Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea loviturilor Israelului în Liban pune sub semnul întrebării aplicarea acordurilor de detensionare din regiune, într-un moment în care Washington și Teheran au semnat recent o înțelegere care ar trebui să oprească operațiunile militare „pe toate fronturile”, potrivit Politico.
Atacurile israeliene din sudul Libanului au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe fondul unor schimburi de focuri cu Hezbollah. Apărarea Civilă libaneză a raportat 16 morți și 12 răniți în urma loviturilor asupra orașului Nabatieh și a unor sate din apropiere.
Armata israeliană a confirmat loviturile, susținând că a vizat „ținte teroriste Hezbollah” în sudul Libanului, după ce gruparea ar fi lansat „peste 50 de proiectile” asupra forțelor israeliene, potrivit unui oficial al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) citat de publicație.
Escaladarea vine la scurt timp după ce Israel și Hezbollah au convenit vineri o încetare a focului, în încercarea de a reduce tensiunile. În aceeași zi, conflictul a provocat cel puțin 47 de morți în Liban și patru soldați israelieni uciși, conform datelor prezentate de Politico.
În paralel, reluarea ostilităților poate complica implementarea acordului semnat miercuri între Statele Unite și Iran, care vizează oprirea conflictului început pe 28 februarie. Înțelegerea prevede încetarea operațiunilor militare pe toate fronturile, iar Iranul a argumentat că loviturile continue ale Israelului în Liban subminează „spiritul” acordului.
Potrivit The New York Times, o evaluare recentă a serviciilor de informații americane ar concluziona că Israelul este probabil să continue operațiunile militare împotriva Hezbollah, pe fondul presiunii interne asupra premierului Benjamin Netanyahu după atacurile grupării în nordul Israelului.
În acest context, emisarul american Steve Witkoff ar fi călătorit vineri în Elveția pentru a se întâlni cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, în vederea unor discuții planificate între Teheran și Washington, mai notează Politico.
Recomandate
Loviturile israeliene din sudul Libanului riscă să blocheze negocierile care ar trebui să stabilizeze regiunea , în condițiile în care trimiși ai SUA și ministrul iranian de externe sunt așteptați în Elveția pentru discuții menite să consolideze un acord, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și politică: fără o încetare a focului credibilă în Liban, procesul diplomatic SUA–Iran poate deraia. Steve Witkoff , trimisul special al președintelui american Donald Trump, se îndrepta vineri spre Elveția, relatează Axios, citând un oficial american neidentificat, în timp ce CNN a scris că deplasarea are loc pe fondul eforturilor Washingtonului și Teheranului de a repune „pe drumul cel bun” discuțiile tehnice care ar urma unui acord inițial. Tot CNN a relatat că și Jared Kushner, ginerele lui Trump, este așteptat în Elveția, iar Axios susține că acesta ar fi deja acolo. Vicepreședintele JD Vance, care fusese inițial așteptat să călătorească, și-a amânat deplasarea, a anunțat Casa Albă joi seară. Iran condiționează discuțiile de un armistițiu funcțional în Liban Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi este așteptat să ajungă în Elveția sâmbătă, deși planurile „se pot schimba”, potrivit surselor citate de Axios. Conform aceleiași relatări, Araghchi le-ar fi transmis mai multor omologi că Iranul consideră încetarea focului în Liban „esențială” pentru procesul diplomatic și că aceasta poate „face sau desface” discuțiile SUA–Iran. O altă sursă a spus că oficialii iranieni vor să vadă că armistițiul „prinde” înainte de a merge în Elveția. Separat, Iranian Students’ News Agency a relatat că Araghchi urmează să se întâlnească sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, iar agenția de stat IRNA a anunțat că Naqvi a plecat spre Teheran pentru întâlniri cu oficiali iranieni de rang înalt. Cel puțin 10 morți în sudul Libanului, la ore după intrarea în vigoare a armistițiului Cel puțin zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone israeliene în sudul Libanului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, potrivit agenției de stat libaneze NNA. NNA a raportat că avioane și drone israeliene au lovit zona Nabatieh peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe, iar artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile înainte de zori. Agenția a mai precizat: în satul Barish, patru membri ai aceleiași familii (tată, mamă și doi copii) au fost uciși; trei persoane au murit într-un raid în Arab Salim; o persoană a fost ucisă într-un raid asupra municipalității Deir ez-Zahrani; o altă persoană a murit într-un atac cu dronă asupra unei motociclete, la intrarea estică în satul Doueir; un soldat libanez a fost ucis într-o lovitură în satul Kfar Reman. Al Jazeera îl citează pe corespondentul Rob McBride, care a spus că atacurile de sâmbătă nu se compară cu violențele de vineri, când ar fi avut loc „aproximativ 150 de lovituri”, cu „circa 15 morți” și „100 de răniți”. „Arată natura fragilă a acestui armistițiu și, de asemenea, cum întregul proces de negociere pare să depindă de Liban și de ceea ce se întâmplă aici în zilele și săptămânile următoare.” În textul memorandumului de înțelegere (MoU) SUA–Iran, articolul 1 prevede explicit că încheierea războiului din Liban este parte integrantă a aranjamentului mai larg de încetare a focului „pe toate fronturile”, notează Al Jazeera. Armata libaneză a transmis sâmbătă că atacurile israeliene urmăresc să obstrucționeze eforturile de restabilire a stabilității. Negocierile SUA–Liban–Israel: reconstrucție și economie, dar fără Hezbollah la masă Departamentul de Stat al SUA a anunțat că o nouă rundă de discuții între Israel și Liban va avea loc la Washington, DC, pe 23 și 25 iunie, cu obiectivul de a avansa „către o pace durabilă”. Secretarul de stat Marco Rubio i-a spus vineri președintelui libanez Joseph Aoun că negocierile bilaterale ale Libanului cu Israelul reprezintă „singura cale fezabilă” către reconstrucție, redresare economică și oprirea ciclurilor recurente de violență, potrivit Departamentului de Stat. În același timp, Al Jazeera notează că discuțiile nu au inclus Hezbollah, ceea ce limitează șansele unui progres substanțial. Sâmbătă, Ali Fayyad, reprezentant al Hezbollah în parlamentul libanez, a declarat – într-o intervenție preluată de agenția iraniană Tasnim – că gruparea exclude un armistițiu cu Israelul cât timp forțele israeliene rămân pe teritoriul libanez și a avertizat că orice agresiune suplimentară va primi un răspuns. „Poziția rezistenței este clară, fără echivoc, nenegociabilă și fără retragere. Un armistițiu în timp ce inamicul își continuă țintirile și asasinatele este lipsit de sens. Dreptul la autoapărare este stabilit pentru noi și nu este supus negocierii sau târguielii.” În plan intern, Libanul încearcă să avanseze pe o „foaie de parcurs” susținută de SUA, care include dezarmarea Hezbollah, în paralel cu presiunile pentru retragerea Israelului din sudul Libanului. Un acord din această lună ar fi cerut retragerea Hezbollah la nord de râul Litani, dar nu ar fi prevăzut retragerea completă a Israelului, potrivit Al Jazeera. [...]
China avertizează că extinderea ocupației israeliene în Gaza riscă să submineze armistițiul , potrivit Global Times , care citează o intervenție a ambasadorului Chinei la ONU, Fu Cong , la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate . Fu Cong a criticat joi, la New York (ora locală), ceea ce a descris drept extinderea ocupației militare a Israelului și lărgirea așa-numitei „linii galbene” în Gaza, precum și intenția declarată de a prelua controlul asupra a 70% din teritoriul enclavei. China a transmis că este „serios îngrijorată” de aceste evoluții, potrivit China Central Television (CCTV), citată de publicație. Mesajul Chinei la ONU: respectarea acordului și acces umanitar În intervenția sa, reprezentantul chinez a spus că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mai redus în ultima perioadă și că Beijingul speră ca această tendință să continue, inclusiv prin crearea unor condiții favorabile pentru abordarea altor puncte fierbinți regionale, între care Gaza. China a cerut „tuturor părților relevante”, în special Israelului, să respecte integral acordul de încetare a focului și să evite acțiuni care l-ar putea submina. Totodată, Fu Cong a îndemnat Israelul să își îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar și să asigure intrarea în Gaza a ajutoarelor umanitare „urgent necesare”, conform relatării CCTV. Context: bilanțul invocat după intrarea în vigoare a armistițiului Potrivit datelor publicate de autoritățile sanitare din Gaza la 17 iunie, operațiunile militare israeliene din Fâșia Gaza ar fi provocat 1.005 morți și 3.157 de răniți de la intrarea în vigoare a primei faze a acordului de încetare a focului, în octombrie 2025, mai notează CCTV. China a mai transmis că este pregătită să lucreze cu comunitatea internațională pentru un armistițiu „cuprinzător și de durată” în Gaza, pentru oprirea catastrofei umanitare și avansarea unei soluții „cuprinzătoare, juste și durabile” la problema palestiniană. [...]
Polonia cere un loc la negocierile de pace, invocând riscurile logistice și de securitate ale flancului estic al UE , pe fondul unei competiții tot mai vizibile pentru cine reprezintă Europa în eventuale discuții cu Rusia, potrivit TVR Info . Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski , a criticat rolul principal jucat de Germania, Franța și Regatul Unit în discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina și a insistat ca și Polonia să fie prezentă la masa negocierilor. Declarațiile au fost făcute pentru Frankfurter Allgemeine, într-un material văzut în avans de dpa și preluat de Agerpres. Argumentul central al Varșoviei este că statele din estul Uniunii sunt expuse mai direct riscurilor generate de agresiunea Rusiei. Sikorski a indicat că între Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică trăiesc 120 de milioane de oameni în UE, iar împreună cu Scandinavia cifra urcă la 150 de milioane, sub o amenințare mai directă decât Germania. El a subliniat și diferența de poziționare geografică: „Suntem vecini atât ai Rusiei, cât și ai Ucrainei; voi, în Germania, nu sunteți.” Miza: cine vorbește în numele UE și cu ce mandat Sikorski a legat cererea de participare de rolul operațional al Poloniei în sprijinul Ucrainei, menționând transporturile de arme care trec constant prin țară și riscurile asociate. În această logică, Varșovia susține că implicarea directă trebuie să se traducă și într-un rol formal în negocieri. Ca soluții, șeful diplomației poloneze a indicat două opțiuni: urmarea „căii stabilite în tratatele UE”, inclusiv prin intermediul președintelui Consiliului European ; formarea unei „coaliții a celor dispuși” care să reprezinte continentul în negocieri. Context: tensiuni la Bruxelles pe canalele către Moscova Potrivit dpa, UE pare divizată pe acest subiect. La summitul UE de joi și vineri de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a fost criticat de cancelarul german Friedrich Merz și de președintele francez Emmanuel Macron pentru că și-a instruit echipa să deschidă canale proprii de comunicare cu Moscova, separat de inițiativa liderilor naționali. În același timp, liderii Germaniei și Franței, împreună cu Regatul Unit (care nu mai este membru UE), ar dori să își păstreze leadershipul în eforturile de pace. În acest cadru, cererea Poloniei adaugă presiune pentru o formulă de reprezentare care să includă explicit statele de pe flancul estic, acolo unde costurile și riscurile războiului sunt resimțite mai direct. [...]
Recalibrarea Turciei spre NATO începe să taie din „oxigenul” economic al Rusiei , pe fondul unei reduceri treptate a dependenței energetice și al înăspririi relațiilor financiare cu entități rusești, potrivit Adevărul , care citează o analiză din Foreign Affairs . După ani în care Ankara a cultivat legături economice, energetice și de securitate cu Moscova sub conceptul de „autonomie strategică”, Turcia transmite acum mesaje pro-alianță înaintea summitului NATO pe care urmează să îl găzduiască în iulie. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , descrie legăturile transatlantice drept o necesitate strategică și vorbește despre o „oportunitate istorică” de reafirmare a unității NATO. De ce contează: comerț, energie și riscul de sancțiuni secundare Textul plasează pivotarea Turciei într-un context economic: Ankara a devenit după 2022 o „gură de oxigen” pentru Rusia, inclusiv prin afluxul de cetățeni ruși și prin intensificarea schimburilor comerciale. Comerțul bilateral aproape s-a dublat în 2022, depășind 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), ceea ce a făcut din Turcia al doilea partener comercial al Rusiei după China. În paralel, legăturile energetice s-au adâncit: în doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Turcia a devenit al treilea cel mai mare importator de combustibili fosili ruși, iar importurile de petrol rusesc din 2023 și 2024 au fost, potrivit analizei, mai mult decât duble față de nivelurile din 2021. Aceste evoluții au atras avertismente din partea oficialilor europeni și americani privind posibile sancțiuni secundare pentru instituții turcești care ar colabora cu entități rusești sancționate. Resetarea: presiunea internă și costurile din industria de apărare Potrivit analizei citate, problemele economice interne au forțat Ankara să-și regândească politica externă înainte și după alegerile din 2023: inflație ridicată, monedă în declin și o criză a balanței de plăți. Cutremurul din februarie 2023 a agravat situația, cu peste 50.000 de morți și pagube estimate la aproape 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 miliarde lei). În acest context, Erdogan ar fi recunoscut că schimbarea percepțiilor asupra Turciei a devenit un imperativ economic și strategic, inclusiv pentru relația cu UE, descrisă drept cel mai mare partener comercial și sursă de investiții. În plus, sancțiunile americane legate de achiziția sistemelor S-400 au afectat industria de apărare, iar excluderea din programul F-35 a costat firmele turcești „miliarde de dolari” în contracte, conform textului. Ca parte a corectării cursului, Erdogan l-a numit pe Mehmet Șimșek la conducerea economiei, iar acesta a încercat să reasigure investitorii că Turcia revine la politici economice „ortodoxe” (adică politici monetare și fiscale mai apropiate de practicile standard ale băncilor centrale și ale piețelor). Măsuri concrete: frână pe canalele comerciale și reducerea dependenței energetice Analiza descrie o serie de ajustări cu efect direct asupra fluxurilor economice cu Rusia: exporturile turcești către Rusia au scăzut brusc la începutul lui 2024; băncile turcești au început să închidă conturi corporative rusești, să suspende procesarea plăților și să rupă legături cu omologi ruși; Ankara a restricționat exporturile de bunuri de origine americană (precum microcipuri și sisteme de telecomandă), de teama redirecționării către armata rusă; Turcia a accelerat diversificarea energetică, inclusiv discuții pentru creșterea fluxurilor de gaze din Turkmenistan prin Iran și planuri de creștere a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA și alți furnizori. Pe gaze, ponderea importurilor din Rusia ar fi coborât de la peste 50% în 2018 la sub 40% până la finalul lui 2025, potrivit textului. Totodată, Turcia a prelungit contractele de gaze rusești care expirau cu doar un an, dar a acceptat un acord pe 15 ani pentru aproximativ 1.500 de încărcături de GNL din SUA. Efecte colaterale: proiecte strategice și fricțiuni cu Moscova Un punct sensibil rămâne centrala nucleară Akkuyu, construită de Rosatom în baza acordului din 2010, care prevede că Rusia păstrează acțiuni majoritare. Analiza notează că proiectul, programat inițial să înceapă să funcționeze în 2024, a avut întârzieri repetate din cauza îngrijorărilor furnizorilor legate de sancțiuni. În paralel, Turcia ar lucra cu SUA și Coreea de Sud la planuri pentru o a doua centrală nucleară la Sinop, proiect care anterior era așteptat să fie condus tot de Rosatom. Pe fondul apropierii de NATO, relația cu Moscova s-a tensionat: Putin nu a mai vizitat Turcia din 2020, iar analiza menționează incidente precum focuri de avertisment trase asupra unei nave de marfă turcești în Marea Neagră (2023) și atacuri rusești din 2025 care ar fi vizat inclusiv un petrolier GNL sub pavilion turcesc în Odesa și o instalație de drone Bayraktar lângă Kiev. Ce urmează: mai multă integrare NATO, dar fără rupere totală În pofida realinierii, analiza subliniază că Turcia nu renunță complet la „autonomia strategică” și vrea să-și păstreze libertatea de a lucra simultan cu actori concurenți. Totuși, direcția descrisă este una de reangajare în NATO, inclusiv prin inițiative operaționale: un plan în curs din 2023 pentru înființarea unui corp multinațional în Turcia (țintă de finalizare până în 2028) și o inițiativă de deminare în Marea Neagră alături de Bulgaria și România, lansată în ianuarie. [...]
Ungaria a ridicat interdicția asupra distribuției mass-mediei ucrainene , o decizie pe care noul guvern de la Budapesta o leagă direct de normalizarea relațiilor cu Kievul și de accesul minorității ucrainene și al refugiaților la informații independente, potrivit Kyiv Post . Măsura a fost anunțată vineri, 19 iunie, de ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr , într-o postare pe Facebook. Oficialul a spus că ridicarea restricțiilor urmărește să asigure „acces fiabil la informație” în limba maternă pentru ucrainenii din Ungaria și să contribuie la refacerea relațiilor bilaterale. De ce contează decizia: semnal politic și schimbare de abordare Interdicția fusese introdusă în 2025, „voluntar”, de partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orbán. La acel moment, guvernul invocase măsuri luate de Ucraina împotriva unor publicații maghiare, pe care Kievul le acuza că încalcă standardele jurnalistice și promovează narațiuni ale statului rus. Tarr a respins justificarea vechii administrații și a diferențiat explicit între propagandă și presă independentă. „Nu se poate confunda presa care răspândește propaganda rusă cu presa autentică, independentă, nici în Ungaria, nici la nivel internațional.” În aceeași logică, ministrul a susținut că interdicția ar fi fost folosită pentru a deteriora deliberat relațiile diplomatice și a prezentat schimbarea ca parte a unei politici de „bună vecinătate”, cu efecte inclusiv asupra situației maghiarilor din afara granițelor. Implementare și context: coordonare cu minoritatea ucraineană și alte dosare sensibile Ridicarea interdicției a fost coordonată cu Liliana Grexa, reprezentantă a minorității naționale ucrainene din Ungaria, care a invocat necesitatea practică de a oferi refugiaților acces la informații actuale despre Ucraina. Decizia este prezentată ca un element dintr-o serie de pași ai administrației premierului Péter Magyar pentru a reduce tensiunile cu Ucraina. În acest context, Kyiv Post menționează și două evoluții conexe: investigația internă dispusă de Magyar în cazul „convoiului de aur ucrainean”, după ce în martie autoritățile ungare au reținut două vehicule blindate ale băncii de stat ucrainene Oschadbank, care transportau 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) , 35 de milioane de euro (aprox. 178 milioane lei) și 9 kilograme de aur bancar din Viena spre Kiev; acuzațiile au fost retrase în mai, iar activele au fost returnate; acordul din 12 iunie privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, prin care Kievul s-a angajat, printr-o notă diplomatică, la Planul de acțiune al UE pentru minorități, inclusiv reluarea școlarizării în limba maternă și permisiunea folosirii simbolurilor naționale maghiare pentru aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia. Potrivit materialului, după formalizarea acestor garanții, Ungaria și-a retras amenințarea cu veto, permițând UE să deschidă, pe 15 iunie, primul „cluster” (pachet tematic) de negocieri de aderare cu Ucraina. [...]
Ucraina a lovit podul peste strâmtoarea Henicesk, o rută-cheie de aprovizionare pentru trupele ruse din sud , într-o serie de atacuri menite să degradeze logistica și capacitățile operaționale ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Lovitura a vizat un pod rutier din regiunea Herson, pe care armata ucraineană îl descrie drept un coridor folosit de forțele ruse pentru transportul de materiale militare între Peninsula Crimeea ocupată și dispozitivele rusești din sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, conform comunicărilor militare citate de publicație. În paralel, forțele ucrainene au raportat că au lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S în regiunea Zaporijjea, în apropierea localității Dolînske, precum și mai multe puncte de comandă pentru drone (UAV) în trei locații diferite: lângă Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea Belgorod, pe teritoriul Rusiei). Incendii raportate în Crimeea, inclusiv la infrastructură energetică și de transport Atacurile asupra logisticii și punctelor de comandă au coincis cu relatări despre mai multe atacuri cu drone asupra unor ținte din Crimeea ocupată, sâmbătă dimineață. Potrivit aceleiași surse, au fost semnalate incendii la mai multe obiective din energie și transport. Datele satelitare ar fi indicat două incendii separate la centrala termoelectrică Tavriyska, lângă Strohonivka, în districtul Simferopol. Facilitatea are o capacitate de 470 MW și a fost pusă în funcțiune în 2019, conform articolului. Au mai fost înregistrate incendii la depozite de petrol și gaze la nord-vest de Bahcisarai, operate de „TES”, companie care administrează o rețea mare de benzinării în peninsulă. De asemenea, au fost raportate incendii la două stații de distribuție a gazelor din apropierea satelor Juravlivka și Lokhivka, după explozii semnalate în acele zone. Ce urmărește Ucraina prin aceste lovituri Din informațiile prezentate, țintele indică o strategie de presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și a coordonării operaționale rusești: întreruperea rutelor de transport între Crimeea ocupată și sudul Ucrainei (podul peste strâmtoarea Henicesk); reducerea protecției antiaeriene locale (lovirea Pantsir-S); afectarea controlului și coordonării dronelor (puncte de comandă UAV). Publicația notează și că sateliții au detectat un incendiu în vecinătatea podului Henicesk, pe fâșia Arabat, într-o zonă unde autoritățile de ocupație ar fi construit anterior o traversare pe pontoane după lovituri anterioare asupra podurilor permanente. Separat, a fost raportat un incendiu la intrarea feroviară către uzina Crimean Titan din Armiansk, iar localnici ar fi auzit explozii și focuri de armă în jurul miezului nopții. Pe parcursul nopții, au existat relatări despre explozii și activarea apărării antiaeriene ruse în Simferopol, Perevalne, Sevastopol și districtul Krasnoperekopsk. [...]
