Iranul a instalat un regim de tip „barieră de taxare” în Strâmtoarea Ormuz, iar trecerea este permisă selectiv, potrivit Antena 3 CNN, care citează informații publicate de CNBC. Măsura este plasată la nord de insula Larak și urmărește monetizarea controlului Teheranului asupra uneia dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului.

Conform relatării, traficul prin strâmtoare ar fi scăzut cu 90% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, după ce Iranul a vizat nave care încercau să tranziteze ruta, ceea ce a amplificat riscurile pentru aprovizionarea energetică. În acest context, unele nave sunt redirecționate prin apele teritoriale iraniene din apropierea insulei Larak, în zona portului Bandar Abbas, unde Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) și autoritățile portuare verifică fiecare navă înainte de a-i permite trecerea.

Firma de cercetare maritimă Lloyd’s List Intelligence a apreciat că IRGC a impus „un regim de facto de tip «barieră de taxare»”, iar compania de intelligence maritim Windward a indicat că s-a conturat „un coridor controlat, bazat pe permisiuni și cu acces selectiv”. Potrivit Lloyd’s, toate cele 57 de tranzite consemnate din 13 martie au urmat ruta prin Larak, în timp ce Windward a observat cozi de nave în așteptarea aprobării și cazuri în care unele vase au fost întoarse din drum.

Antena 3 CNN notează că parlamentul iranian a adoptat marți un proiect de lege pentru oficializarea colectării de taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea, inițiativă care ar necesita acordul celorlalte țări riverane. Proiectul ar impune taxe pentru transportul maritim, tranzitul energetic și aprovizionarea cu alimente. Lloyd’s susține că cel puțin două nave ar fi plătit deja o taxă autorităților iraniene, plata fiind făcută în yuani chinezești, însă valoarea și metoda nu sunt cunoscute.

Mecanismul descris presupune ca operatorii navelor să contacteze intermediari asociați IRGC și să trimită documentație (inclusiv numărul IMO, date despre echipaj și destinația finală), după care IRGC emite un cod de autorizare și instrucțiuni de rută. În apele iraniene, comandanții IRGC solicită codul prin canalele radio maritime; dacă aprobarea este confirmată, o ambarcațiune iraniană escortează vasul în zona insulei Larak, iar navele care nu trec verificările sunt respinse.

În privința legalității, experți citați de CNBC arată că pretenția Iranului de a controla o rută maritimă recunoscută internațional intră în conflict cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Profesorul de drept Shahla Ali (Universitatea din Hong Kong) a spus că Iranul nu are autoritatea legală de a impune taxe generale de tranzit, fiind permise doar taxe „rezonabile și nediscriminatorii” pentru servicii specifice prestate efectiv (de exemplu, pilotaj sau intervenții împotriva poluării).

Totodată, comparația cu Suez și Panama este considerată neadecvată, deoarece acestea sunt căi navigabile construite și operate de state, spre deosebire de o strâmtoare naturală.