Știri
Știri din categoria Externe
Gardienii Revoluției din Iran au declarat universități israeliene și americane drept ținte militare, potrivit AGERPRES, care citează EFE. Anunțul a fost făcut duminică dimineață devreme, în contextul escaladării confruntărilor dintre Teheran, Washington și Israel.
Conform relatării, mesajul a fost transmis într-un comunicat difuzat de agenția iraniană Tasnim, în care forța de elită a Republicii Islamice cere evacuarea instituțiilor vizate. În comunicat se afirmă că „toate universitățile regimului de ocupație și ale Statelor Unite sunt ținte legitime până când două universități vor fi atacate ca represalii pentru cele iraniene care au fost distruse”.
În același material se menționează că SUA și Israelul ar fi bombardat sâmbătă dimineață devreme Universitatea de Știință și Tehnologie din Teheran, iar joi ar fi atacat Universitatea de Tehnologie din Isfahan, în centrul Iranului. Potrivit sursei, în niciunul dintre cazuri nu au fost raportate victime.
Gardienii Revoluției au avertizat „toți lucrătorii, profesorii și studenții universităților americane din regiune și locuitorii din zona înconjurătoare” să stea la cel puțin un kilometru de aceste instituții. Totodată, comunicatul include un termen-limită: guvernul SUA ar trebui să condamne oficial bombardarea instituțiilor de învățământ iraniene înainte de prânz, luni, 30 martie, ora locală iraniană, și să își „împiedice” aliații să atace instituții de educație și cercetare.
Pe fundal, Washingtonul și Teheranul poartă negocieri indirecte pentru a gestiona conflictul armat declanșat după ofensiva comună americano-israeliană împotriva Iranului din 28 februarie, notează EFE, însă amenințările reciproce continuă. AGERPRES mai consemnează că președintele american Donald Trump a avertizat că va bombarda centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până pe 6 aprilie.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz reaprinde riscul pe piața energiei , după ce SUA au lovit ținte militare iraniene, iar Iranul a anunțat un atac de represalii, pe fondul tensiunilor care țin parțial blocată una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că Iranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator deasupra apelor internaționale. Ca răspuns, SUA au bombardat radare și sisteme de control al dronelor din Iran. În comunicarea citată, CENTCOM susține că avioanele americane au eliminat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „unidirecționale” (kamikaze), considerate amenințări pentru navele care tranzitează apele regionale. Atacuri și reacții în regiune Luni dimineață, Kuweitul a anunțat că a interceptat mai multe drone de atac, în timp ce Iranul a confirmat lansarea unui atac de represalii, fără să precizeze ținta. Televiziunea de stat iraniană a difuzat ulterior imagini ale lansării unei rachete balistice, cu un autocolant care îl arată pe Donald Trump suprapus peste mesajul „o strâmtoare Hormuz închisă până când ultimul soldat american părăsește regiunea”. Petrolul își schimbă din nou direcția Pe fondul acestor evoluții, prețul petrolului european, care vineri coborâse până la 90 de dolari/baril (aprox. 414 lei), cel mai mic nivel de la începutul lunii martie, a reînceput să crească, însă „treptat”, conform informațiilor din aceeași sursă. Contextul rămâne sensibil deoarece Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Cele două părți au anunțat prelungirea armistițiului cu 60 de zile, dar un acord pentru redeschiderea completă a strâmtorii este încă așteptat. Mesajul lui Trump: „Lăsați-mă să negociez” În paralel, Donald Trump a publicat un mesaj pe rețeaua sa socială, criticând politicieni americani – inclusiv „unii dintre republicanii care nu sunt patrioți” – și cerând să fie lăsat să negocieze cu Iranul fără presiuni publice, susținând că astfel îi este „mult mai greu” să-și facă treaba. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și AP News ca sursă alternativă. [...]
Atacurile SUA–Iran pun din nou sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un obiectiv declarat al Washingtonului, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului stagnează, potrivit Agerpres . Armata americană a anunțat că a lansat sâmbătă și duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână. Țintele au fost sisteme de radar și de control al dronelor în orașul Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), care a comunicat informația pe X. Centcom susține că operațiunile au fost un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv distrugerea unei drone americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La scurt timp, Gardienii Revoluției iranieni au afirmat că au atacat o bază folosită de armata SUA pentru lovituri asupra teritoriului iranian, fără să precizeze localizarea. Separat, armata din Kuweit a anunțat că s-a confruntat cu un atac cu drone și rachete. Armistițiul din 8 aprilie, din nou contestat Washingtonul și Teheranul s-au acuzat reciproc și joi că au încălcat armistițiul în vigoare din 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului. În paralel, informații apărute în presa americană în weekend despre noi exigențe ale Washingtonului față de Teheran au redus așteptările privind un acord rapid, după ce Donald Trump alimentase anterior speranțele unui compromis. Negocierile: propunere de prelungire cu 60 de zile și condiții legate de Ormuz În contextul în care cele două părți păreau să se apropie de un acord, New York Times a relatat sâmbătă că președintele american și-ar fi înăsprit propunerea și ar fi trimis Teheranului o nouă versiune a unui posibil protocol de acord, fără alte detalii. Potrivit Axios, Trump urmărește două priorități: oprirea programului nuclear iranian și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană ar include: prelungirea armistițiului cu 60 de zile; clauze privind redeschiderea Ormuz; un cadru pentru reluarea negocierilor pe dosarul nuclear. Iranul a transmis că nu va accepta un acord fără garanții privind „drepturile poporului iranian”, prin vocea principalului negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele parlamentului. Teheranul își revendică dreptul la un program nuclear civil și neagă că urmărește arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA și ale altor țări. În același timp, Iranul vrea ca dosarul nuclear să fie abordat ulterior, în cazul unui acord, și cere ridicarea imediată a sancțiunilor care îl afectează. [...]
Octavian Ursu își păstrează primăria din Görlitz după un duel direct cu AfD. Potrivit Digi24 , candidatul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), german de origine română, a câștigat al doilea mandat de primar în orașul din estul Germaniei, învingând în turul al doilea candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Sebastian Wippel. Ursu a obținut 55,8% din voturi, iar contracandidatul său 44,2%. Prezența la vot a fost de 56,8%, dintr-un total de 44.500 de persoane cu drept de vot, relatează News.ro, citând presa germană. De ce contează rezultatul: un test local cu miză politică mai largă Victoria lui Ursu este relevantă dincolo de administrația locală, pentru că vine într-o confruntare directă cu AfD și confirmă, pentru a doua oară, capacitatea partidelor tradiționale de a bloca accesul extremei drepte la conducerea unui oraș. Și în 2019, Ursu a câștigat tot în turul al doilea în fața aceluiași candidat. Reacția lui Dominic Fritz și contextul local Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a salutat rezultatul, descriindu-l drept „o victorie a valorilor europene”. „Românul şi europeanul Octavian Ursu a câştigat al doilea mandat de primar în Germania, la Görlitz. Din nou l-a bătut în al doilea tur pe un candidat al extremei drepte. E victoria lui, dar e şi o victorie a valorilor europene” Fritz a mai spus că Görlitz este la granița cu Polonia și a dat exemplul cooperării cu orașul polonez Zgorzelec, inclusiv pe tema încălzirii, subliniind și caracterul multicultural al zonei. [...]
Israelul cere Washingtonului să accepte extinderea loviturilor asupra Beirutului , pe fondul lipsei de progrese atât în negocierile SUA–Iran, cât și în discuțiile Israel–Liban, potrivit unor surse citate de The Jerusalem Post . Demersul indică o posibilă escaladare a operațiunilor, care ar putea complica eforturile diplomatice și ar crește presiunea internațională asupra Israelului. Potrivit surselor publicației, oficiali israelieni de rang înalt au făcut apel la omologi americani pentru a permite Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) să extindă atacurile în Beirut. Aceștia ar fi „optimiști” că răspunsul SUA va fi favorabil, invocând lipsa de progres în două piste de negociere: Washington–Teheran și Israel–Liban. Presiune diplomatică din Europa: apeluri la oprirea operațiunilor În paralel, mai mulți oficiali europeni au cerut dezescaladare. În cursul dimineții de luni, ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a solicitat Israelului să oprească operațiunile din Liban, afirmând: „Trebuie să se încheie.” Cooper a spus că „escaladarea militară” a Israelului în Liban a ucis și a strămutat civili, a distrus infrastructură și a redus spațiul pentru diplomație. Duminică, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a cerut tuturor părților să înceteze ostilitățile și a descris înaintarea Israelului în sudul Libanului drept un motiv de „îngrijorare serioasă”. El a avertizat că orice escaladare suplimentară ar putea agrava situația și ar putea declanșa noi valuri de strămutare în interiorul Libanului. Situația din teren: IDF anunță controlul unor zone la nord de Litani IDF a anunțat duminică dimineață că a preluat controlul asupra avanpostului de pe creasta Beaufort și asupra zonelor Wadi al-Saluki, la nord de râul Litani, în sudul Libanului. Armata a precizat că forțele aeriene israeliene (IAF), artileria și tancurile au executat lovituri de sprijin împotriva infrastructurii Hezbollah din zonă, pentru a reduce rezistența înaintea înaintării. Militarii au mai transmis că operează în apropierea bastionului Hezbollah din Nabatiya și că sunt pregătiți să extindă operațiunile. Publicația notează că o înaintare spre Nabatiya, aflat la circa 20 km de frontiera Israel–Liban, ar reprezenta cea mai mare distanță atinsă până acum de forțele terestre israeliene. În același context, IDF a spus că, la momentul începerii armistițiului din 17 aprilie, forțele terestre se aflau la aproximativ 10 km de graniță. Armata a mai declarat (într-un anunț de marți, citat de publicație) că ar urma să treacă dincolo de „Linia Galbenă” a armistițiului și de râul Litani, ca răspuns la atacuri cu drone ale Hezbollah, care au ucis și rănit un număr în creștere de soldați. Ce urmează Materialul nu precizează dacă SUA au transmis deja un răspuns la solicitarea Israelului. În lipsa unei poziții publice americane în textul citat, rămâne neclar dacă extinderea loviturilor asupra Beirutului va primi undă verde sau va fi condiționată de evoluțiile diplomatice și de situația de pe teren. [...]
SUA ar lua în calcul susținerea lui Viktor Orbán pentru o funcție înaltă la ONU care i-ar putea aduce imunitate diplomatică , pe fondul riscului ca noul guvern de la Budapesta să inițieze anchete împotriva sa și a familiei, potrivit Digi24 , care citează o analiză VSquare bazată pe surse americane și ungare cu legături diplomatice. Miza nu este doar una de carieră internațională, ci una de protecție juridică : o poziție de rang înalt în cadrul ONU poate oferi, în anumite condiții, imunitate diplomatică, ceea ce ar limita semnificativ posibilitatea unor proceduri legale împotriva titularului. Ce tip de imunitate ar putea intra în joc Potrivit informațiilor prezentate, amploarea imunității depinde de funcția exactă. Convenția ONU din 1946 privind privilegiile și imunitățile prevede că secretarul general, subsecretarii generali și secretarii generali adjuncți beneficiază de imunitate diplomatică deplină, echivalentă cu cea a unui ambasador. Aceasta înseamnă protecție față de „practic toate procedurile legale”, inclusiv urmărirea penală, și se extinde asupra soților și copiilor minori. În același cadru, șefii agențiilor specializate ar avea, de asemenea, imunitate diplomatică deplină. În schimb, pentru funcționarii de rang inferior, imunitatea este descrisă ca fiind funcțională : acoperă doar actele îndeplinite în exercitarea atribuțiilor oficiale, nu și fapte anterioare sau din afara mandatului. Materialul mai notează că, pe lângă imunitate, o astfel de funcție ar presupune și un post la New York. Context politic: posibile anchete la Budapesta și o „ieșire” fără azil Informațiile apar pe fondul speculațiilor că guvernul condus de Peter Magyar ar putea iniția anchete împotriva lui Orbán și a membrilor familiei sale. În acest context, un post la ONU ar putea funcționa ca o soluție care să reducă presiunea juridică, fără recurgerea la azil politic, potrivit surselor citate de VSquare. Orbán a fost întrebat de televiziunea maghiară RTL dacă se teme că el sau un membru al familiei sale ar putea ajunge în fața justiției, în cadrul eforturilor noului guvern de a investiga presupuse infracțiuni comise sub regimul său. Răspunsul său, redat de Digi24, a fost: „Eu? Haide, de ce aș face-o? Eu respect legea și o aplic. Am depus un jurământ în acest sens, mi-am respectat toate jurămintele și îl voi respecta și pe acesta. Mai doriți să știți ceva?” De ce contează acum: succesiunea lui António Guterres Relevanța momentului este legată și de faptul că „cursa” pentru succesiunea lui António Guterres la conducerea ONU este deja în desfășurare, iar analiza citată îl indică drept favorit pe Rafael Grossi , șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, un argentinian. În același tablou, o sursă citată afirmă că Orbán ar putea conta și pe președintele Argentinei, Javier Milei, care l-ar fi vizitat la Budapesta înainte de alegerile din aprilie, la fel ca vicepreședintele american JD Vance. Tot ca element de context, materialul menționează că Orbán ar urma să călătorească în SUA în această vară pentru Cupa Mondială de fotbal, iar fiica sa, Rahel, și ginerele său, István Tiborcz, s-ar fi mutat deja la New York. Publicația subliniază însă că aceste informații sunt prezentate ca relatări din surse și scenarii, nu ca decizii confirmate oficial. [...]
Ordinul premierului Benjamin Netanyahu de a lovi ținte în sudul Beirutului ridică riscul unei escaladări care poate prelungi instabilitatea regională , într-un moment în care armistițiul din Liban este deja fragil, potrivit Reuters . Netanyahu și ministrul apărării, Israel Katz, au cerut armatei israeliene (IDF) să atace „ținte teroriste” în cartierul Dahiyeh, o zonă din suburbiile sudice ale Beirutului descrisă ca bastion al Hezbollah . Decizia a fost justificată de biroul premierului prin „încălcări repetate” ale armistițiului de către Hezbollah și prin atacuri asupra orașelor și cetățenilor israelieni. Armistițiu sub presiune și schimburi de foc după mijlocul lui aprilie Reuters notează că, de la armistițiul din mijlocul lui aprilie, trupele israeliene și Hezbollah au continuat să își schimbe focuri. În acest interval, Hezbollah ar fi recurs la drone kamikaze ieftine, ușor de asamblat, greu de contracarat de apărarea antiaeriană, care au ucis mai mulți soldați israelieni în sudul Libanului. Context regional: „cel mai amplu efect secundar” al războiului cu Iranul Confruntarea din Liban este prezentată ca cea mai amplă extindere a războiului cu Iranul în regiune. Potrivit aceleiași surse, peste 1,2 milioane de libanezi au fost strămutați în urma loviturilor israeliene și a ordinelor de evacuare, de la 2 martie, când Hezbollah a început să lanseze rachete și drone către Israel pentru a-și sprijini aliatul, Iran. Bilanțul menționat de Reuters indică peste 3.370 de morți în urma incursiunii, potrivit guvernului libanez. Israelul afirmă că, în aceeași perioadă, au fost uciși 24 de soldați israelieni și patru civili. De ce contează: risc de extindere a conflictului și presiune prelungită asupra economiei Libanului Loviturile asupra unei zone-cheie din Beirut cresc probabilitatea unei intensificări a confruntării, într-un context în care armistițiul nu a oprit atacurile reciproce. Pentru Liban, menținerea sau agravarea conflictului înseamnă, în termeni operaționali, continuarea evacuărilor și a perturbărilor, cu efecte economice indirecte prin insecuritate și presiune suplimentară asupra populației strămutate. Reuters nu oferă detalii despre amploarea atacului sau despre țintele vizate dincolo de formularea oficială. [...]
