Știri
Știri din categoria Externe
Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe, ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax.
Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian.
Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material).
Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”.
În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile.
Recomandate
Redeschiderea „instantanee” a Strâmtorii Ormuz și ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene ar debloca rapid un coridor-cheie pentru transportul maritim și energie , după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat că protocolul „va intra în vigoare cu efect imediat” și că, „într-o primă etapă”, Iranul va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz , iar Statele Unite vor ridica imediat blocada navală, conform aceleiași surse, care îl citează pe Sharif via AFP. Ce se schimbă operațional pentru transportul maritim Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul transmis de Sharif indică două măsuri cu efect direct asupra rutelor și porturilor din regiune: redeschiderea Strâmtorii Ormuz „fără întârziere”; ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Agerpres nu oferă detalii tehnice despre calendarul exact de implementare sau despre condiții suplimentare, dincolo de formulările „instantaneu/imediat” atribuite premierului pakistanez. Ce urmează: ceremonie și „discuții tehnice” în Elveția Sharif a mai anunțat că vineri va avea loc în Elveția o ceremonie „pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice”. În acest stadiu, informațiile disponibile nu precizează cine participă la ceremonie și nici agenda sau durata discuțiilor. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
Un posibil acord SUA–Iran care ar „deschide Strâmtoarea Ormuz ” ar reduce riscul de șoc pe piața petrolului , dacă se confirmă calendarul anunțat de Donald Trump, potrivit Antena 3 . Președintele american a spus la summitul G7 din Franța că, în lipsa unei înțelegeri, SUA ar fi putut continua războiul cu Iranul „încă doi ani”. Trump a afirmat că acordul ar urma să fie semnat „joi sau vineri” și că ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, ar „deschide” Strâmtoarea Ormuz și ar împiedica Iranul să dețină sau să producă arme nucleare. În același context, el a avertizat că bombardamentele ar putea fi reluate dacă „următoarea fază a discuțiilor eșuează”, în timp ce, potrivit CNN (citat de Antena 3), mai mulți aliați din administrația republicană ar fi interesați de încheierea conflictului. Ce ar conține înțelegerea, în versiunea prezentată de Trump În declarațiile de la G7, Trump a indicat trei direcții principale: Angajament nuclear : Iranul „nu va produce și nici nu va achiziționa arme nucleare”, formulare pe care Trump a spus că o consideră importantă inclusiv pentru a bloca achiziții din alte țări. Uraniul îmbogățit : discuțiile privind „eliminarea stocurilor” ar urma să înceapă imediat după semnarea memorandumului. Componenta „non-nucleară” : negocieri care ar implica statele din Golful Persic și ar include „rachetele balistice convenționale” ale Iranului; Trump a sugerat că Teheranul va păstra totuși „câteva” rachete. Miza economică: Ormuz și riscul de volatilitate Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile de petrol, iar orice semnal de detensionare care ar „deschide” ruta poate reduce prima de risc inclusă în prețuri. Totuși, chiar în versiunea lui Trump, rămâne un element de incertitudine: el a condiționat stabilitatea înțelegerii de succesul etapelor următoare ale negocierilor și a lăsat deschisă posibilitatea reluării loviturilor. Fondul de 300 de miliarde de dolari, respins de Trump Trump a negat informațiile potrivit cărora Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), catalogându-le drept „știri false”. „Nu le dăm bani. Nu le dăm nimic din toate astea.” El a adăugat că Teheranul ar urma să beneficieze de fondurile obținute din vânzarea de țiței doar dacă respectă înțelegerea. „Schimbarea de regim”, o afirmație fără detalii verificabile în material Trump a susținut că în Iran ar exista „un nou grup de lideri” și că, în timpul săptămânilor de război, ar fi avut loc o „schimbare de regim”, argumentând că mai multe grupuri de lideri „au dispărut complet”. Materialul nu oferă detalii independente care să confirme această afirmație. În perioada imediat următoare, atenția piețelor va fi pe două repere: dacă acordul este semnat în intervalul indicat de Trump și dacă discuțiile ulterioare (uraniu îmbogățit, rachete) avansează fără escaladări care să readucă riscul asupra fluxurilor prin Ormuz. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
