Italia respinge cererea SUA de a folosi baza Sigonella pentru operațiuni în Orientul Mijlociu - decizie bazată pe respectarea tratatului bilateral și consultarea Parlamentului

Italia a refuzat cererea SUA de a folosi baza Sigonella , o instalație militară din Sicilia, în contextul unor zboruri americane către Orientul Mijlociu, potrivit HotNews.ro , care citează Corriere della Sera. Decizia vizează baza Sigonella, folosită intens de marina SUA și de forțele NATO, în principal pentru operațiuni aeriene în Marea Mediterană. Conform relatării, șeful Statului Major din cadrul Forțelor Armate Italiene, generalul Luciano Portolano, l-a informat pe ministrul Apărării, Guido Crosetto, „în urmă cu câteva nopți” că mai multe aeronave americane plănuiau să aterizeze la Sigonella înainte de a pleca spre Orientul Mijlociu. Potrivit aceleiași surse, aeronavele ar fi fost implicate în războiul cu Iran. Un element central al episodului este că bombardierele americane nu ar fi solicitat autorizație și nici nu s-ar fi consultat cu armata italiană. Portolano ar fi aflat despre planurile SUA în timp ce aeronavele erau deja în aer, ceea ce a limitat posibilitatea unei coordonări prealabile. În baza acordului dintre cele două țări, avioanele nu puteau ateriza la Sigonella decât în caz de urgență, mai arată articolul. După verificări inițiale, Portolano ar fi primit ordin de la Crosetto să respingă cererea de aterizare. Motivul invocat, potrivit presei italiene citate, a fost că zborurile nu erau acoperite de tratatul dintre cele două țări, care prevede consultare prealabilă. Primele verificări ar fi indicat că nu era vorba despre zboruri obișnuite sau logistice, ceea ce le-ar fi scos din cadrul prevederilor existente. În paralel, ministrul Apărării de la Roma a reiterat public că operațiunile care nu sunt prevăzute în tratate trebuie să treacă printr-un vot în Parlament. „Ne angajăm să supunem votului Parlamentului orice operațiune care nu este prevăzută în tratate și care, prin urmare, trebuie autorizată”, a declarat Crosetto în forul legislativ al țării membre NATO. Contextul politic intern este relevant: opoziția italiană i-a cerut anterior premierului Giorgia Meloni să nu permită folosirea bazelor americane din Italia în războiul cu Iranul. În acest cadru, refuzul privind Sigonella capătă și o dimensiune de politică internă, nu doar una strict militară sau procedurală. Corriere della Sera apreciază că decizia va avea „un impact inevitabil” asupra relațiilor dintre Italia și Statele Unite. Din informațiile prezentate, miza imediată ține de modul în care sunt aplicate acordurile bilaterale privind utilizarea bazelor și de respectarea obligației de consultare prealabilă. Totodată, episodul sugerează o sensibilitate crescută în statele europene privind implicarea indirectă în operațiuni legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Italia nu este, potrivit articolului, prima țară care refuză accesul SUA la infrastructură militară în acest context. Spania ar fi blocat accesul SUA la bazele sale militare și la spațiul aerian pentru operațiuni în Iran, indică aceeași sursă. Rămâne de văzut dacă refuzul Italiei va genera o renegociere a procedurilor de coordonare sau solicitări suplimentare de clarificare în cadrul alianței, în condițiile în care Sigonella este o bază utilizată frecvent de SUA și NATO. HotNews.ro notează că solicitarea a fost respinsă după verificări și în baza interpretării tratatului bilateral, iar decizia a fost luată la nivelul conducerii militare și al Ministerului Apărării de la Roma. Articolul nu oferă detalii despre numărul exact al aeronavelor sau despre tipul misiunilor, dincolo de faptul că zborurile nu au fost considerate logistice sau obișnuite. Publicația menționează că aeronavele americane erau deja în aer în momentul în care partea italiană a aflat despre planul de aterizare, ceea ce a amplificat caracterul de urgență administrativă al deciziei. În ansamblu, cazul Sigonella evidențiază limitele practice ale utilizării bazelor aliate în situații de escaladare regională și importanța cadrului juridic și politic intern în deciziile privind accesul militar străin. [...]