Știri
Știri din categoria Externe

Președintele Libanului, Joseph Aoun, cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune, potrivit The Jerusalem Post.
Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul.
Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului.
În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului.
Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”.
Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez.
Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel.
Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”.
Recomandate

Aproape 10.800 de atacuri revendicate de IDF asupra Iranului ridică miza operațională a conflictului și amplifică presiunea asupra unui armistițiu condiționat , potrivit news.ro , care citează noile cifre publicate de Forțele de Apărare Israeliene . IDF susține că a efectuat „aproximativ 10.800” de atacuri asupra Iranului. În același timp, agenția „Human Rights Activists News Agency” (Hrana), cu sediul în SUA, a raportat un bilanț de 1.701 civili iranieni morți până la 7 aprilie, data la care președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu condiționat de două săptămâni cu Iranul. Extinderea operațiunilor: cifre și fronturi multiple Pe lângă Iran, IDF afirmă că este responsabilă pentru: peste 14.900 de lovituri de artilerie în Liban; 2.500 de lovituri aeriene în Liban; lovirea a aproximativ 165 de clădiri cu mai multe etaje. Costul uman și presiunea asupra infrastructurii civile în Liban Autoritățile sanitare libaneze afirmă că 2.100 de persoane au fost ucise în cele șase săptămâni de conflict din Liban. Totodată, peste un milion de oameni ar fi fost strămutați, adică aproximativ una din cinci persoane din populația țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismul și condițiile armistițiului menționat, rămâne neclar cum se vor reflecta aceste cifre în evoluția negocierilor și în ritmul operațiunilor militare în perioada următoare. [...]

Un militar francez din UNIFIL a fost ucis, iar alți trei au fost răniți într-un atac în sudul Libanului , iar președintele Emmanuel Macron indică Hezbollah drept responsabil, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul pune presiune directă pe autoritățile libaneze să identifice rapid autorii și ridică miza de securitate pentru operațiunile ONU din zonă. Macron a transmis, într-o postare pe X (fostul Twitter), că „totul sugerează” că responsabilitatea pentru atac „revine Hezbollah” și a cerut autorităților libaneze „să îi aresteze imediat pe făptași” și „să își asume responsabilitățile alături de UNIFIL”. Președintele francez a precizat că militarul ucis este sergentul major Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Cei trei militari răniți au fost evacuați la un spital din apropiere, a mai spus Macron. Ce spune UNIFIL despre atac UNIFIL a confirmat incidentul, tot într-o postare pe X, dar a atribuit atacul unor „actori nestatali”. Potrivit forței ONU, o patrulă UNIFIL care desfășura o misiune de îndepărtare a muniției explozive de pe un drum din satul Ghanduriyah, pentru a restabili legături cu poziții UNIFIL izolate, a fost vizată de foc cu arme de calibru mic. Într-o postare separată, UNIFIL a cerut guvernului libanez să investigheze „rapid” incidentul și să îi tragă la răspundere pe cei implicați în „crimele comise împotriva pacificatorilor UNIFIL”. Reacția guvernului libanez Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului”. El a spus că a dat „instrucțiuni stricte” pentru o anchetă imediată, menită să stabilească circumstanțele și să îi responsabilizeze pe autori. [...]

Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]

Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]

Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit către SUA, complicând negocierile care ar putea include și deblocarea unor active de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Libertatea . Teheranul îl contrazice astfel pe președintele american Donald Trump , care a susținut că Iranul ar fi fost de acord să predea materialul nuclear. Ministerul iranian de Externe a negat vineri că negociatorii ar fi acceptat să cedeze Statelor Unite uraniul îmbogățit. Purtătorul de cuvânt Esmail Baghaei, citat de televiziunea de stat, a insistat că uraniul îmbogățit „nu va fi transferat nicăieri” și a legat subiectul de o linie roșie de suveranitate. „Uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri. Așa cum pământul iranian este sacru pentru noi, această chestiune este de mare importanță pentru noi.” Divergența cu declarațiile lui Trump Declarația iraniană vine după ce Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi fost de acord să predea Statelor Unite „tot «praful» nuclear” și să nu dețină arme nucleare în următorii 20 de ani. În același timp, agenția iraniană de presă Mizan a scris că nu există niciun acord privind „transferul uraniului îmbogățit către Statele Unite”, subliniind că tema „nici nu a fost discutată”. Miza financiară: active înghețate și condițiile unui posibil acord În planul negocierilor, CNN relatează că discuțiile pentru un acord care să ducă la oprirea războiului sunt, deocamdată, blocate de divergențe majore, inclusiv pe tema recuperării materialelor nucleare iraniene. Potrivit CNN și Axios , care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Teheran și Washington D.C., administrația Trump ar lua în calcul deblocarea unor active iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în schimbul uraniului îmbogățit. Trump a respins însă ideea unei componente financiare: „Nu se va face niciun schimb de bani, sub nicio formă.” În lipsa unui acord asupra transferului uraniului îmbogățit — punct pe care Teheranul îl neagă explicit — rămâne neclar dacă pachetul discutat (inclusiv deblocarea activelor) are șanse să avanseze sau va rămâne blocat la nivel de ipoteză. [...]

Acuzațiile Turciei la adresa Israelului ridică miza diplomatică în regiune , după ce ministrul turc de externe Hakan Fidan a susținut, la un forum diplomatic din Antalya, că Israelul folosește războiul din Orientul Mijlociu ca pretext pentru a ocupa noi teritorii, potrivit Agerpres . Fidan a afirmat că Israelul „nu încearcă să-și asigure propria securitate”, ci urmărește „mai multe teritorii”, iar securitatea ar fi invocată de guvernul premierului Benjamin Netanyahu drept justificare pentru extinderea controlului. Ce susține Ankara că urmărește Israelul Șeful diplomației turce a spus că, pe lângă teritoriile palestiniene, Israelul ar încerca acum să-și exercite controlul și asupra unor teritorii care aparțin Libanului și Siriei. În enumerarea făcută de Fidan, teritoriile palestiniene vizate includ: Fâșia Gaza Cisiordania Ierusalimul de Est În același context, ministrul turc a descris situația drept „o ocupație și un expansionism continuu” și a cerut ca acest lucru „să înceteze”. De ce contează: presiune diplomatică într-un conflict cu efecte regionale Declarațiile vin într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu are reverberații dincolo de frontierele Israelului și ale teritoriilor palestiniene, iar includerea explicită a Libanului și Siriei în acuzațiile Ankarei sugerează o extindere a disputei politice la nivel regional. Fidan a mai spus că Israelul ar fi „creat o iluzie la nivel internațional” prin prezentarea acțiunilor sale ca fiind motivate exclusiv de securitate. [...]