Știri
Știri din categoria Externe
Eliberarea lui Hassan Youssef readuce în prim-plan folosirea detenției administrative în Israel, un instrument care permite încarcerarea fără acuzații pe perioade de până la șase luni, cu posibilitate de prelungire, potrivit Mediafax. Youssef, unul dintre fondatorii Hamas, fusese deținut fără proces din octombrie 2023.
Bărbatul, în vârstă de 71 de ani, a fost „eliberat în apropierea orașului Hebron, în sudul Cisiordaniei”, a declarat fiul său, Owais Youssef. Acesta a precizat că tatăl său a fost ulterior transferat la un spital din Ramallah.
Israelul a intensificat semnificativ utilizarea detenției administrative împotriva palestinienilor de la izbucnirea războiului, notează publicația. Procedura permite reținerea fără acuzații pentru până la șase luni, cu posibilitatea de reînnoire.
Autoritățile israeliene susțin că mecanismul este folosit pentru a ține suspecții în detenție și a preveni potențiale atacuri, în timp ce continuă strângerea de probe. În același timp, unele organizații pentru drepturile omului afirmă că sistemul poate duce la abuzuri.
Owais Youssef este prezentat ca lider Hamas în Cisiordania și co-fondator al grupării în anii 1980, alături de șeicul Ahmed Yassin și alți membri palestinieni ai Frăției Musulmane.
Poliția israeliană nu a răspuns solicitării AFP de a confirma informația. O înregistrare video a AFP, citată de Le Figaro, arată rudele vizitându-l pe Hassan Youssef într-un pat de spital, cu brațul într-o eșarfă.
„Nu pot dormi din cauza durerii”
Hassan Youssef fusese arestat în octombrie 2023 și încarcerat într-o închisoare israeliană sub detenție administrativă, la scurt timp după atacul Hamas asupra Israelului, care a declanșat războiul din Gaza. Potrivit informațiilor din material, el a mai fost arestat de Israel de mai multe ori, iar ultima eliberare avusese loc în iulie 2020, după 16 luni de detenție administrativă.
În plan personal, Youssef este descris ca fiind înstrăinat de fiul său cel mare, Mosab Hassan Youssef, care ar fi spionat mișcarea tatălui său pentru Israel timp de 10 ani și ar fi lucrat pentru Shin Bet între 1997 și 2007, înainte de a se stabili în Statele Unite sub o nouă identitate.
Recomandate
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
Donald Trump spune că negocierile cu Iranul ar fi „ultima șansă” pentru un acord nuclear , într-un mesaj care ridică din nou miza diplomatică și poate influența percepția de risc în regiune, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a afirmat că Iranul are o „ultimă șansă” să ajungă la un acord privind programul nuclear și a susținut că noi discuții ar putea începe „în câteva zile”. Declarațiile vin însă în contradicție cu poziția Teheranului: mai devreme, luni, Iranul a negat că ar exista negocieri în desfășurare cu Washingtonul, contrazicând afirmațiile lui Trump. Materialul a fost publicat pe 3 august 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre formatul posibil al discuțiilor, agenda sau nivelul de reprezentare, astfel că rămâne neclar dacă este vorba despre un canal diplomatic deja deschis sau despre o intenție anunțată public. [...]
Riscul de șoc pe piața petrolului crește pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz , iar Teheranul pare să mizeze tocmai pe vulnerabilitatea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times . Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind o posibilă escaladare militară este interpretată la Teheran ca semn că Washingtonul încearcă să evite un război de amploare, în timp ce Iranul susține că a reușit să schimbe raportul de forțe. De ce contează economic: energia și rutele maritime, în centrul presiunii Potrivit unor foști oficiali iranieni și analiști apropiați puterii, conducerea de la Teheran consideră că a identificat „călcâiul lui Ahile” al Statelor Unite: expunerea la perturbarea unor instalații energetice și a unor rute maritime esențiale. În acest cadru, Iranul ar fi demonstrat în ultima săptămână, cu sprijinul milițiilor aliate din regiune, că poate amenința infrastructura energetică și transporturile maritime. În paralel, Teheranul ar fi ridicat miza în discuția despre condițiile în care ostilitățile ar putea înceta și negocierile ar putea fi reluate, după ce acestea au fost întrerupte luna trecută. Mesaje Washington–Teheran și semnale contradictorii de la Casa Albă În ultimele zile, Trump a sugerat că o escaladare majoră ar fi iminentă dacă Iranul nu face concesii, însă doi foști oficiali iranieni susțin că liderii de la Teheran i-ar fi transmis să își ducă amenințările până la capăt. Amir al-Mousawi, fost diplomat iranian, afirmă că în weekend ar fi existat schimburi de mesaje între oficiali americani și iranieni, prin intermediul unor reprezentanți ai Pakistanului și Qatarului. El susține că Trump ar fi avertizat că SUA ar putea lansa atacuri severe asupra infrastructurii civile iraniene, inclusiv asupra centralelor electrice, dacă Teheranul nu revine la negocieri, iar Iranul ar fi refuzat, cerând revenirea la un memorandum negociat anterior, despre care „numeroși experți” spun că avantajează Republica Islamică. „Nu avem absolut nicio problemă cu războiul și suntem pregătiți pentru marea confruntare”, afirmă Al-Mousawi că a fost mesajul transmis de iranieni. Duminică, Trump a anunțat că a renunțat la escaladarea militară pe care o pregătea, invocând cereri de amânare din partea Iranului și a altor state din Orientul Mijlociu și faptul că „parametrii unui acord” ar fi fost deja conveniți. Totuși, materialul notează că nu există indicii publice că negocierile ar urma să fie reluate. Context suplimentar despre poziția lui Trump este prezentat într-un articol separat al Digi24, aici . Presiune regională: temeri în Golf și incidente pe rute alternative Doi diplomați din regiune citați în material spun că Arabia Saudită și Qatar și-au exprimat îngrijorarea privind capacitatea de a-și proteja infrastructura petrolieră și de gaze în cazul unei escaladări. Postul oficial de știri al Arabiei Saudite a relatat că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a discutat cu Trump și a insistat pe necesitatea dialogului pentru reducerea tensiunilor. În același timp, sunt enumerate episoade recente care alimentează temerile: rebelii Houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au blocat accesul Arabiei Saudite la strâmtoarea Bab al-Mandab din Marea Roșie, rută folosită pentru a evita dependența de Strâmtoarea Ormuz; două instalații petroliere din Arabia Saudită au fost lovite de drone, într-un atac atribuit de Riad unor miliții irakiene susținute de Iran; două nave au luat foc în portul egiptean Damietta, incident investigat de autoritățile egiptene ca posibil atac cu drone și pe care „numeroși analiști” îl atribuie Iranului sau aliaților săi. Ormuz rămâne miza, iar SUA au constrângeri operaționale H.A. Hellyer (Royal United Services Institute, Londra) spune că miza este redesenarea arhitecturii de securitate din Orientul Mijlociu, cu Strâmtoarea Ormuz în centru. „Iranienii sunt extrem de hotărâți să nu renunțe la control și sunt dispuși să recurgă inclusiv la atacuri aeriene pentru a-și menține poziția”, afirmă Hellyer. Materialul menționează și un atac surpriză din 17 iulie asupra unor baze militare americane din Iordania, soldat cu moartea a trei militari americani. Ali Vaez (International Crisis Group) îl descrie drept un moment de cotitură, care ar fi arătat că arsenalul de rachete al Iranului rămâne consistent și că serviciile sale de informații sunt mai eficiente decât se estima. În același timp, sunt invocate limite ale SUA: diminuarea stocurilor de muniție, inclusiv rachete defensive Patriot, a căror refacere ar necesita ani. Farzan Sabet (Institutul Universitar din Geneva) apreciază că opțiunile militare ale SUA sunt limitate și că nu este sigur dacă o escaladare limitată ar schimba strategia Iranului; în plus, atacurile americane nu ar elimina capacitatea Teheranului de a folosi rachete și drone pentru a închide Ormuz sau a lovi infrastructura energetică din Golf. Ce urmează: negocieri incerte, risc de escaladare în săptămânile următoare Deși Washingtonul invocă diplomația, „numeroși analiști” apreciază că SUA și Iranul sunt mai departe de un acord decât în urmă cu câteva luni. Sasan Karimi (Universitatea din Teheran) consideră că Iranul trebuie să se pregătească pentru o nouă etapă a conflictului în următoarele săptămâni, în condițiile în care ambele părți ar rămâne fixate pe propriile condiții. „Pentru a ajunge la un acord, ambele părți trebuie să dea dovadă de umilință politică și să accepte că ambițiile lor maximaliste nu vor da rezultate. Deocamdată, însă, aceste dinamici nu se regăsesc la masa negocierilor”, a concluzionat acesta. [...]
O nouă pană națională de curent accentuează riscul operațional al economiei Cubei , după ce rețeaua electrică a țării a cedat duminică seara, lăsând insula în întuneric, potrivit News . Operatorul de stat Union Eléctrica de Cuba a anunțat incidentul, fără să ofere detalii suplimentare în postările de pe X și Facebook. Întreruperea a afectat o țară cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, pe fondul creșterii frecvenței penelor de curent, relatează Reuters, citată de News. Context: pene repetate și presiune pe combustibil Pana de duminică seara vine după trei întreruperi de curent la nivel național din luna iulie. Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra sistemului energetic a crescut pe măsură ce Cuba se luptă să-și asigure importurile de combustibil, într-un context de infrastructură energetică învechită. News notează că situația este legată și de blocada petrolieră impusă de SUA, care ar fi amplificat tensiunile din sistem. De ce contează: vulnerabilitate structurală și schimbări prudente în piață În material se arată că țara a pierdut o sursă esențială de combustibil după măsuri luate de administrația SUA condusă de Donald Trump , în condițiile în care Venezuela a fost mult timp principalul furnizor de petrol al Cubei, iar importurile din Mexic au fost, de asemenea, întrerupte pe fondul presiunilor crescânde din partea SUA. Criza energetică coincide cu o „deschidere prudentă” a sectorului energetic cubanez, strict controlat, determinată de penuria de combustibil și de sancțiunile impuse de SUA. Concret, Havana a autorizat recent prima inițiativă de import de combustibil cu finanțare străină și a permis aproape 200 de întreprinderi cubaneze să participe la distribuția en gros de combustibil. [...]
Un incendiu la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov ” din Belgorod riscă să afecteze proiecte rusești de dezvoltare a sistemelor pentru drone , după ce focul a izbucnit în noaptea de duminică spre luni, pe fondul unui atac cu drone atribuit Ucrainei, potrivit Washington Post . Instituția, situată în vestul Rusiei, ar fi fost implicată în dezvoltarea și testarea unor sisteme pentru drone, potrivit Ukrainska Pravda, care citează publicația rusă independentă ASTRA. În acest context, incidentul capătă relevanță operațională: un eventual impact asupra infrastructurii universitare poate întârzia sau perturba activități de cercetare și testare asociate acestor tehnologii. Ce tehnologii ar fi fost dezvoltate la universitate Conform canalului oficial de Telegram al universității, instituția dezvoltase un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul rusesc Milandr, un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații electronice și sisteme integrate. Universitatea a susținut că sistemul era destinat utilizărilor civile, precum: monitorizarea liniilor electrice; monitorizarea rețelelor de termoficare; fotografiere aeriană. În plus, în vara acestui an, universitatea a lansat un program pentru elevi, în care participanții învățau bazele proiectării sistemelor aeriene fără pilot. Ce se știe despre atac și ce nu au confirmat autoritățile Până la momentul relatării, autoritățile ruse nu au comunicat informații despre eventuale pagube sau victime. Sursele citate susțin că incendiul a izbucnit după un atac cu drone, însă autoritățile ruse nu au precizat dacă universitatea a fost lovită direct. În aceeași noapte, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind riscul unor atacuri cu drone, iar explozii au fost raportate și în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia. [...]
Reluarea negocierilor SUA–Iran de luni pune din nou Strâmtoarea Ormuz în centrul riscului pentru piața petrolului , după ce președintele american Donald Trump a spus că discuțiile vor începe „mâine după-amiază”, în contextul în care a susținut că a amânat un atac împotriva Iranului condiționat de încheierea rapidă a unui acord, potrivit China Daily . Trump a declarat duminică, la bordul avionului prezidențial Air Force One, că negocierile vor fi reluate luni și a argumentat că Iranul ar fi fost conștient de „amploarea” unui atac pe care SUA l-ar fi avut în vedere. În același timp, liderul de la Casa Albă a legat explicit discuțiile de un posibil acord privind Strâmtoarea Ormuz și, ulterior, de un acord legat de programul nuclear iranian. De ce contează: Ormuz rămâne un punct critic pentru fluxurile de hidrocarburi Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind de importanță crucială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi, iar situația din zonă a generat deja perturbări economice majore, pe fondul reluării confruntărilor de la începutul lunii iulie. În acest context, orice semnal de dezescaladare sau, dimpotrivă, de blocaj prelungit are potențialul de a influența prețurile energiei și costurile de transport. Potrivit informațiilor preluate de news.ro, care citează AFP, Iranul ar permite în prezent o singură rută de navigație de-a lungul coastelor sale și ar intenționa să păstreze controlul asupra strâmtorii, aflată și în apele teritoriale ale Omanului. Ce spune Trump despre condițiile unui acord Trump a afirmat că solicitarea de a evita escaladarea ar fi venit din partea unor aliați regionali — Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — și „chiar a Iranului”. El a susținut că ar exista „un acord privind Ormuz”, urmat de unul privind programul nuclear, pe care l-a descris drept „denuclearizarea Iranului”. Un acord semnat la jumătatea lunii iunie, menit să deschidă calea către negocieri de pace, nu ar fi produs progrese diplomatice, iar la începutul lunii iulie au avut loc noi atacuri reciproce, conform relatării preluate de news.ro. Ce urmează În lipsa unor detalii despre formatul, agenda sau nivelul delegațiilor, rămâne neclar ce rezultate pot fi obținute rapid. Miza imediată, din perspectiva piețelor, este dacă discuțiile de luni vor produce un aranjament funcțional pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz și vor reduce riscul unor noi întreruperi ale fluxurilor de petrol și gaze. [...]
