Escaladarea Israel–Iran a împins petrolul cu peste 3%, după ce Israelul a lovit o instalație petrochimică din sud-vestul Iranului, în pofida presiunilor publice ale președintelui american Donald Trump de a evita noi atacuri, potrivit Reuters.

Israelul a anunțat că a vizat complexul petrochimic Mahshahr – prima lovitură asupra unui obiectiv energetic din interiorul Iranului de la încetarea focului din 8 aprilie – și alte ținte militare. Un oficial provincial a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Fars că părți ale uzinei au fost avariate, însă amploarea pagubelor nu era clară imediat.

În paralel, Trump a susținut că noile lovituri dintre Israel și Iran nu vor deraia negocierile administrației sale cu Teheranul pentru un acord de pace. Într-un interviu pentru Financial Times, el a afirmat că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu decide” direcția acestor discuții.

Petrolul reacționează, iar riscul pe rutele energetice rămâne ridicat

Ultimele ostilități au urcat prețul petrolului cu peste 3% luni, iar cotația Brent a revenit peste 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei), pe fondul temerilor legate de securitatea aprovizionării și de riscurile de extindere a conflictului.

Contextul rămâne sensibil și din cauza Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează circa o cincime din țițeiul mondial și gazul natural lichefiat. Reuters notează că, de la începutul lunii aprilie, Teheranul a blocat cea mai mare parte a transporturilor prin strâmtoare, iar Washingtonul a impus propria blocadă asupra porturilor iraniene.

Schimb de lovituri și presiune politică asupra Israelului

Iranul a lansat salve de rachete ca represalii, iar ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a declarat pe X că Iranul a tras 11 rachete balistice. Garda Revoluționară iraniană a spus că a vizat baza aeriană Ramat David, lângă Nazareth, în timp ce armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran și că sistemele sale le-au interceptat.

Separat, armata israeliană a mai transmis că a activat apărarea aeriană pentru a intercepta o rachetă pe care a identificat-o ca fiind lansată din Yemen, într-un atac care ar fi primul al Yemenului asupra Israelului de la încetarea focului.

Reuters mai relatează că Trump a discutat telefonic cu Netanyahu, iar un oficial israelian a spus că apelul a durat puțin sub o jumătate de oră, fără alte detalii. Un oficial american citat de Axios a afirmat că Trump i-ar fi cerut lui Netanyahu să se abțină de la noi lovituri, pe motiv că „suntem aproape să facem ceva bun în privința unui acord”.

Ce cere Teheranul în negocieri

Potrivit aceleiași surse, cererile Iranului includ:

• ridicarea sancțiunilor americane și internaționale;
• eliberarea unor miliarde de dolari din active înghețate;
• recunoașterea influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz.

Ambasadorul iranian Kazem Jalali a declarat pentru ziarul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, dar în condiții noi stabilite de autoritățile iraniene și omane și că vor fi percepute taxe pentru servicii, fără a detalia.

În acest cadru, mesajul politic al Casei Albe – că negocierile merg înainte – intră în tensiune cu dinamica militară din teren, care continuă să alimenteze volatilitatea pe piața petrolului și riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice globale.