Știri
Știri din categoria Externe
Budapesta a confirmat vizita vicepreședintelui SUA JD Vance la începutul lui aprilie, potrivit HotNews.ro, care citează declarațiile ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, și informații transmise de Reuters. Două surse familiarizate cu pregătirile au spus agenției că deplasarea ar urma să fie un semn de susținere pentru premierul Viktor Orban, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie.
Szijjarto a afirmat, într-un podcast, că vizita ar urma să aibă loc „cândva la începutul lunii aprilie” și a legat-o de starea relațiilor bilaterale. Oficialul ungar a prezentat întâlnirea ca pe un rezultat al contactelor directe dintre cele două administrații.
„Vicepreședintele SUA va veni în Ungaria, dacă știu bine, cândva la începutul lunii aprilie. Acesta este rezultatul unor relații SUA-Ungaria excelente, faptul că există întâlniri personale din când în când.”
Miza politică este amplificată de contextul electoral: Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu „cel mai greu test electoral” de până acum, iar în majoritatea sondajelor este în urma lui Peter Magyar, un fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, potrivit Reuters.
HotNews.ro notează că, dacă vizita lui Vance se concretizează, aceasta ar fi al doilea gest de acest tip din partea administrației Trump înaintea scrutinului. Secretarul de stat Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public sprijinul pentru Orban, pe fondul dificultăților economice, al șocului prețurilor la energie și al apariției unui rival considerat o alternativă viabilă, conform Reuters.
În plan extern, articolul amintește că Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump și se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul pe mai multe teme, inclusiv războiul din Ucraina. Premierul ungar a menținut relații cordiale cu Rusia, refuză să trimită arme Kievului și se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană; Trump i-a transmis luna trecută un mesaj de susținere, numindu-l „un lider cu adevărat puternic”, într-o postare pe rețelele sociale.
Recomandate
Amenințările cu noi lovituri ale SUA asupra Iranului cresc riscul de escaladare în Liban , chiar în timp ce Washingtonul negociază cu Teheranul o posibilă detensionare, inclusiv pe tema activelor iraniene blocate, potrivit Adevărul . Donald Trump a transmis duminică, pe platforma Truth Social , că Statele Unite ar putea lansa noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu își „controlează” aliații din Liban, în contextul confruntărilor dintre gruparea șiită Hezbollah și armata israeliană în sudul Libanului. „Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. În caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, aşa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic”, a transmis Donald Trump. Negocieri SUA–Iran–Qatar în Elveția, pe fondul tensiunilor din Liban Declarațiile vin în timp ce reprezentanți ai Statelor Unite, Iranului și Qatarului participă la o rundă de negocieri în Elveția , axată pe situația din Liban și pe problema activelor iraniene blocate. Televiziunea de stat iraniană a relatat că discuțiile au loc într-un hotel din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui „protocol de acord” între Washington și Teheran. Presa iraniană a descris reuniunea drept una tripartită, cu subiecte legate de încetarea focului în Liban și activele iraniene blocate. Delegația americană, condusă de JD Vance: „Negocieri istorice” Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, care a prezentat discuțiile drept un moment de inflexiune în relația cu Iranul. „Ceea ce ne-a cerut preşedintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relaţiei noastre cu poporul iranian şi a întinde o mână către iranieni”, a declarat Vance la începutul reuniunii desfășurate în stațiunea elvețiană Burgenstock. Vance a calificat negocierile drept „istorice”, sugerând că ar putea deschide calea unei noi etape în relațiile dintre Washington și Teheran, deși, în paralel, mesajul lui Trump indică menținerea opțiunii militare dacă situația din Liban se deteriorează. [...]
Pakistan își consolidează rolul de intermediar în discuțiile SUA–Iran , într-un moment în care administrația Trump transmite public sprijin pentru implicarea Islamabadului, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Miza este una operațională: Pakistanul încearcă să împingă înainte implementarea unui memorandum de înțelegere legat de negocierile în curs, iar semnalele de la Washington îi pot crește influența în arhitectura regională de securitate. Întâlnirile au loc în Elveția, la summitul de la Lacul Lucerna, unde premierul pakistanez Shehbaz Sharif participă la discuții tehnice cu SUA, Iranul și alte țări. În paralel, Sharif poartă discuții și cu Qatar, iar Ministerul de Externe pakistanez descrie demersul drept parte a „angajamentului durabil” pentru dialog și pace în regiune. Sprijinul public al lui JD Vance și semnalul politic pentru Islamabad Analiza notează că apropierea afișată între vicepreședintele SUA JD Vance, Shehbaz Sharif și șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, este un mesaj în sine. Vance i-a lăudat pe pakistanezi pentru rolul lor în facilitarea discuțiilor cu Iranul, iar Reuters este citată cu o declarație mai amplă despre obiectivul Washingtonului de a „transforma” relația cu Iranul, condiționat de renunțarea la „instabilitate regională” și la ambițiile nucleare pe termen lung. „Ceea ce [președintele SUA Donald Trump] ne-a cerut este să deschidem un nou capitol pentru a transforma relația noastră cu poporul Iranului (...) dacă liderii lor sunt dispuși să renunțe la a fi un motor al instabilității regionale, dacă sunt dispuși să renunțe la ambițiile privind armele nucleare pe termen lung, atunci Statele Unite sunt dispuse să transforme fundamental relația noastră.” Vance a insistat și pe relația personală cu Munir, spunând că a vorbit cu acesta „mai mult decât cu oricine altcineva” în ultimele luni, iar în analiză acest detaliu este tratat ca un avantaj diplomatic pentru Pakistan în gestionarea discuțiilor. De ce contează: Pakistanul caută o repoziționare regională Pentru Islamabad, această vizibilitate contează deoarece Pakistanul vrea un rol mai mare în Orientul Mijlociu, alături de Arabia Saudită, Turcia și Qatar, și își mută accentul spre Vest, în detrimentul competiției tradiționale cu India sau al balansului față de China, potrivit analizei. Contextul bilateral SUA–Pakistan rămâne încărcat: relația a oscilat de la parteneriatul din perioada Războiului Rece și a războiului din Afganistan la tensiuni după 11 septembrie 2001 și episodul Abbottabad (operațiunea în care a fost ucis Osama bin Laden), controversat în Pakistan. Reacții și fricțiuni în jurul negocierilor Materialul subliniază și dimensiunea de imagine a reuniunii: fotografiile și accesul presei sunt tratate ca indicatori ai tensiunilor. Sunt citate relatări ale jurnalistei Hiba Nasr (Asharq Al-Awsat) și ale corespondentei CBS Margaret Brennan despre reticența delegației iraniene față de aparițiile publice și despre restricții de acces în sala de ședințe după intrarea iranienilor. Din perspectiva Israelului, analiza spune că rolul Pakistanului și al Qatarului în discuții este „îngrijorător”, pe fondul criticilor tot mai puternice în spațiul public israelian la adresa Qatarului și a unei suspiciuni mai largi față de unele puteri sunnite (inclusiv Arabia Saudită, Egipt și Turcia), considerate potențiali competitori regionali. Ce urmează Pe termen scurt, Pakistanul încearcă să avanseze implementarea memorandumului de înțelegere dintre SUA și Iran, însă analiza avertizează că Teheranul a arătat în trecut tendința de a prelungi negocierile și de a genera crize. În acest context, apropierea personală dintre JD Vance și conducerea pakistaneză ar putea conta în menținerea canalelor deschise și în reducerea blocajelor, dar rezultatul depinde de evoluția poziției Iranului în negocieri. [...]
Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol , după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare. Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi , a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Licență pe 60 de zile și sancțiuni încă active Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său. Ce urmează în negocieri: comitet de nivel înalt și patru grupuri de lucru Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă. Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale: ridicarea sancțiunilor; programul nuclear; reconstrucție și dezvoltare economică; monitorizare și implementare. Context: exporturile de petrol, lovite de blocada din aprilie După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol. Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
UE nu dă semne că ar redeschide curând discuția despre readerarea Regatului Unit , chiar dacă în Marea Britanie crește percepția că Brexitul a fost o greșeală, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis pe canale diplomatice este că o eventuală revenire ar veni doar cu „constrângeri” și compromisuri pe care europenii se îndoiesc că Londra ar fi dispusă să le accepte. La zece ani de la referendumul din 23 iunie 2016, sondajele recente indică o majoritate „clară” de britanici convinși că ieșirea din UE a avut un impact negativ. În plan intern, această schimbare a alimentat dezbateri politice și o serie de formule de tip „Bregret” sau „Breturn”, folosite pentru a descrie ipoteza reintrării în Uniune, notează materialul care citează Agerpres, la rândul său pe AFP. Condiția UE: revenirea ar însemna acceptarea regulilor, nu excepții AFP a discutat cu mai mulți diplomați europeni, care au spus că statele lor ar fi deschise, în principiu, unei astfel de evoluții, însă doar dacă britanicii ar accepta „sacrificii”. Un diplomat citat în articol rezumă scepticismul astfel: „Nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate cu apartenența la UE.” În același timp, cele 27 de state membre „nu se grăbesc deloc” să deschidă o asemenea dezbatere. Unele capitale consideră că UE funcționează mai ușor după plecarea Londrei, inclusiv pentru că nu mai consumă timp negociind derogări și scutiri, în condițiile în care Regatul Unit a rămas în afara zonei euro și a spațiului Schengen și obținuse, istoric, inclusiv o reducere a contribuției bugetare („reducerea britanică”). Context politic la Londra: Starmer exclude readerarea, rivalii o păstrează ca opțiune În Partidul Laburist, Andy Burnham, prezentat drept cel mai serios rival intern al premierului Keir Starmer , spune că Brexitul a fost o greșeală și că speră ca Regatul Unit să revină „în familia europeană” la un moment dat, fără să avanseze un calendar sau o candidatură concretă. Starmer, în schimb, a exclus până acum readerarea și mizează pe o „încălzire” a relațiilor cu UE, potrivit articolului. Ce urmează: summit UE–Regatul Unit pe 22 iulie, cu așteptări limitate Liderii britanici și europeni ar urma să evalueze relația la un summit programat pe 22 iulie, la Bruxelles . Pe fondul fricțiunilor recente legate de industria de apărare, tarifele europene pentru oțel și sprijinul pentru produse „Fabricate în Europa”, ar putea fi semnate acorduri, însă așteptarea indicată în material este de „pași mici”, precum măsuri pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare. În această logică, chiar dacă în Marea Britanie se discută tot mai mult despre o eventuală „întoarcere”, semnalul din UE rămâne unul pragmatic: fără o schimbare majoră de poziție la Londra privind acceptarea regulilor comune, reintrarea nu este o temă pe agenda imediată a celor 27. [...]
