Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ridică miza negocierilor cu Iranul, trimițându-l pe vicepreședintele JD Vance la Islamabad cu un avertisment explicit că SUA nu vor tolera „jocuri” la masa tratativelor, potrivit News RO. Mesajul indică o linie mai dură de negociere, cu potențial de a influența rapid stabilitatea regională și, implicit, riscurile geopolitice care se reflectă în piețele de energie și transport.
JD Vance s-a îmbarcat vineri dimineața (ora locală) la bordul avionului Air Force Two, cu destinația Islamabad, unde urmează să conducă discuții „de mare importanță” cu partea iraniană pentru încheierea războiului, conform relatării care citează CNN. Vicepreședintele a spus că se așteaptă la negocieri „pozitive”, dar a condiționat deschiderea SUA de „bună-credință” din partea Teheranului.
„Așa cum a spus președintele Statelor Unite, dacă iranienii sunt dispuși să negocieze cu bună-credință, suntem cu siguranță dispuși să le întindem o mână de ajutor. Dacă vor încerca să se joace cu noi, vor descoperi că echipa de negociatori nu este atât de receptivă”, a declarat Vance, potrivit sursei.
Vance a afirmat că Donald Trump a transmis echipei de negociatori „linii directoare clare”, fără să ofere detalii despre conținutul acestora. Din echipă fac parte, potrivit informațiilor din material:
Vicepreședintele a reluat ideea că obiectivul este o „negociere pozitivă”, însă a lăsat de înțeles că flexibilitatea depinde de comportamentul părții iraniene.
Dincolo de deplasarea în sine, elementul cu greutate este avertismentul public, formulat înaintea discuțiilor, care sugerează că Washingtonul își pregătește terenul pentru o poziție mai puțin conciliantă dacă negocierile deraiază. În termeni practici, o astfel de poziționare poate crește riscul de impas sau de reluare a tensiunilor, cu efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale.
Materialul nu include detalii despre agenda exactă, calendarul complet al întâlnirilor sau parametrii unui eventual acord, astfel că rămâne neclar ce concesii sau garanții sunt în discuție și ce urmează după runda de la Islamabad.
Recomandate
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]
Donald Trump a discutat retragerea unei părți din trupele SUA din Europa , pe fondul nemulțumirilor față de aliații NATO, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Un înalt oficial al Casei Albe a spus că nu a fost luată nicio decizie și că administrația nu a cerut Pentagonului să pregătească planuri concrete pentru reducerea efectivelor din Europa. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, invocând caracterul intern al discuțiilor. „Nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent.” Contextul invocat de sursa citată este dublu: frustrarea lui Trump că aliații NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aprovizionarea globală cu energie, și nemulțumirea că planurile sale privind preluarea controlului asupra Groenlandei nu au avansat. Discuțiile sunt un nou semnal al deteriorării relațiilor dintre Washington și aliații europeni în ultimele luni, iar vizita de miercuri la Casa Albă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu ar fi produs o îmbunătățire semnificativă. În prezent, SUA au peste 80.000 de soldați în Europa, dintre care peste 30.000 în Germania; efective importante sunt staționate și în Italia, Regatul Unit și Spania. Oficialul nu a indicat ce țări ar putea fi afectate sau câți militari ar putea fi retrași, dacă ideea va fi pusă în aplicare. NATO nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. În paralel, Wall Street Journal a relatat că în administrație s-ar discuta retragerea trupelor din țări ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului și mutarea lor în state europene mai favorabile. Oficialul Casei Albe a contrazis însă această variantă, afirmând pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, nu despre redistribuirea lor în alte țări. [...]
Restricțiile europene asupra bazelor SUA tensionează relația transatlantică potrivit Financial Times , deciziile unor state NATO de a limita accesul american la facilități militare riscă să afecteze angajamentul Washingtonului pentru securitatea Europei, într-un moment sensibil marcat de conflictul cu Iranul. Tema a fost centrală la întâlnirea de miercuri de la Washington dintre Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, unde, conform analizei FT, nemulțumirile americane au vizat în special Franța și Spania, dar și Italia și Marea Britanie, aceasta din urmă revenind ulterior asupra poziției inițiale. Diplomați ai alianței avertizează că situația este diferită față de episoadele anterioare de tensiune, întrucât actualul context a generat diviziuni reale între aliați. În spatele ușilor închise, Trump ar fi reacționat dur, fiind descris drept „furios” și sugerând posibile măsuri punitive împotriva statelor considerate insuficient de implicate. Mark Rutte a confirmat indirect tensiunile, vorbind despre „dezamăgirea” liderului american, dar și despre o mobilizare ulterioară a aliaților europeni pentru a oferi sprijin logistic. Printre deciziile care au iritat Washingtonul se numără: Spania a blocat utilizarea bazelor de la Rota și Morón pentru operațiuni legate de Iran și accesul în spațiul aerian; Italia a refuzat realimentarea avioanelor militare americane la baza Sigonella; Marea Britanie a ezitat inițial, autorizând ulterior utilizarea limitată a unor baze; Franța a aprobat solicitările „de la caz la caz”, dar a fost acuzată că ar fi refuzat un transport militar. Un diplomat NATO a descris aceste decizii drept „un autogol complet”, subliniind că este vorba despre baze destinate în principal utilizării de către armata SUA, chiar dacă unele sunt operate în comun. Pe fond, problema este una strategică. Diplomații citați de FT avertizează că astfel de refuzuri subminează argumentul central pentru menținerea prezenței militare americane în Europa: capacitatea SUA de a-și proiecta puterea globală de pe continent. În același timp, ideea unei autonomii strategice europene câștigă teren, dar măsurile recente sunt considerate excesive și influențate de calcule politice interne. Germania adoptă o poziție diferită. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că nu intenționează să restricționeze utilizarea bazelor americane, avertizând că NATO nu trebuie să se fragmenteze din cauza conflictului cu Iranul. Concluzia diplomaților este clară: costul acestor decizii ar putea fi „enorm”, inclusiv prin erodarea sprijinului american pentru alianță, chiar și în rândul celor care susțin tradițional rolul NATO. [...]
Donald Trump i-a insultat public pe Tucker Carlson, Megyn Kelly, Candace Owens și Alex Jones într-o postare pe Truth Social, acuzându-i că ar susține ca Iranul să obțină arma nucleară, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost publicat joi seară, iar articolul este datat 10 aprilie 2026. Președintele SUA i-a descris pe cei patru influenceri de dreapta ca fiind „stupid people”, cu „low IQs”, și a susținut că aceștia îl „combat” de ani de zile. În aceeași postare, Trump a afirmat că pozițiile lor ar fi „opuse” mișcării MAGA și că „Make America Great Again” ar fi de partea lui. Atacul la patru influenceri și miza Iranului În postare, Trump a susținut că cei patru „think it is wonderful for Iran... to have a nuclear weapon”, motivând că ar urmări atenție și audiență. El i-a acuzat că ar căuta „clicks” pentru „Third Rate Podcasts” și i-a etichetat drept „NUT JOBS” și „TROUBLEMAKERS”. „Sunt oameni proști, ei știu asta, familiile lor știu asta și toată lumea știe asta, de asemenea!” Ieșirea publică are loc pe fondul unei teme sensibile în politica externă americană, programul nuclear iranian, pe care Trump îl folosește în mesaj ca linie de demarcație între propria poziție și cea atribuită criticilor săi din zona conservatoare. Insulte individuale: Carlson, Kelly, Owens și Jones Trump a continuat cu atacuri punctuale. Despre Tucker Carlson a scris că ar fi un „Hand Flailing Fool” și a adăugat că „couldn't even finish College”, sugerând inclusiv că ar trebui să consulte „a good psychiatrist”. În cazul lui Megyn Kelly, Trump a reluat episodul din campania prezidențială din 2016, când aceasta l-a întrebat despre afirmații jignitoare la adresa femeilor, iar el a răspuns „Only Rosie O’Donnell”, replică devenită virală. Despre Candace Owens, Trump a numit-o „Crazy” și a menționat acuzația acesteia la adresa Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron , adăugând că ar exista un proces în curs din care aceasta „va câștiga, sper, mulți bani”. Referitor la Alex Jones, Trump l-a numit „Bankrupt Alex Jones” și a invocat cazul Sandy Hook, afirmând că Jones și-ar fi pierdut averea după ce ar fi atacat familiile victimelor, susținând „ridiculously” că masacrul ar fi fost o înscenare. Extinderea atacului către Wall Street Journal și mesajul despre „victorie” în Iran În aceeași postare, Trump a atacat și consiliul editorial al Wall Street Journal, pe care l-a numit „one of the worst and most inaccurate ‘Editorial Boards’ in the World”. Potrivit articolului, reacția vine după ce publicația ar fi scris că Trump „declared premature victory in Iran”. Trump a respins formularea și a susținut că „it is a Victory” și că, „because of me, IRAN WILL NEVER HAVE A NUCLEAR WEAPON”. Totodată, el a afirmat că „very quickly” se va vedea petrol „start flowing”, „with or without the help of Iran”, prezentând această evoluție ca pe o consecință a acțiunilor sale. Ieșirea combină, astfel, o dispută internă cu figuri influente din zona conservatoare americană cu o dispută mediatică, în timp ce Trump își reafirmă public linia dură privind Iranul și își revendică un rezultat pe care îl numește „victorie”, fără a oferi în postare detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar sta la baza acestei concluzii. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
