Știri
Știri din categoria Externe

Armata israeliană a anunțat „cele mai mari lovituri coordonate” împotriva Hezbollah, iar bilanțul preliminar indică zeci de morți și sute de răniți, potrivit Adevărul. Autoritățile de la Beirut descriu situația drept o „escaladare periculoasă” și cer sprijin internațional pentru oprirea violențelor.
Israelul susține că a vizat aproximativ 100 de obiective în Liban, într-o operațiune pe care o descrie ca fiind masivă și precis coordonată, notează Associated Press, citată în articol. Armata israeliană a prezentat acțiunea drept cea mai amplă de acest tip de la începutul conflictului SUA-Israel împotriva Iranului, declanșat la finalul lunii februarie.
Ministerul Sănătății din Liban a comunicat un bilanț preliminar de „zeci de morți și sute de răniți” și a arătat că, de la implicarea Libanului în conflict, cel puțin 1.500 de persoane și-au pierdut viața. În dimineața de 8 aprilie, armata israeliană a emis ordine de evacuare pentru locuitorii orașului Tyre, în sudul țării, în anticiparea unor noi operațiuni militare.
Atacurile au inclus bombardamente de artilerie și lovituri cu drone în sudul Libanului, inclusiv în localitățile Kana și Al-Kaleileh. Totodată, potrivit Ministerului Sănătății libanez, un atac aerian israelian asupra unei mașini din apropierea unor cafenele din Saida s-a soldat cu opt morți și 22 de răniți, cu puțin timp înainte de anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran.
„Toți prietenii Libanului sunt chemați să ne vină în ajutor pentru a opri aceste atacuri prin toate mijloacele”, a declarat premierul libanez Nawaf Salam, citat de AFP.
În plan diplomatic, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran drept „un lucru foarte bun”, dar a spus că efectele ar trebui să se resimtă și în Liban, potrivit Politico, citată de publicația românească. Franța a cerut negocieri între Israel și Liban și a acuzat armata israeliană că încearcă să „intimideze” trupele franceze de menținere a păcii sub egida ONU.
Principalele elemente raportate de autorități și lideri politici, conform informațiilor din articol, sunt:
Recomandate

Statele Unite afirmă că armistițiul cu Iranul nu acoperă loviturile israeliene în Liban, contrazicând declarațiile Iranului și mediatorilor pakistanezi , potrivit Axios . Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran nu se aplică atacurilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Această poziție vine în contradicție cu afirmațiile Iranului și ale mediatorilor pakistanezi. Importanța acestei clarificări este majoră, deoarece atacurile Israelului în Liban reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea armistițiului. Conform Apărării Civile Libaneze, cel puțin 254 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene. Iranul a cerut oprirea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, proxy-ul său în Liban, ca o condiție esențială pentru armistițiu. În lipsa acestei opriri, Iranul amenință cu reluarea ostilităților și închiderea Strâmtorii Hormuz. „Termenii armistițiului Iran-SUA sunt clari și expliciți: SUA trebuie să aleagă între armistițiu și continuarea războiului prin Israel. Nu poate avea ambele. Lumea vede masacrele din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea urmărește dacă își va respecta angajamentele”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X. Egiptul, care a ajutat la medierea armistițiului, a acuzat Israelul de o tentativă „premeditată” de a submina armistițiul. Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului după ce SUA și Israel au atacat Iranul acum cinci săptămâni, deschizând un nou front în război. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și o invazie terestră în Libanul de Sud. Pe fondul acestor evenimente, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat armistițiul, declarând că acesta se va aplica „peste tot, inclusiv în Liban”. Totuși, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că armistițiul nu include Libanul. Poziția SUA nu a fost clarificată până la declarația lui Leavitt. În culise, un oficial american a declarat că Netanyahu a ridicat problema Libanului într-o convorbire telefonică cu președintele Trump, convenind că luptele din Liban ar putea continua. Oficialul american a mai spus că Casa Albă nu este în prezent îngrijorată că situația din Liban ar putea duce la colapsul armistițiului cu Iranul. Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat o serie de atacuri masive asupra țintelor Hezbollah din Beirut, Valea Beqaa și sudul Libanului. Potrivit IDF, aceasta a fost „cea mai mare serie coordonată de atacuri în Liban” de la începutul războiului cu Iranul. Aproximativ 80 de persoane au fost ucise și 200 rănite, conform Crucii Roșii Libaneze. Agenția de știri iraniană Tasnim a citat surse care au spus că Iranul se va retrage din acordul de armistițiu dacă atacurile asupra Libanului continuă. [...]

O anchetă preliminară a ONU indică Israelul și, probabil, Hezbollah pentru moartea a trei pacificatori indonezieni în sudul Libanului, potrivit Reuters . Concluziile inițiale arată că unul dintre militari a fost ucis de un proiectil tras de un tanc israelian, iar ceilalți doi de un dispozitiv exploziv improvizat, cel mai probabil plasat de Hezbollah. „Acestea sunt constatări preliminare, bazate pe dovezi fizice inițiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, într-un briefing de presă, adăugând că procesul complet de investigare continuă și include discuții cu părțile implicate. Dujarric a catalogat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că acestea ar putea echivala cu crime de război în baza dreptului internațional. ONU a cerut ca dosarele să fie investigate și urmărite penal de autoritățile naționale, pentru ca responsabilii să fie aduși în fața justiției. Cei trei pacificatori indonezieni din cadrul Forței Interimare a Natiunilor Unite în Liban (UNIFIL) au murit în două incidente separate, pe 29 și 30 martie, în sudul Libanului. Decesele au avut loc după un weekend cu victime în rândul jurnaliștilor și al personalului medical libanez, uciși în lovituri israeliene, notează Reuters. Tot marți, bombardamentele din sudul Libanului au forțat un convoi de ajutor umanitar organizat de ambasada Vaticanului pentru un oraș creștin asediat să se întoarcă din drum, potrivit unui preot citat de Reuters. Separat, un purtător de cuvânt al UNIFIL a declarat că armata israeliană a blocat un convoi logistic al misiunii și a reținut pentru scurt timp unul dintre pacificatori; UNIFIL a calificat reținerea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional, iar armata israeliană ar fi informat misiunea că a deschis o anchetă. [...]

Două nave au tranzitat Strâmtoarea Ormuz după armistițiul SUA-Iran , potrivit AGERPRES , care citează date publicate miercuri de platforma de urmărire a traficului maritim MarineTraffic și transmise de AFP. Reluarea trecerilor vine după ce Iranul a acceptat să redeschidă această rută strategică, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite. Conform contului X al MarineTraffic, vrachierul NJ Earth, deținut de un armator grec, a tranzitat strâmtoarea la ora 08:44 UTC, iar nava Daytona Beach, sub pavilion liberian, a trecut mai devreme, la 06:59 UTC, la scurt timp după plecarea din portul iranian Bandar Abbas. În noaptea de marți spre miercuri, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unei încetări a focului pentru două săptămâni. În acest interval, traversările prin Strâmtoarea Ormuz vor fi efectuate „în coordonare cu forțele armate iraniene”, a scris pe X ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Tranzitul Strâmtorii Ormuz de către nava NJ Earth ar putea fi un prim semn de reluare a traficului, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă este vorba de o redeschidere mai amplă legată de armistițiu sau de o autorizație prealabilă”, a declarat pentru AFP Ana Subasic, analist la Kpler, proprietarul MarineTraffic. NJ Earth și-a ținut transponderul activat și a urmat o rută din apropierea insulei Larak, descrisă de publicația maritimă Lloyd's List drept „cabina de taxare a Teheranului”, însă AFP notează că nu a putut confirma imediat destinația navei. Potrivit Lloyd's List, peste 800 de nave sunt în prezent imobilizate în Golful Persic, deși armatorii și navlositorii au indicat că se fac pregătiri pentru reluarea curselor. Miza este ridicată pentru piețele energetice și lanțurile de aprovizionare: în mod obișnuit, aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Accesul a fost sever restricționat de Iran după ce Statele Unite și Israelul au început bombardarea țării pe 28 februarie, iar între 1 martie și 7 aprilie au fost consemnate 307 treceri de nave de marfă, potrivit datelor Kpler, o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. [...]

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni , în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios , această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului. Negocieri tensionate și mediere internațională În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri. Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional. Comunicarea secretă a lui Khamenei Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri. „Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios. Reacții și consecințe Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte. Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir. Ce urmează Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord. Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv. [...]

Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]

Iran a lansat rachete spre Israel la câteva ore după armistițiul anunțat de Trump , potrivit Jerusalem Post , punând sub semnul întrebării încă din primele ore aplicarea unei încetări a focului pe două săptămâni între SUA, Israel și Iran. Publicația notează că alertele aeriene au continuat în Israel după anunțul armistițiului, alimentând îndoieli cu privire la soliditatea înțelegerii. În paralel, Ministerul de Interne din Bahrain a transmis că sirenele de raid aerian au fost activate la nivel național în urma unui atac iranian asupra teritoriului său, cerând populației să se adăpostească și să urmărească informările oficiale. Ulterior, Bahrain a confirmat că atacul a fost comis de Iran, iar racheta a provocat un incendiu, fără răniți, conform relatării. În ceea ce privește condițiile armistițiului, Donald Trump a spus că acesta este legat de oprirea atacurilor de către Iran și de permiterea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, urmând ca discuțiile să înceapă vineri la Islamabad, sub mediere pakistaneză. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că a acceptat armistițiul de două săptămâni, dar a insistat că războiul nu s-a încheiat și a avertizat că orice nouă acțiune a „dușmanilor” va primi un răspuns ferm. Cu toate acestea, alertele de rachete au rămas active după anunț, indicând că pauza în lupte era deja sub presiune. Tensiunile au depășit rapid teatrul israelian: Reuters a relatat despre o lovitură iraniană asupra zonei petrochimice Jubail din Arabia Saudită și despre alerte de rachete în Emiratele Arabe Unite după anunțul armistițiului, sugerând că riscul a rămas regional. Jerusalem Post mai consemnează că oficiali israelieni s-au arătat sceptici încă de la început, iar în materialul consultat nu apare o reacție nouă, atribuibilă fără echivoc, a biroului premierului la lansările de după armistițiu; nici Casa Albă nu ar fi emis un răspuns formal detaliat în relatările analizate. În plan economic, piețele au reacționat pozitiv la anunț, cu o scădere accentuată a prețului petrolului pe fondul speranțelor de detensionare, deși evoluțiile militare au rămas instabile. [...]