Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Libanului, Joseph Aoun, cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune, potrivit The Jerusalem Post.
Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul.
Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului.
În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului.
Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”.
Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez.
Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel.
Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”.
Recomandate
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]
Donald Trump amenință UE cu tarife comerciale după amenda de 890 milioane euro aplicată Google , escaladând un conflict cu potențial impact direct asupra relațiilor economice transatlantice, potrivit HotNews . Președintele SUA a criticat decizia Comisiei Europene , pe care o consideră „ilegală”, și a anunțat că Washingtonul va declanșa o investigație în baza secțiunii 301 din Legea americană a Comerțului din 1974 , un instrument care permite SUA să ancheteze practici străine considerate discriminatorii și să răspundă prin taxe vamale. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că va iniția „imediat” o investigație 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și a amenințat cu introducerea unui „tarif substanțial” împotriva UE „cât mai curând posibil”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte mare pentru acest comportament ilegal și extrem de lipsit de etică.” Ce a sancționat Comisia Europeană la Google Comisia Europeană a anunțat joi amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei) pentru încălcări ale regulilor de concurență în zona căutărilor online și a magazinului de aplicații Google Play. Sancțiunile sunt împărțite astfel: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele motorului Google Search; 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii din Play Store să direcționeze clienții către alte magazine virtuale. Vicepreședinta Comisiei responsabilă cu domeniul digital, Henna Virkkunen, a numit măsura „o decizie foarte importantă”, argumentând că vizează „asigurarea unor condiții de concurență echitabile” pentru toate afacerile online. De ce contează: risc de escaladare comercială SUA–UE Anunțul privind investigația pe secțiunea 301 și amenințarea cu tarife mută disputa din zona de reglementare digitală în cea a politicii comerciale, unde efectele pot depăși cazul Google și pot afecta fluxurile de bunuri dintre SUA și UE. În acest stadiu, nu sunt precizate nivelul tarifelor, calendarul exact sau sectoarele vizate, dincolo de referirea la un „tarif substanțial” și la lansarea investigației. [...]
Armata israeliană spune că pregătește o „operațiune majoră” în Cisiordania , după violențele din zona localității Tal soldate cu moartea unui israelian și a patru palestinieni, potrivit Agerpres . Mișcarea anunțată indică o posibilă escaladare operațională pe teren, într-un context în care părțile oferă versiuni diferite asupra incidentului. Armata israeliană a transmis că decizia vine „în urma atacului terorist comis astăzi în zona Tal”, precizând că soldații IDF „se pregătesc să desfășoare o operațiune majoră de combatere a terorismului în sector”. Ce a declanșat anunțul: incidentul din zona Tal, lângă Nablus Potrivit armatei israeliene, forțele sale au intervenit într-o zonă la sud-vest de orașul palestinian Nablus, după ce a fost raportat un atac asupra unor civili israelieni aflați în drumeție. Armata susține că un palestinian ar fi furat o armă de la personalul de securitate local și ar fi tras asupra civililor israelieni. De cealaltă parte, oficiali palestinieni afirmă că palestinieni din Tal ar fi fost atacați de civili israelieni, iar bilanțul ar fi de patru morți și patru răniți, împușcați atât de civili israelieni, cât și de soldați israelieni. Acuzații privind implicarea coloniștilor și reacția politică la nivel înalt Un lider local al partidului palestinian Fatah din Tal, Essam Saifi, a declarat pentru Reuters că aproximativ 25-30 de coloniști evrei ar fi atacat inițial partea de est a localității și ar fi încercat să pătrundă în două locuințe, iar când localnicii au ieșit să îi confrunte, coloniștii ar fi deschis focul. Saifi a mai relatat că, după circa o jumătate de oră, israelienii ar fi revenit și ar fi atacat partea de vest a localității, lovind un minor cu o armă, iar ulterior ar fi sosit forțele militare israeliene care, împreună cu coloniștii, ar fi tras focuri de armă. În urma incidentelor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta un răspuns. [...]
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
