Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit HotNews.ro, Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane.
Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor.
„Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir.
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului.
Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale.
Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale.
Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate.
Recomandate
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Peste 30 de persoane au fost rănite după un atac iranian cu rachetă balistică la Dimona , potrivit HotNews.ro , în orașul din sudul Israelului unde se află principala facilitate nucleară a țării. Armata israeliană a confirmat „impactul direct al unei rachete asupra unei clădiri” și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare racheta. Autoritățile israeliene au anunțat că au fost demarate investigații pentru stabilirea cauzei eșecului interceptării. Conform AFP, citată de Agerpres, echipele Magen David Adom (MDA, echivalentul israelian al Crucii Roșii) au preluat un băiat de aproximativ 10 ani, în stare gravă, rănit de schije, și o femeie de circa 30 de ani, rănită de cioburi de sticlă. MDA a mai raportat 31 de persoane rănite ușor de schije în timp ce se îndreptau spre un adăpost, precum și alte 14 persoane transportate la spital cu simptome de anxietate. Dimona găzduiește Centrul de cercetări nucleare Shimon Peres, ceea ce face zona deosebit de sensibilă la atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut „reținere militară maximă” și a spus că nu a primit semnale privind pagube la instalația nucleară, adăugând că „nu au fost detectate niveluri anormale de radiații”, potrivit informațiilor din statele din regiune. Teheranul a prezentat atacul ca „răspuns” la lovirea centrului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz, în timp ce Israelul susține că nu poartă responsabilitatea pentru acel atac, potrivit The New York Times și The Times of Israel, citate de HotNews.ro. Iranul a afirmat că la Natanz nu există scurgeri radioactive și nici pericol pentru populația locală, iar armata israeliană a negat că ar fi lovit situl; în același timp, articolul amintește că Natanz a mai fost vizat în acest război și a fost lovit și în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 zile. [...]
Premierul Indiei, Narendra Modi, a discutat cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , potrivit Reuters . Modi a anunțat sâmbătă, într-o postare pe platforma X, că a avut o convorbire cu liderul de la Teheran. În mesaj, Modi a condamnat atacurile asupra infrastructurii critice din Orientul Mijlociu și a reiterat importanța menținerii deschise și sigure a rutelor maritime, într-un context regional marcat de riscuri pentru transportul pe mare și pentru fluxurile comerciale. Modi a mai spus că a apreciat sprijinul continuu al Iranului pentru siguranța și securitatea cetățenilor indieni aflați în Iran. Reuters nu a oferit detalii suplimentare despre durata convorbirii sau despre eventuale măsuri convenite de cele două părți. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni , în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial. Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax). De ce contează Ormuz pentru lanțurile alimentare din Golf În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut. Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului. Costuri în creștere și containere redirecționate În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită). Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka). „Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei. În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%. Rute alternative și opțiuni limitate pentru securizarea transportului Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic. Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor. În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară. Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri. [...]
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]
Iranul spune că va permite navelor japoneze să tranziteze Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , într-un nou semnal că Teheranul aplică o blocadă selectivă a acestui culoar maritim strategic. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru agenția japoneză Kyodo News că strâmtoarea „nu este închisă” în general și că ar fi blocată doar pentru navele „inamicului”, adică ale țărilor care atacă Iranul. Pentru celelalte state, navele ar putea trece, iar Teheranul ar fi dispus să ofere „trecere în siguranță”, cu condiția ca operatorii să contacteze autoritățile iraniene pentru a stabili ruta. Miza pentru Japonia este ridicată: peste 90% din importurile sale de țiței provin din Orientul Mijlociu, iar economia japoneză depinde și de fluxurile de export care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Totuși, Al Jazeera notează că, în practică, culoarul a fost aproape blocat după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, ceea ce a redus traficul maritim la un nivel foarte scăzut. În primele zile ale războiului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizase că va „aprinde” orice navă care ar încerca să tranziteze strâmtoarea. În ultima săptămână, discursul oficial s-a temperat, iar mesajul transmis a devenit că restricțiile vizează doar „inamici” ai Iranului, pe fondul unor treceri punctuale aprobate de autoritățile iraniene. În acest context, Japonia ar putea intra în grupul restrâns de țări ale căror nave au fost lăsate să treacă în ultimele zile, grup în care sunt menționate în principal China, India și Pakistan. Serviciul de informații maritime Lloyd’s List a relatat separat că 10 nave au tranzitat strâmtoarea navigând aproape de coasta Iranului, pe o rută care începe să fie tratată drept un „coridor sigur”; cea mai recentă, un vrachier grec, a trecut vineri pe lângă insula iraniană Larak, emițând mesajul „Cargo Food for Iran”. Potrivit Lloyd’s List, trecerile se fac de la caz la caz, iar IRGC ar lucra la un sistem mai coordonat de verificare și înregistrare. Pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână, mai multe state au început să facă demersuri pe lângă Teheran pentru redeschiderea strâmtorii sau pentru asigurarea unui pasaj sigur; Japonia, Franța, Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit au emis recent o declarație comună privind disponibilitatea de a contribui la eforturi pentru siguranța navigației. Declarațiile lui Araghchi vin după o convorbire telefonică avută marți cu ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, în care Tokyo și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de nave japoneze blocate în Golf, conform unei informări japoneze despre discuție. Pentru companiile de transport și pentru importatorii de energie, evoluția rămâne relevantă deoarece orice restricție prelungită în Strâmtoarea Hormuz poate afecta costurile de transport, timpii de livrare și, implicit, prețurile la energie. [...]
