupări criminale din America Latină ca „organizații teroriste străine”, etichetă folosită, potrivit articolului, pentru a justifica acțiuni militare împotriva traficanților de droguri, inclusiv o campanie de bombardamente de un an asupra unor ambarcațiuni mici în Marea Caraibilor și estul Pacificului. CJNG este menționat ca fiind una dintre cel puțin opt rețele criminale mexicane desemnate astfel, alături de cartelul Sinaloa și Cartel del Noreste. În plus, organizația operează în 21 din cele 32 de state ale Mexicului și este descrisă ca implicată în activități diverse, „de la producția de avocado la traficul de droguri”. În februarie, Mexicul a lansat o operațiune militară care a dus la moartea lui „El Mencho” într-un schimb de focuri; articolul notează că în raid au murit cel puțin 73 de persoane, inclusiv membri ai cartelului și forțe de securitate, iar ulterior au urmat represalii violente și lupte interne pentru putere. Pe acest fond, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avertizat că orice acțiune militară străină pe teritoriul mexican trebuie aprobată de guvernul federal, altfel ar fi considerată o încălcare a suveranității. [...]

Acuzațiile Greciei privind pescuitul ilegal cu traul de fund ridică o problemă de aplicare a regulilor UE în Marea Egee , cu impact direct asupra stocurilor de pește și asupra veniturilor pescarilor locali, potrivit Antena 3 , care citează relatări și date ale Institutului Archipelagos și ale publicației elene Ekathimerini . La mijlocul lunii iulie, nava de cercetare Triton, operată de Institutul de Conservare Marină al Arhipelagului (Archipelagos), a identificat în Marea Egee dovezi ale unei activități extinse de pescuit ilegal: patru traulere turcești observate într-o zonă îngustă de ape internaționale ar fi folosit ulterior zona ca bază pentru a intra în apele teritoriale grecești și a pescui cu traule de fund între Agathonisi, Samos, Fournoi și Patmos, în pofida restricțiilor existente. Conform relatării, chiar și după ce au fost detectate, navele ar fi continuat activitatea zile la rând. De ce contează: presiune economică și socială într-o zonă cu resurse deja epuizate Grecia are în prezent interzisă utilizarea tuturor echipamentelor de pescuit tractate pe fund în apele teritoriale, măsură menită să ofere o șansă de refacere unui stoc de pește descris ca fiind deja epuizat. În acest context, intrările repetate ale traulerelor în apele grecești sunt prezentate ca o problemă cronică pentru pescarii din estul Mării Egee, care reclamă pierderi materiale și degradarea zonelor de pescuit. Un pescar din Samos, Spyros Iliou, spune că navele ar pescui „chiar și la 50 de metri de țărm”, iar el și-ar fi pierdut plasele de două ori, în timp ce Paza de Coastă „îi alungă, dar se întorc”. În aceeași logică, reprezentanți ai asociațiilor de pescari din Samos și Fournoi susțin că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează repetarea incidentelor. Lacune de supraveghere și monitorizare: diferențe între regulile UE și capacitatea de control Institutul Archipelagos afirmă că problema este amplificată de limitări operaționale: navele sale pot documenta, fotografia și notifica autoritățile grecești și europene, dar nu pot rămâne permanent pe mare, iar Triton „nu este o navă de patrulare”. Un element tehnic important ține de monitorizare. Spre deosebire de navele care operează în conformitate cu reglementările europene, traulerele turcești nu pot fi urmărite de autoritățile grecești prin Sistemul de Monitorizare a Navelor (VMS) al UE, bazat pe satelit și folosit pentru înregistrarea activității de pescuit. Ele pot fi detectate prin Sistemul de Identificare Automată (AIS), utilizat în principal pentru siguranță maritimă, însă în unele cazuri s-a constatat că AIS ar fi fost dezactivat. Institutul mai susține că nu ar fi nevoie de „noi anunțuri de politici sau de noi legi”, ci de implementarea eficientă a cadrului juridic existent, împreună cu măsuri eficiente de monitorizare și aplicare a legii. Reacția autorităților și riscul de repetare Surse din cadrul Gărzii de Coastă Grecești au declarat pentru Kathimerini că, după reclamațiile recente, autoritățile au decis să consolideze zona cu nave de patrulare suplimentare și să intensifice operațiunile de monitorizare. Aceleași surse au indicat că fiecare incident este documentat, iar autoritățile turce sunt informate prin canalele stabilite, dar au admis că problema nu poate fi abordată doar pe mare și ar necesita inițiative și la nivel diplomatic. Incidente similare ar fi fost înregistrate și în august anul trecut, ceea ce alimentează temerea că tiparul s-ar putea repeta. Miza ecologică: zone protejate și coloniile de corali În 2025, o decizie a Ministerului Mediului a interzis pescuitul cu echipamente tractate pe fund în complexul insular Fournoi Korseon (430 km²), pentru protejarea coloniilor de corali de apă adâncă. Potrivit Anastasiei Miliou, hidrobiolog și șefa departamentului de cercetare științifică la Institutul Archipelagos, aceste colonii găzduiesc peste 1.800 de specii și sunt vitale pentru productivitatea mărilor grecești. Archipelagos afirmă, pe baza propriilor înregistrări și a mărturiilor pescarilor locali, că traulerele detectate la mijlocul lunii iulie ar fi intrat și în zona marină protejată Fournoi, însă amploarea pagubelor „nu a fost încă evaluată”. [...]

Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]