Știri
Știri din categoria Externe
Italia a refuzat cererea SUA de a folosi baza Sigonella, o instalație militară din Sicilia, în contextul unor zboruri americane către Orientul Mijlociu, potrivit HotNews.ro, care citează Corriere della Sera.
Decizia vizează baza Sigonella, folosită intens de marina SUA și de forțele NATO, în principal pentru operațiuni aeriene în Marea Mediterană.
Conform relatării, șeful Statului Major din cadrul Forțelor Armate Italiene, generalul Luciano Portolano, l-a informat pe ministrul Apărării, Guido Crosetto, „în urmă cu câteva nopți” că mai multe aeronave americane plănuiau să aterizeze la Sigonella înainte de a pleca spre Orientul Mijlociu.
Motivul invocat, potrivit presei italiene citate, a fost că zborurile nu erau acoperite de tratatul dintre cele două țări, care prevede consultare prealabilă. Primele verificări ar fi indicat că nu era vorba despre zboruri obișnuite sau logistice, ceea ce le-ar fi scos din cadrul prevederilor existente.
În paralel, ministrul Apărării de la Roma a reiterat public că operațiunile care nu sunt prevăzute în tratate trebuie să treacă printr-un vot în Parlament.
„Ne angajăm să supunem votului Parlamentului orice operațiune care nu este prevăzută în tratate și care, prin urmare, trebuie autorizată”, a declarat Crosetto în forul legislativ al țării membre NATO.
Contextul politic intern este relevant: opoziția italiană i-a cerut anterior premierului Giorgia Meloni să nu permită folosirea bazelor americane din Italia în războiul cu Iranul.
În acest cadru, refuzul privind Sigonella capătă și o dimensiune de politică internă, nu doar una strict militară sau procedurală. Corriere della Sera apreciază că decizia va avea „un impact inevitabil” asupra relațiilor dintre Italia și Statele Unite.
Din informațiile prezentate, miza imediată ține de modul în care sunt aplicate acordurile bilaterale privind utilizarea bazelor și de respectarea obligației de consultare prealabilă.
Totodată, episodul sugerează o sensibilitate crescută în statele europene privind implicarea indirectă în operațiuni legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Italia nu este, potrivit articolului, prima țară care refuză accesul SUA la infrastructură militară în acest context.
Spania ar fi blocat accesul SUA la bazele sale militare și la spațiul aerian pentru operațiuni în Iran, indică aceeași sursă. Rămâne de văzut dacă refuzul Italiei va genera o renegociere a procedurilor de coordonare sau solicitări suplimentare de clarificare în cadrul alianței, în condițiile în care Sigonella este o bază utilizată frecvent de SUA și NATO.
HotNews.ro notează că solicitarea a fost respinsă după verificări și în baza interpretării tratatului bilateral, iar decizia a fost luată la nivelul conducerii militare și al Ministerului Apărării de la Roma.
Articolul nu oferă detalii despre numărul exact al aeronavelor sau despre tipul misiunilor, dincolo de faptul că zborurile nu au fost considerate logistice sau obișnuite. Publicația menționează că aeronavele americane erau deja în aer în momentul în care partea italiană a aflat despre planul de aterizare, ceea ce a amplificat caracterul de urgență administrativă al deciziei.
În ansamblu, cazul Sigonella evidențiază limitele practice ale utilizării bazelor aliate în situații de escaladare regională și importanța cadrului juridic și politic intern în deciziile privind accesul militar străin.
Recomandate
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
Marco Rubio spune că SUA ar putea să-și reevalueze relația cu NATO pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul limitat primit de la unii aliați în războiul cu Iranul, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Secretarul de stat american a criticat în mod special Spania, susținând că Madridul a refuzat să acorde Statelor Unite acces la spațiul său aerian pentru zboruri legate de conflict. În plus, Rubio a vorbit despre opoziție privind utilizarea unor baze militare din Spania și din alte locuri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Al Jazeera, iar transcrierea a fost publicată de Departamentul de Stat, notează aceeași sursă. În argumentația sa, Rubio a spus că NATO este utilă Statelor Unite deoarece permite staționarea de trupe și echipamente americane în străinătate, însă a avertizat că aranjamentul devine problematic dacă Alianța se limitează la apărarea Europei, iar Washingtonul nu beneficiază de „drepturi de bază” atunci când are nevoie. „NATO nu poate fi o stradă cu sens unic”. În acest context, Rubio a apreciat că va fi „greu” pentru SUA să rămână angajate în aceleași condiții și a indicat că aceste aspecte ar urma să fie reevaluate după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. El a adăugat că speră ca problema să fie rezolvată și că va exista timp pentru discuții ulterioare. Potrivit informațiilor citate, Spania și-a închis recent spațiul aerian pentru zborurile asociate războiului din Iran și, anterior, ar fi interzis SUA utilizarea bazelor Rota și Moron din Andaluzia pentru operațiuni, deși aceste facilități sunt operate de mult timp în comun de Spania și Statele Unite. În paralel, președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații NATO pentru ceea ce consideră a fi un sprijin insuficient, în condițiile în care, mai notează dpa, Articolul 5 al NATO (clauza de apărare reciprocă) nu se aplică războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Explozii în Teheran au provocat pene de curent în mai multe zone , iar autoritățile iraniene spun că nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres , care citează EFE. Conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars, angajați ai Ministerului Energiei au intervenit pentru restabilirea alimentării cu electricitate, după ce schije ar fi lovit instalațiile unei stații electrice din estul orașului. Cele două agenții acuză Statele Unite și Israel de atac. Tasnim și Fars au mai relatat și despre o întrerupere anterioară a furnizării de energie, pusă pe seama deteriorării unor echipamente electrice, întrerupere despre care autoritățile ar fi spus că a fost remediată în mai puțin de o oră. Episodul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra capitalei iraniene. În ultimele trei zile, Teheranul ar fi fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morți, după atacuri asupra a trei instalații nucleare, a două universități, a clădirii unei televiziuni din Qatar și a unor zone rezidențiale din oraș. Pentru 28 martie, la o lună de la declanșarea războiului, organizația neguvernamentală de opoziție HRANA, cu sediul în Statele Unite, a raportat una dintre cele mai intense zile de bombardamente din Iran: 701 atacuri în 278 de locuri, în 21 dintre cele 31 de provincii ale țării. În privința pagubelor și a victimelor, Semiluna Roșie iraniană a anunțat duminică faptul că, de la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite și Israel, au fost avariate peste 93.000 de facilități civile, inclusiv 600 de școli și 295 de centre medicale. Autoritățile iraniene nu au mai publicat un bilanț oficial al deceselor după 5 martie, când au comunicat 1.230 de morți, în timp ce HRANA estimează 3.461 de persoane ucise, dintre care 1.551 civili. [...]
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
Un broker al lui Pete Hegseth a încercat să plaseze bani în apărare cu câteva săptămâni înaintea atacului americano-israelian asupra Iranului, potrivit Antena 3 CNN , care citează Financial Times și trei persoane familiarizate cu situația. Demersul ar fi fost făcut de un broker de la Morgan Stanley care îl reprezintă pe Pete Hegseth, secretarul apărării al SUA. Acesta ar fi contactat BlackRock în februarie pentru o investiție de „mai multe milioane de dolari” în ETF-ul (fond tranzacționat la bursă) Defense Industrials Active, administrat de BlackRock, iar solicitarea ar fi fost semnalată intern în companie, potrivit acelorași surse. BlackRock descrie fondul, cu simbolul IDEF, drept un vehicul care urmărește să profite de creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru apărare și securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice. Printre cele mai mari dețineri sunt companii precum RTX, Lockheed Martin și Northrop Grumman, care au Departamentul Apărării al SUA drept principal client, precum și Palantir. După apariția informațiilor, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a respins acuzația. „Această acuzație este complet falsă și fabricată. Nici secretarul Hegseth și nici vreun reprezentant al său nu au contactat BlackRock pentru o astfel de investiție.” BlackRock și Morgan Stanley au refuzat să comenteze, mai notează articolul. Investiția nu s-ar fi concretizat deoarece fondul, lansat în mai 2025, nu era încă disponibil pentru clienții Morgan Stanley, deși ETF-urile sunt, în general, concepute să fie tranzacționate ușor, similar acțiunilor. Potrivit datelor citate, IDEF, listat la Nasdaq, a crescut cu 28% în ultimul an, dar a scăzut cu aproape 13% în ultima lună. În plan politic, contextul este sensibil: Hegseth este descris ca unul dintre susținătorii vocali ai administrației Trump pentru atacul asupra Iranului, iar discuțiile despre posibile investiții în apărare vin într-un moment în care analiștii de pe Wall Street examinează tranzacțiile făcute înaintea deciziilor administrației. [...]
