Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Libanului, Joseph Aoun, cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune, potrivit The Jerusalem Post.
Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul.
Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului.
În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului.
Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”.
Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez.
Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel.
Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”.
Recomandate
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]
Avertismentul extern despre un atac Hamas a fost ignorat în lanțul decizional , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre modul în care informațiile sensibile au fost gestionate la vârful executivului israelian înainte de 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 , care citează o investigație publicată de Haaretz . Ce spune investigația: un apel de 45 de minute și un mesaj explicit Conform materialului Haaretz, președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed (MBZ), l-a sunat pe Benjamin Netanyahu cu aproximativ o săptămână și jumătate înainte de 7 octombrie 2023 și a discutat cu el timp de 45 de minute. În acea convorbire, MBZ ar fi avertizat că liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, plănuia o operațiune de amploare împotriva Israelului, cu potențial de destabilizare regională și de subminare a Acordurilor Abraham . Investigația susține că trei surse străine de rang înalt ar cunoaște conținutul conversației, iar informațiile ar proveni dintr-o cercetare bazată pe zeci de surse, documente interne și corespondență, realizată pentru o carte intitulată „Ostatici: 843 de zile de abandon”. Miza operațională: de ce contează că șefii serviciilor nu au fost informați Elementul cu impact direct asupra funcționării aparatului de securitate este afirmația că Netanyahu ar fi primit avertismentul, dar nu i-ar fi informat pe șefii principalelor instituții de apărare. Potrivit relatării, șeful Shin Bet, șeful Mossadului și șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului nu ar fi știut despre avertismentul transmis de bin Zayed . În logica operațională a unui stat aflat într-un context de escaladare, o astfel de omisiune poate afecta nivelul de pregătire, prioritizarea resurselor și calibrul măsurilor defensive. Netanyahu respinge acuzația, susținând că informația „este o minciună sfruntată”, notează Digi24, citând Haaretz. Contextul din culise: canalul secret de discuții și semnalul „zilzal” Investigația descrie și un fundal de contacte indirecte, cu aprobarea lui Netanyahu, între Israel și Hamas, în 2023, privind o „hudna” (armistițiu temporar) și posibile măsuri economice pentru Gaza, inclusiv ideea „G 4 G” („Gas for Gaza” – gaze pentru Gaza). Discuțiile ar fi ajuns, până în vara lui 2023, la punctul sensibil al schimbului de prizonieri și al returnării unor persoane și rămășițe ale unor soldați. În același timp, materialul menționează că Sinwar ar fi transmis, printr-un intermediar din Fatah (prezentat sub pseudonimul „Coal Eyes”), un avertisment formulat ca „zilzal” („cutremur”), interpretat de interlocutori ca semnal de război. Ulterior, pe 15 septembrie, avertismentul ar fi ajuns și la Shin Bet, iar șeful instituției ar fi cerut o convorbire imediată cu Netanyahu. În relatare apare și o ședință de securitate din 17 septembrie, la care ar fi participat ministrul Apărării, Yoav Gallant, și reprezentanți ai serviciilor, fără ca la final să fie luată o decizie. Ce urmează și ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese dacă investigația aduce documente sau confirmări suplimentare privind deciziile luate (sau neluate) după avertismentul din apelul cu MBZ. Cert este că, în versiunea prezentată de Haaretz și preluată de Digi24, problema centrală nu este doar existența unui semnal extern, ci felul în care acesta ar fi fost (sau nu) distribuit în interiorul lanțului de comandă înaintea atacului din 7 octombrie 2023. [...]
Atacul asupra unui remorcher care se îndrepta spre Constanța ridică riscurile operaționale pentru traficul civil din Marea Neagră , după ce nava a fost lovită în apropiere de Odesa, cu victime în rândul echipajului, potrivit Antena 3 . Remorcherul, aflat sub pavilion străin și identificat ca „Tedy”, a fost avariat într-un atac atribuit Rusiei. Doi cetățeni din Azerbaidjan aflați la bord au murit, iar alți doi au fost răniți, conform unui comunicat al Ministerului Infrastructurii și Transportului din Ucraina , citat în material. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru ruta spre Constanța După primul atac cu drone, nava avariată s-ar fi îndreptat spre portul Constanța , însă ar fi fost lovită din nou în cursul nopții, în total fiind menționate trei atacuri separate în noaptea de 9 septembrie. Informația privind cele trei lovituri este atribuită publicației Nexta, care susține că au fost folosite drone kamikaze. Din perspectiva operațională, incidentul arată că inclusiv navele civile care tranzitează zona pot deveni ținte, ceea ce complică planificarea curselor și managementul riscului pentru operatorii maritimi care folosesc coridorul din vestul Mării Negre, inclusiv pentru rutele către portul Constanța. Versiunile părților: navă civilă vs. transport pentru armată Autoritățile ucrainene descriu incidentul ca un atac asupra unei nave civile. În același timp, Kremlinul ar fi susținut că nava făcea transporturi pentru armata ucraineană, potrivit Ukrinform, menționat în articol. Separat, agenția rusă TASS a relatat că armata rusă ar fi lovit o navă în portul Odesa care „transporta echipamente militare pentru Ucraina”, fără alte detalii. Limitare: materialul nu oferă elemente independente de verificare care să confirme natura exactă a încărcăturii sau misiunii remorcherului. [...]
