Știri
Știri din categoria Externe
Iranul susține că Ucraina devine o „țintă legitimă” pentru că sprijină Israelul cu drone, informează AGERPRES. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, a declarat că oferirea de drone Israelului de către Ucraina echivalează cu implicarea în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce transformă teritoriul ucrainean într-o „țintă legitimă” conform Cartei ONU.
Această poziție a fost exprimată în contextul unei întâlniri la Paris între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul șahului Iranului, aflat în exil. În cadrul discuțiilor, Zelenski a subliniat necesitatea unei protecții sporite pentru poporul iranian și a pledat pentru presiuni internaționale mai mari asupra regimului de la Teheran.
„Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina eșuată s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, a transformat întreg teritoriul său într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat Ebrahim Azizi pe platforma X.
În același timp, Zelenski a menționat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența în doborârea dronelor iraniene „Shahed”. El a afirmat că regimul iranian a suferit pierderi semnificative și a exprimat dorința de a vedea un Iran liber, care să nu colaboreze cu Rusia și să nu destabilizeze regiunea.
Declarațiile lui Azizi și întâlnirea dintre Zelenski și Pahlavi subliniază tensiunile crescânde din regiune și implicarea internațională în conflictele din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții ar putea avea implicații semnificative asupra relațiilor internaționale și stabilității regionale.
Recomandate
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
Iranul anunță „noi reguli” pentru Strâmtoarea Ormuz , cu potențial impact asupra traficului maritim și costurilor de transport , după ce liderul suprem de la Teheran a susținut că SUA au suferit o „înfrângere rușinoasă” în conflictul declanșat în urmă cu două luni, potrivit Mediafax . Mesajul îi aparține ayatollahului Mojtaba Khamenei și a fost difuzat în formă scrisă la televiziunea de stat iraniană, la două luni de la începutul războiului pornit de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului. În același mesaj, liderul iranian a afirmat că „se deschide un nou capitol” pentru Golf și Strâmtoarea Ormuz. Ce schimbări indică Teheranul pentru Ormuz Conform informațiilor citate de Agerpres (care menționează relatări ale agențiilor AFP și EFE), Mojtaba Khamenei a spus că Iranul pregătește „noi reguli” privind: gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz; taxarea navelor care traversează acest coridor. Liderul suprem a susținut că aceste măsuri ar urma să aducă „calm, progres și beneficii economice” pentru țările din Golf. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendar, nivelul taxelor sau modul de aplicare. Context militar și mesaj către SUA În același discurs, Khamenei a afirmat că bazele americane din regiune, atacate de Iran cu rachete și drone, „nu au capacitatea” de a garanta securitatea lor sau a statelor-gazdă. Totodată, el a transmis că „străinii” nu ar avea ce căuta în zonă. Starea liderului suprem și absența din spațiul public Mediafax notează, citând Reuters prin intermediul unor persoane din anturajul său, că Mojtaba Khamenei se recuperează după răni la față și la picioare suferite într-un atac aerian care l-a ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului. Potrivit acelorași surse, el nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, mesajele fiind transmise în scris. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
Escaladarea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice presiunea pe piața petrolului , după ce Iranul a transmis un avertisment direct forțelor navale americane care operează în apropierea porturilor iraniene, în contextul unei blocade impuse de SUA, potrivit Economica . Comandantul Marinei iraniene, Shahram Irani, a declarat că, dacă forțele US Navy „se apropie și mai mult”, Iranul va lua „măsuri operaționale fără întârziere”, afirmație preluată de postul Press TV , aliniat regimului de la Teheran. Irani a mai spus că Republica islamică va înfrunta „în curând” inamicul cu o armă „de care acesta se teme profund”, fără să precizeze despre ce tip de armă este vorba, relatează Agerpres. Blocada SUA: 42 de nave redirecționate, 69 de milioane de barili blocați În pofida armistițiului aflat în vigoare între SUA și Iran, Statele Unite susțin că au oprit 42 de nave de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene. Potrivit agenției Xinhua, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), amiralul Brad Cooper, a anunțat pe rețeaua X redirecționarea „cu succes” a celei de-a 42-a nave comerciale care ar fi încercat să încalce blocada. Cooper a indicat că cele 42 de petroliere blocate ca urmare a embargoului transportau aproximativ 69 de milioane de barili de petrol, echivalentul unor venituri potențiale de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), ceea ce ar afecta suplimentar capacitatea Iranului de a obține profit din exporturile sale de petrol. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru petrol și gaz lichefiat Miza economică depășește relația bilaterală: Iranul a făcut Strâmtoarea Ormuz – rută esențială pentru comerțul mondial de petrol și gaz lichefiat – „în esență impracticabilă”, prin amenințarea și atacarea petrolierelor și a navelor-cargo, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea accesului către și dinspre porturile iraniene. Blocada americană a intrat în vigoare după ce negocierile dintre Iran și SUA, desfășurate la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, nu au dus la un acord, notează Xinhua. În paralel, pe fondul impasului diplomatic, ambele părți își intensifică presiunea, ceea ce menține ridicat riscul de perturbări suplimentare pe lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Declarațiile Teheranului au alimentat scumpirea petrolului , pe fondul riscului ca tensiunile din Golf să afecteze fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că blocada americană asupra porturilor Iranului este „sortită eșecului” și că măsura nu face decât să agraveze instabilitatea regională. Pezeshkian a afirmat, într-un comunicat citat de AFP, că „orice încercare de a impune o blocadă maritimă este contrară dreptului internațional” și a venit după ce un înalt oficial al Casei Albe a vorbit despre o posibilă prelungire a blocadei „pentru câteva luni”. În același mesaj, liderul iranian a legat explicit măsura de creșterea tensiunilor în Golf și de deteriorarea securității regionale pe termen lung. Ce se întâmplă în teren: blocadă după armistițiu și presiune pe Ormuz Deși un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene din 13 aprilie, conform informațiilor din material. În acest context, forțele armate iraniene au decis să își mențină controlul asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, înainte de conflict, tranzitau o cincime din hidrocarburile la nivel global — un detaliu care explică sensibilitatea imediată a pieței petroliere la orice escaladare. Mesaje de represalii și semnale militare Pe fondul blocadei, oficiali iranieni au transmis avertismente privind posibile represalii dacă Washingtonul nu ridică măsura. Mohsen Rezaei, fost comandant-șef al Gărzilor Revoluției și consilier militar al noului lider suprem iranian Mojtaba Khamenei, a declarat la televiziunea de stat: „Nu vom tolera blocada navală. Dacă va continua, Iranul va riposta.” Acesta a avertizat și asupra unei posibile reluări a ostilităților între Iran și SUA, despre care a spus că ar putea duce la scufundarea navelor americane și la moartea sau capturarea unor soldați. Separat, un important oficial al Marinei iraniene a menționat desfășurarea „în viitorul foarte apropiat” a unor arme navale recent dezvoltate. Industria petrolieră: Teheranul minimalizează impactul Ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, a minimalizat efectele blocadei, afirmând că aceasta „nu va duce la niciun rezultat” și că angajații din industrie lucrează pentru a asigura o aprovizionare neîntreruptă. Materialul nu oferă cifre privind amplitudinea creșterii prețurilor petrolului sau efecte măsurabile asupra exporturilor Iranului, însă leagă explicit declarațiile și contextul blocadei de reacția pieței. Sursa informațiilor este Agerpres, care citează AFP. [...]
