Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit HotNews.ro, Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane.
Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor.
„Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir.
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului.
Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale.
Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale.
Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a legat public coordonarea cu SUA de obiectivul Iranului într-un interviu acordat Fox News, susținând că relația sa cu președintele american Donald Trump este „excelentă” și că Statele Unite „nu au un aliat mai mare decât Israelul”, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian a spus că, în pofida unor dezacorduri punctuale, el și Trump „văd lucrurile la fel în 99% din cazuri”, iar diferențele sunt discutate „deschis”. Netanyahu a respins ideea că neînțelegerile ar viza obiective diferite în privința Iranului, afirmând că Washingtonul și Ierusalimul „urmăresc același scop”. Mesajul central: presiune și negociere pentru oprirea programului nuclear iranian În interviu, Netanyahu a detaliat ce înțelege prin obiectiv comun față de Teheran: renunțarea Iranului la programul de arme nucleare; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit; demontarea siturilor de îmbogățire. El a mai afirmat că, după operațiunile „Operation Roaring Lion” (Israel) și „Operation Epic Fury” (SUA), Trump ar considera că aceste obiective pot fi atinse prin negociere și prin creșterea presiunii asupra Iranului. Implicația politică: linie roșie declarată indiferent de un eventual acord SUA–Iran Netanyahu a adăugat că, indiferent de un Memorandum de Înțelegere (MoU) între SUA și Iran, „atât timp cât” el rămâne prim-ministru, Israelul nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Publicația notează că este o știre în curs de actualizare, fără alte detalii operaționale sau calendaristice în acest stadiu. [...]
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la summitul NATO de la Ankara repune pe agendă atât blocajul din Ucraina, cât și presiunea SUA pentru creșterea bugetelor de apărare , potrivit news.ro . Casa Albă indică drept miză relansarea eforturilor de încheiere a războiului, într-un moment în care „frontul este în mod evident blocat de câteva luni”. Donald Trump urmează să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire programată este cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Tot atunci, Trump ar urma să aibă discuții cu președintele sirian Ahmed al Charaa și să susțină o conferință de presă, conform detaliilor prezentate de Casa Albă. Ucraina: discuții despre „cum putem pune capăt războiului” Un oficial american de rang înalt, citat de AFP și vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că întâlnirea Trump–Zelenski este programată pentru miercuri și va viza „modul în care putem pune capăt războiului”. Același oficial a descris situația de pe front ca fiind blocată, fără progrese semnificative de partea niciuneia dintre tabere, și a spus că președintele american consideră „urgent” să se încerce oprirea conflictului. În weekend, atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski au avut convorbiri telefonice separate cu Donald Trump, în contextul aniversării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, mai notează publicația. NATO: presiune pentru majorarea cheltuielilor de apărare Pe lângă dosarul ucrainean, Trump va face presiuni asupra aliaților din NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceluiași oficial american. Pentru statele membre, subiectul are implicații bugetare directe, într-un moment în care cerințele de finanțare pentru apărare concurează cu alte priorități fiscale. Context regional: Siria, Liban și armistițiul „fragil” În ceea ce privește întâlnirea cu președintele sirian Ahmed al Charaa, news.ro consemnează că acesta a negat în iunie intenția de a interveni militar în Liban împotriva Hezbollah, după ce Trump sugerase contrariul. Ahmed al Charaa a afirmat că urmărește „căi de colaborare economică între Liban și Siria, nu căi militare”. Materialul menționează și că un protocol de acord semnat pe 17 iunie între Statele Unite și Iran a permis intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în Liban începând cu 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. [...]
Erupția Etna a dus la suspendarea zborurilor spre Catania , după ce autoritățile au închis parțial spațiul aerian deasupra Siciliei din cauza norului de cenușă, potrivit HotNews . Măsura are un impact operațional imediat asupra traficului aerian din sudul Italiei și afectează planurile de călătorie ale pasagerilor. Compania care administrează Aeroportul din Catania (SAC) a anunțat închiderea spațiului aerian „corespunzător norului de cenușă” la sud de vulcan (sectorul B2), ca urmare a activității eruptive și a emisiilor de cenușă în atmosferă. Ce înseamnă pentru zboruri și pasageri Restricțiile implică suspendarea tuturor zborurilor către Catania , deși aeroportul a menținut operațiunile de decolare pentru aeronavele care se aflau deja la sol. Măsura era programată inițial să dureze până la ora locală 19:00. SAC le-a recomandat pasagerilor să ceară companiilor aeriene informații despre zboruri înainte de a se deplasa la aeroport, în condițiile în care situația se poate schimba în funcție de evoluția norului de cenușă. Evoluția erupției și prognoza dispersiei cenușii Emisiile de cenușă au început duminică în jurul orei 05:45 GMT (08:45, ora României) și s-au intensificat de la 06:45 GMT (09:45, ora României), formând o coloană de aproximativ 1,5 kilometri înălțime, purtată de vânt spre sud, conform Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV). Oamenii de știință citați de sursă arată că modelele de prognoză, bazate pe date meteorologice, indică faptul că dispersarea cenușii va continua spre sud în următoarele ore. Context: episodul eruptiv început la final de iunie Etna a intrat într-un nou proces eruptiv pe 26 iunie, cu expulzare de lavă, ceea ce a determinat autoritățile italiene să crească nivelul de vigilență. INGV a precizat duminică faptul că fluxurile de lavă observate la final de iunie s-au oprit complet pe 4 iulie, însă noua emisie de cenușă a perturbat planurile a mii de călători. În noaptea de 2 spre 3 iulie a fost detectat și un al doilea flux de lavă, de dimensiuni reduse, care a avansat puțin peste 100 de metri înainte de a se opri. [...]
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina , argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post . Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană. Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus. „Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.” Ce transmite Berlinul: „nu” pentru capabilități ofensive, „da” pentru apărare Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță. Context operațional: front relativ stabil, dar costisitor pentru Rusia Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone. „Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.” În paralel: contract pentru 600 de interceptoare de apărare aeriană În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană . Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA. Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa. De ce contează Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse. [...]
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
