Știri
Știri din categoria Externe

Iranul a instalat un regim de tip „barieră de taxare” în Strâmtoarea Ormuz, iar trecerea este permisă selectiv, potrivit Antena 3 CNN, care citează informații publicate de CNBC. Măsura este plasată la nord de insula Larak și urmărește monetizarea controlului Teheranului asupra uneia dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului.
Conform relatării, traficul prin strâmtoare ar fi scăzut cu 90% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, după ce Iranul a vizat nave care încercau să tranziteze ruta, ceea ce a amplificat riscurile pentru aprovizionarea energetică. În acest context, unele nave sunt redirecționate prin apele teritoriale iraniene din apropierea insulei Larak, în zona portului Bandar Abbas, unde Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) și autoritățile portuare verifică fiecare navă înainte de a-i permite trecerea.
Firma de cercetare maritimă Lloyd’s List Intelligence a apreciat că IRGC a impus „un regim de facto de tip «barieră de taxare»”, iar compania de intelligence maritim Windward a indicat că s-a conturat „un coridor controlat, bazat pe permisiuni și cu acces selectiv”. Potrivit Lloyd’s, toate cele 57 de tranzite consemnate din 13 martie au urmat ruta prin Larak, în timp ce Windward a observat cozi de nave în așteptarea aprobării și cazuri în care unele vase au fost întoarse din drum.

Antena 3 CNN notează că parlamentul iranian a adoptat marți un proiect de lege pentru oficializarea colectării de taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea, inițiativă care ar necesita acordul celorlalte țări riverane. Proiectul ar impune taxe pentru transportul maritim, tranzitul energetic și aprovizionarea cu alimente. Lloyd’s susține că cel puțin două nave ar fi plătit deja o taxă autorităților iraniene, plata fiind făcută în yuani chinezești, însă valoarea și metoda nu sunt cunoscute.
Mecanismul descris presupune ca operatorii navelor să contacteze intermediari asociați IRGC și să trimită documentație (inclusiv numărul IMO, date despre echipaj și destinația finală), după care IRGC emite un cod de autorizare și instrucțiuni de rută. În apele iraniene, comandanții IRGC solicită codul prin canalele radio maritime; dacă aprobarea este confirmată, o ambarcațiune iraniană escortează vasul în zona insulei Larak, iar navele care nu trec verificările sunt respinse.
În privința legalității, experți citați de CNBC arată că pretenția Iranului de a controla o rută maritimă recunoscută internațional intră în conflict cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Profesorul de drept Shahla Ali (Universitatea din Hong Kong) a spus că Iranul nu are autoritatea legală de a impune taxe generale de tranzit, fiind permise doar taxe „rezonabile și nediscriminatorii” pentru servicii specifice prestate efectiv (de exemplu, pilotaj sau intervenții împotriva poluării).
Totodată, comparația cu Suez și Panama este considerată neadecvată, deoarece acestea sunt căi navigabile construite și operate de state, spre deosebire de o strâmtoare naturală.
Recomandate

Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]

Iran ar fi folosit o firmă din Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli controale comerciale și a importa din China echipamente satelitare cu utilizare militară , într-o achiziție legată de programul său de drone, potrivit The Jerusalem Post , care citează o investigație Financial Times bazată pe contracte comerciale și documente de transport scurse. Financial Times relatează că Forța Aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi cumpărat la finalul lui 2025 o antenă satelitară motorizată de 4,5 metri, produsă în China de StarWin. Tehnologia ar fi fost expediată din Shanghai către portul iranian Bandar Abbas , pe nava chineză de containere Zhong Gu Yin Chuan. Potrivit aceleiași investigații, după o escală în Dubai la 28 august 2025, nava ar fi lăsat un container care a fost ridicat ulterior, la 23 noiembrie 2025, de vasul iranian Rama III. Datele GPS ale navei ar fi indicat o rută din Golful Persic, cu o oprire scurtă în largul Omanului, însă analiza imaginilor satelitare din aceeași zi ar fi arătat că vasul nu se afla în poziția raportată, ceea ce ar sugera o posibilă „falsificare” a semnalului (spoofing). Traseu și documente: ce arată investigația La patru zile după ridicarea containerului, pe 29 noiembrie, imagini satelitare ale portului Bandar Abbas ar fi surprins o navă de dimensiuni și culoare similare cu Rama III intrând în port, potrivit Financial Times. Transportul, datat octombrie 2025 și descris în documente vamale ca „antenă și accesorii”, ar fi cântărit aproape 1,8 tone, împărțite în șase colete. Contractele văzute de Financial Times ar indica faptul că Telesun, companie care se descrie drept furnizor din EAU de sisteme de comunicații prin satelit fixe și mobile în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ar fi achiziționat echipamentul în numele Ertebatat Faragostar Kish (EFK), o companie iraniană de telecomunicații implicată într-un proiect pentru Saman Industrial Group din Iran. Telesun, Ministerul de Externe al EAU și ambasada Iranului la Londra nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times, mai notează materialul. Context: suspiciuni mai largi privind livrări mascate Într-un context separat, The New York Times a relatat recent, citând oficiali americani, că firme chineze ar fi planificat vânzări clandestine de armament către Iran, cu transport prin țări terțe pentru a ascunde originea. Potrivit NYT, nu este clar dacă au fost expediate arme sau câte tranzacții ar fi fost aprobate, iar oficialii americani citați ar avea opinii divergente asupra acestor detalii. Pentru mediul de afaceri și zona de conformitate (compliance), cazul descris de Financial Times ridică miza asupra riscurilor de intermediere și a verificărilor de lanț logistic în regiune, în condițiile în care echipamentele de comunicații satelitare pot avea utilizare duală (civilă și militară), iar rutele și documentația de transport pot fi folosite pentru a masca destinația reală sau utilizatorul final. [...]

Blocada porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz rămâne integral în vigoare până la semnarea unui acord cu Teheranul, o poziție care prelungește presiunea asupra unui punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit Agerpres , care citează AFP și Reuters. Donald Trump a transmis pe Truth Social că blocada va fi menținută „până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, argumentând că „ambele părți trebuie să își facă timpul necesar” și că „nu pot exista greșeli”. Condițiile puse pentru acord: nuclearul, în centrul negocierii Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi dat asigurări că orice acord final cu Iranul va include două condiții, potrivit unui oficial israelian citat sub anonimat: dezmembrarea programului nuclear al Iranului; transferul în afara țării al stocului de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă a susținut că președintele SUA nu va semna un acord final fără aceste condiții. Poziția Israelului și tensiunile de strategie În timpul discuției, Netanyahu a afirmat că Israelul își va păstra „libertatea de acțiune” în fața amenințărilor de pe mai multe fronturi, inclusiv din Liban, iar Trump și-ar fi reafirmat sprijinul pentru acest principiu, conform oficialului israelian. Pe fond, SUA și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, însă instituții de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear ar urma să fie amânat. În paralel, presa americană a relatat în ultimele zile despre strategii divergente între Trump și Netanyahu: liderul de la Washington ar insista pe o soluție diplomatică, în timp ce aliatul israelian ar prefera reluarea ostilităților. [...]

Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz , un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax . Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii. Acordul nu este semnat și poate dura „câteva zile” până la o decizie finală Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord. Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump , cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”. Uraniumul îmbogățit și blocada porturilor, puncte încă sensibile Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”. Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Ce rămâne în afara cadrului inițial Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală. Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare. [...]

Ursula von der Leyen cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe și garanții de navigație , într-un semnal că un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscurile pentru comerțul global cu petrol și gaze, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-o postare pe platforma X, că salută „progresele” în discuțiile privind un posibil acord de pace între Statele Unite și Iran și a indicat explicit mizele: detensionarea conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și „libertate deplină de navigație fără taxe”. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că Iranului „nu trebuie să i se permită să dezvolte o armă nucleară”. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că Washingtonul și Teheranul au „negociat în mare măsură” un memorandum de înțelegere pentru un acord de pace care ar duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Dispută asupra controlului Strâmtorii Ormuz Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a insistat, tot pe platforma X, că Teheranul va continua să controleze Strâmtoarea Ormuz chiar și în cazul unui acord cu Statele Unite. Potrivit acestuia, strâmtoarea – descrisă ca fiind crucială pentru comerțul global cu petrol și gaze – va rămâne „sub administrație și suveranitate iraniană deplină”. Mesajele divergente sugerează că, dincolo de ideea redeschiderii, rămâne sensibilă tema condițiilor de operare în zonă, inclusiv eventuale taxe și garanții privind libertatea de navigație. [...]

Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că duminică ar putea exista un anunț privind un acord cu Iranul care să pună capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Rubio a declarat la New Delhi, în cadrul primei sale vizite în India, că „este posibil ca, în următoarele ore, lumea să primească veşti bune”. Informația este atribuită AFP, iar detalii suplimentare sunt preluate de Agerpres . De ce contează: Ormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Șeful diplomației americane a indicat că acordul aflat în lucru ar urma să răspundă preocupărilor SUA legate de Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a fost „efectiv blocată” de Iran de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Din perspectivă economică, orice semnal de deblocare a strâmtorii reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate accentuată în prețurile energiei, într-un context în care Ormuz este un coridor strategic pentru transporturile de petrol. Componenta de securitate: dosarul nuclear iranian Rubio a mai spus că acordul ar deschide un „proces” care ar putea duce la obiectivul declarat al președintelui SUA: o lume care „nu mai trebuie să se teamă sau să se îngrijoreze de o armă nucleară iraniană”. Context: Trump spune că există deja o propunere „negociată pe scară largă” Declarațiile lui Rubio vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că o propunere care include deschiderea Strâmtorii Ormuz a fost „negociată pe scară largă”. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Truth Social, Trump a susținut că: „Un acord a fost negociat pe scară largă, în aşteptarea finalizării, între Statele Unite ale Americii, Republica Islamică Iran şi diverse alte ţări.” Ce urmează, potrivit lui Rubio, este posibilitatea unui anunț „mai târziu duminică”, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre forma finală a acordului. [...]