Știri
Știri din categoria Externe

Iranul ironizează oferta Ucrainei de a ajuta statele din Golf împotriva dronelor Shahed, calificând inițiativa drept „o glumă”. Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a declarat că sprijinul anunțat de Kiev pentru aliații SUA din regiune ar fi mai degrabă simbolic decât unul real.
Diplomatul iranian a făcut aceste declarații într-un interviu acordat agenției AFP, comentând decizia Ucrainei de a trimite specialiști în Orientul Mijlociu pentru a oferi consultanță în combaterea dronelor kamikaze de tip Shahed. Inițiativa a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski ca o oportunitate pentru Kiev de a valorifica experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia.

Autoritățile ucrainene susțin că după patru ani de conflict au dezvoltat tehnologii și tactici eficiente de neutralizare a dronelor Shahed, care sunt responsabile pentru o mare parte dintre pierderile de pe front. Potrivit unor experți citați de AFP, dronele sunt implicate în aproximativ 70% dintre pierderile militare din războiul din Ucraina.
Pe fondul intensificării atacurilor cu drone în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune – inclusiv Arabia Saudită și alte monarhii din Golf – s-ar arăta interesate de tehnologiile ucrainene anti-dronă și de posibile contracte de cooperare cu industria militară a Kievului.
În paralel, interes pentru aceste sisteme ar fi manifestat și alte state, inclusiv Israelul, în contextul creșterii utilizării dronelor de atac în conflictele recente.
Inițiativa Ucrainei vine într-un moment în care Rusia produce local drone Shahed, după ce inițial le-a folosit în războiul din Ucraina prin cooperarea militară cu Iranul.

Recomandate

Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz devine o miză economică regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a cerut reluarea traficului prin acest coridor maritim esențial pentru transportul global de petrol, potrivit Al Jazeera . Erdogan a spus că „fluxurile globale de petrol trebuie să reînceapă” și a susținut că atât Turcia, cât și Iranul sprijină menținerea transporturilor de petrol prin această rută strategică. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca fiind în centrul tensiunilor dintre SUA și Iran, iar apelul liderului turc vine pe fondul unor perturbări ale livrărilor de petrol. Materialul nu oferă detalii despre natura exactă a perturbărilor sau despre un calendar pentru redeschidere. Pentru piețele energetice și economiile dependente de importuri, mesajul Ankarei indică o presiune politică pentru normalizarea rapidă a tranzitului, într-un punct de blocaj care poate influența direct disponibilitatea petrolului la nivel global. [...]

Retorica de escaladare a Iranului pune sub semnul întrebării acordul de încetare a ostilităților cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut în memorandumul semnat în iunie, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută duminică de Statul Major General al Forțelor Armate Iraniene, într-un comunicat publicat cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim. Informația este relatată de EFE, citată de Agerpres. „Până la înfrângerea completă a dușmanilor americano-sioniști din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei națiuni iraniene și la capitularea inamicului, nu vom ceda în fața Statelor Unite.” Ce prevedea memorandumul și de ce contează momentul Iranul și Statele Unite au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere care stipula încetarea imediată a operațiunilor militare și stabilea un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Potrivit materialului, termenul-limită urma să expire în 24 de ore de la momentul declarației armatei iraniene. În acest context, mesajul de „înfrângere completă” indică o poziționare publică mai dură exact înaintea unui moment-cheie al procesului de negociere, ceea ce ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unui acord final în forma anticipată de memorandum. Acuzații reciproce și reluarea ostilităților Deși memorandumul prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare, ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce guvernul american a acuzat Iranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . În continuare, au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar de atunci ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Separat, armata iraniană a transmis că își va menține poziția în apărarea „cererilor legitime” și a „restaurării drepturilor” poporului iranian și ale liderului său suprem, Mojtaba Khamenei , fără a preciza care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General a susținut că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (referire la SUA), „au reușit să-i îngenuncheze pe liderii acesteia”. [...]

Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]

Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]

Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]