Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Joseph Aoun–Donald Trump testează rolul SUA în securitatea Libanului, într-un moment în care Beirutul leagă retragerea armatei israeliene din sud și dezarmarea Hezbollah de sprijinul politic și diplomatic american, potrivit Adevărul.
Președintele Libanului, Joseph Aoun, este așteptat marți, 21 iulie, la Casa Albă pentru prima sa întâlnire cu Donald Trump. Vizita este prezentată ca prima deplasare a unui președinte libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani și are ca miză un plan pe care Aoun îl va pune pe masa administrației americane: dezarmarea treptată a Hezbollah și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, potrivit aa.com.
Un subiect central al discuțiilor îl reprezintă situația din sudul Libanului, unde armata israeliană controlează anumite zone, iar „sute de mii” de libanezi nu s-au întors la locuințele lor după operațiunile militare israeliene.
Potrivit președinției libaneze, Aoun îi va cere lui Trump să facă presiuni asupra Israelului pentru aplicarea acordului intermediat de SUA la 26 iunie, care prevede:
Un oficial libanez a declarat că Aoun va prezenta la Washington un document cu etapele dezafectării arsenalului Hezbollah, potrivit Reuters. În logica Beirutului, sprijinul SUA este „esențial” atât pentru retragerea Israelului, cât și pentru restabilirea autorității statului libanez asupra întregului teritoriu.
Aoun, fost comandant al armatei libaneze, în vârstă de 62 de ani, a fost ales președinte anul trecut după o perioadă de instabilitate politică. Sursa arată că influența Hezbollah a scăzut după ofensiva israeliană din 2024 și după înlăturarea de la putere în Siria a aliatului său, Bashar al-Assad.
În acest context, președintele a făcut din „controlul exclusiv” al statului asupra armelor un obiectiv central, iar armata libaneză a început operațiuni în sud pentru confiscarea unor depozite de armament ale Hezbollah, în baza armistițiului încheiat după războiul din 2024.
Planurile Beirutului sunt complicate de izbucnirea unui nou conflict în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul „în sprijinul Iranului”, iar Israelul a răspuns cu o ofensivă militară amplă. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, luptele au provocat peste 4.300 de morți, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, fără ca bilanțul să precizeze câți erau civili și câți combatanți.
După declanșarea conflictului, Aoun a susținut negocieri directe cu Israelul, o schimbare importantă față de politica tradițională a Libanului, dar poziția sa a atras critici dure din partea Hezbollah și a susținătorilor grupării. Președintele libanez a acuzat în repetate rânduri Hezbollah că a implicat Libanul într-un nou război „în interesul Iranului”, însă, potrivit sursei, a refuzat până acum invitația lui Trump de a participa la o întâlnire directă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Recomandate
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului , iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post . Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare. Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale. Evaluarea Israelului: pragul de escaladare depinde de SUA În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional. În ce condiții ar putea intra Israelul în operațiune Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului: dacă Iranul lansează atacuri împotriva Israelului; dacă serviciile de informații israeliene detectează pregătiri iraniene pentru lansarea de rachete sau drone către Israel; dacă Trump solicită formal participarea Israelului la operațiune. Netanyahu sugerează o posibilă escaladare „în zilele următoare” În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului. „Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.” În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană. [...]
Momentul stânjenitor de la finala CM 2026 readuce în discuție riscul de imagine pentru FIFA și organizatori , după ce Donald Trump a intrat în fotografia de grup a Spaniei la ceremonia de premiere, aparent nefamiliarizat cu protocolul din fotbal, potrivit HotNews . Trump a asistat duminică, în New Jersey, la finala Cupei Mondiale 2026, Spania – Argentina. Înainte de meci, președintele SUA a spus că nu ține cu nicio echipă, dar a remarcat dificultatea de a câștiga „în fața lui Messi”, pe care l-a numit „un mare jucător”. După victoria Spaniei, Trump a coborât pe teren alături de președintele FIFA, Gianni Infantino , pentru a înmâna medaliile și trofeul. Potrivit The Independent și The Washington Post, liderul american a fost întâmpinat cu fluierături și huiduieli când a intrat pe gazon pentru ceremonie. Cum s-a ajuns la fotografia „cu tot cu Trump” La finalul festivității, în momentul tradițional al fotografiei de grup cu trofeul (o copie a cupei, conform articolului), Trump s-a așezat și el la marginea echipei Spaniei. HotNews notează că Infantino a încercat discret să-l îndepărteze de lângă jucători, iar în cele din urmă Trump s-a retras împreună cu șeful FIFA, după ce a mai rămas câteva secunde privind bucuria spaniolilor. Publicația amintește că Trump a avut un gest similar și la o ceremonie FIFA din 2025, când Chelsea a câștigat Cupa Mondială a Cluburilor pe același stadion, alăturându-se jucătorilor pe podium. Context sportiv: Spania a câștigat cu 1-0 după prelungiri Spania s-a impus cu 1-0 după prelungiri, prin golul lui Ferran Torres din minutul 106, după o pasă a lui Nico Williams. Argentina a jucat în inferioritate numerică după cartonașul roșu primit de Enzo Fernandez, iar HotNews descrie partida drept „dezamăgitoare”, cu o dominare a Spaniei. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul . Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului. Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici ). Mesaj de descurajare și risc de escaladare Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți. Absență publică invocând motive de securitate Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici ). [...]
Lovirea unei nave comerciale turcești în Marea Neagră ridică riscurile pentru transportul de cereale pe coridorul maritim al Ucrainei , după ce Kievul a acuzat Rusia că a atacat vasul cu trei rachete de croazieră, incident soldat cu cinci morți la bord, potrivit Antena 3 . Marina militară ucraineană susține că nava, un cargou turcesc care transporta cereale, a fost lovită „când ieșea din zona de luptă”. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, cinci marinari au murit, iar soarta altor cinci membri ai echipajului nu este cunoscută. Opt persoane au fost evacuate de pe navă și transportate la un spital din Odesa. Cine era la bord și ce spune Kievul Ministrul interimar al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga , a scris pe X că echipajul era format din cetățeni sirieni și indieni. „În timp ce lumea încă reacţionează la brutalul atac nocturn al Rusiei asupra Kievului, Moscova îşi continuă campania de teroare pe tot parcursul zilei.” Context: presiune tot mai mare pe infrastructura critică și porturi Materialul notează că, în ultima perioadă, Moscova și Kievul și-au intensificat atacurile reciproce asupra infrastructurii critice: forțele ucrainene vizează infrastructura energetică rusească, inclusiv cea petrolieră, iar forțele ruse și-au intensificat, de mai multe zile, atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră. În acest context, un atac asupra unei nave comerciale care folosește coridorul maritim al Ucrainei amplifică incertitudinile operaționale pentru transportatori și pentru fluxurile de export, în special cele de cereale. [...]
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
