Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit HotNews.ro, Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane.
Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor.
„Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir.
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului.
Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale.
Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale.
Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate.
Recomandate
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
Washingtonul încearcă să evite o confruntare accidentală între Israel și Turcia în Siria printr-un canal formal de coordonare militară și politică, după atacul israelian asupra bazei siriene Abu al-Duhur, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: un incident de „identificare greșită” sau o reacție pripită ar putea escalada rapid într-o criză regională, în condițiile în care Israel și Turcia au interese tot mai divergente în Siria și operează în proximitate. Tom Barrack , emisar american și ambasador al SUA în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată înaintea loviturilor israeliene. Potrivit acestuia, Turcia ar fi observat avioane israeliene îndreptându-se spre nord, către teritoriul turc, ceea ce ar fi putut declanșa pregătiri pentru o reacție militară. „Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack. Ce vrea să construiască SUA: un mecanism de „deconflictualizare” Barrack a spus că Statele Unite lucrează activ la un mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia, pentru a preveni neînțelegeri și confruntări accidentale. Un astfel de mecanism de „deconflictualizare” este, în esență, un canal de coordonare între actori militari sau politici, folosit pentru evitarea incidentelor nedorite atunci când mai multe forțe operează în același spațiu. Turcia a condamnat atacurile asupra bazei Abu al-Duhur, dar nu a oferit detalii despre posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. De ce a crescut riscul: atacul asupra bazei Abu al-Duhur și proximitatea față de Turcia Potrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur. O altă sursă militară și un localnic au spus că nu au existat victime. Armata israeliană nu a comentat informațiile. Baza este la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este folosită ca aerodrom militar dedicat din 2013, în contextul războiului civil sirian. Barrack a indicat că atacurile ar fi reflectat percepția — „corectă sau nu” — că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază. Context: interese divergente și o regiune fără acord de reducere a tensiunilor Tensiunile dintre Israel și Turcia s-au amplificat pe fondul pozițiilor diferite privind viitorul Siriei. Turcia este descrisă ca un aliat important al președintelui sirian Ahmed al-Sharaa și sprijină reconstrucția armatei siriene, refacerea instituțiilor și infrastructurii, oferind și sprijin militar și diplomatic pentru Damasc. Separat, Israelul a efectuat de-a lungul anilor atacuri în Siria, susținând că urmărește să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah. După înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat operațiunile militare și a privit cu suspiciune noua conducere de la Damasc. În paralel, Siria și Israelul au avut runde de discuții pentru reducerea tensiunilor, fără un acord până acum. Barrack a avertizat că incidentul arată nevoia de extindere a eforturilor diplomatice și de o structură mai solidă, cu resurse suplimentare, peste mecanismul de schimb de informații și dialog facilitat deja de SUA. „Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajare. [...]
Franța ridică miza diplomatică cu Iranul, expulzând doi diplomați iranieni , o decizie care semnalează o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale și crește riscul de măsuri reciproce cu efecte directe asupra activității ambasadelor, potrivit Politico . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat marți seară că Parisul va expulza cei doi diplomați, după ce serviciile de securitate iraniene ar fi reținut și interogat, luna trecută, doi angajați ai Ambasadei Franței la Teheran. Incidentul invocat de Paris datează din 19 iulie, când doi angajați ai ambasadei — unul fiind atașatul cultural — au fost chestionați timp de câteva ore și „bătuți”, conform lui Barrot. Franța a acuzat Iranul de un act „premeditat și deliberat” de intimidare, pe care îl consideră o încălcare „flagrantă” a protecțiilor diplomatice, și a convocat la scurt timp însărcinatul cu afaceri al Iranului. Versiuni contradictorii și risc de escaladare Teheranul contestă relatarea Franței. Ministerul iranian de Externe susține că diplomații francezi ar fi încălcat Convenția de la Viena (setul de reguli internaționale care protejează misiunile diplomatice) prin activități pe care Iranul le consideră ingerințe în afacerile interne. Potrivit aceleiași surse, Iranul i-a declarat „persona non grata” pe cei doi diplomați francezi, interzicându-le să revină în țară după ce au părăsit Iranul. Franța respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a afirmat marți că Teheranul face „acuzații complet false” și „fabrică un caz de ingerință” pentru a-și justifica acțiunile. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Iranul va răspunde cu expulzări suplimentare sau alte măsuri. Totuși, schimbul de acuzații și expulzările indică o spirală de represalii care poate limita canalele de dialog și poate complica activitatea diplomatică între cele două state. [...]
Atacul Rusiei asupra Kievului a ridicat bilanțul la 12 morți și 34 de răniți , într-un context în care Ucraina reclamă o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , singurele capabile să doboare rachete balistice, potrivit Biziday . Atacul a început în jurul orei 03:20 (ora locală) și a vizat mai multe zone ale capitalei ucrainene, dar și împrejurimile, conform primarului Kievului. În urma loviturilor au fost afectate clădiri rezidențiale, o unitate medicală și o instituție de învățământ, iar mai multe incendii au izbucnit în oraș. Publicația notează că oameni au rămas blocați inclusiv în adăposturi. Un centru industrial din districtul Solomianski (sud-vestul Kievului) a fost, de asemenea, lovit de rachete, a mai transmis primarul. Presa ucraineană a relatat că Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unui atac cu rachete balistice și cu rachete Zircon, lansate din regiunea Kursk, însă autoritățile locale nu au confirmat folosirea rachetelor Zircon. De ce contează: presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei Atacul are loc pe fondul deficitului de interceptoare pentru sistemele Patriot, ceea ce reduce capacitatea Ucrainei de a contracara rachetele balistice. În acest context, Rusia ar fi crescut în ultimele săptămâni numărul de rachete folosite în atacuri, profitând de vulnerabilitatea apărării antiaeriene, potrivit informațiilor sintetizate de Biziday. Context: lovituri ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești Separat, Ucraina a atacat cu drone o rafinărie din Republica Tatarstan și un terminal petrolier din regiunea Krasnodar, iar rapoarte inițiale indică și vizarea substației electrice Taman, care alimentează Crimeea ocupată de Rusia. Strategia urmărește să pună presiune pe Moscova prin lovirea infrastructurii energetice, în încercarea de a forța negocieri, conform aceleiași surse. [...]
