Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești readuce presiune pe infrastructura energetică a Rusiei, cu potențiale efecte în lanț asupra producției și, implicit, asupra pieței combustibililor, potrivit G4Media. Autoritățile de la Moscova susțin că Ucraina a reluat loviturile după o pauză, iar instalațiile funcționează „cu măsuri de protecție”.
Vicepremierul rus Aleksandr Novak, citat de agenția RIA Novosti, a declarat că au fost vizate trei rafinării și un complex chimic de gaze, iar una dintre facilități ar fi fost „ușor” avariată. Oficialul nu a oferit detalii despre ținte sau despre tipul armelor folosite.
În cursul zilei de vineri, canale ucrainene de Telegram cu legături militare au publicat imagini cu incendii la un sit considerat a aparține rafinăriei Novokuibîșevsk din regiunea Samara. Totodată, compania ucraineană pro-guvernamentală de apărare Fire Point a publicat o hartă care ar sugera folosirea unor drone FP-1 fabricate de firmă.
Nu a existat, inițial, o confirmare oficială a atacului, conform informațiilor din articol.
Potrivit mass-mediei de stat ruse, doi bărbați ar fi murit în timpul operațiunilor de curățare și stingere a incendiilor. În același timp, facilitățile vizate au mai fost atacate în trecut cu drone ucrainene, pe fondul războiului declanșat de invazia rusă la scară largă din februarie 2022.
Un element cu relevanță directă pentru piața energiei este că Washingtonul ar fi cerut în repetate rânduri Kievului să evite atacarea rafinăriilor rusești, pentru a nu alimenta creșteri suplimentare ale prețurilor globale la combustibili. În acest context, Ucraina și-ar fi suspendat atacurile asupra rafinăriilor timp de aproximativ două săptămâni, înainte de reluarea semnalată acum de Moscova.
Recomandate
Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU , după cel mai recent val de atacuri rusești cu rachete și drone, care a provocat cel puțin 25 de morți și 110 răniți la nivel național, potrivit Kyiv Post . Demersul are o miză de reglementare și de guvernanță internațională: Kievul încearcă să forțeze o reacție instituțională într-un for unde Rusia, ca membru permanent, poate bloca deciziile prin dreptul de veto. Ministerul ucrainean de Externe a susținut că amploarea și dispersia geografică a loviturilor – „de la Dnipro și Cernihiv la Kremenciuk și Kiev” – arată că nicio zonă a țării nu este în afara razei atacurilor. Potrivit declarației, au fost vizate inclusiv copii, locuințe private, infrastructură civilă și facilități feroviare. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a calificat atacurile drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU și a acuzat Rusia că subminează pacea internațională. El a reiterat că Moscova își folosește statutul din Consiliul de Securitate pentru a împiedica instituția să-și îndeplinească mandatul, prin posibilitatea de a bloca rezoluțiile finale. Ce urmărește Kievul: presiune diplomatică și sprijin militar În aceeași linie, Ucraina a cerut partenerilor: mai multe capabilități de apărare antiaeriană; creșterea presiunii asupra Moscovei; sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. „Rusia trebuie să înțeleagă că această campanie de teroare duce doar la consecințe, nu la concesii”, a spus Sîbiha, adăugând că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru „crimele pe care le-a comis”. Context: atacuri asupra infrastructurii feroviare și victime în mai multe orașe Materialul descrie o serie de lovituri recente, inclusiv asupra unor obiective feroviare. La Dnipro, un atac din 29 octombrie a lovit o platformă feroviară, unde o dronă cu reacție a ucis 14 persoane care așteptau lângă un tren de pasageri Dnipro–Zaporojie. A doua zi, gara orașului a fost lovită din nou, fiind rănită o femeie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha. În Cernihiv, un atac în centrul orașului a ucis două fete de 15 ani și a rănit 27 de persoane, inclusiv un copil de 10 luni. În Kremenciuk, atacuri în două locații – inclusiv într-o zonă unde a fost avariată o școală-internat – au ucis trei persoane și au rănit 32, dintre care șase copii. Sursa mai notează lovituri cu bombe aeriene ghidate asupra unui bloc din Izium (regiunea Harkiv) și atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, care au provocat incendii la depozite și pagube la clădiri rezidențiale. De ce contează: blocajul din Consiliul de Securitate rămâne problema centrală Solicitarea unei reuniuni de urgență pune din nou în prim-plan limita practică a mecanismelor ONU în cazul unui conflict în care unul dintre cei cinci membri permanenți este parte directă și își poate folosi veto-ul. Kyiv Post amintește că, încă din decembrie 2022, Kievul a cerut înlăturarea Rusiei din Consiliul de Securitate. În paralel, materialul plasează demersul în contextul unor evoluții diplomatice mai largi: la final de septembrie, 51 de state membre ONU au semnat o declarație comună de sprijin pentru Ucraina și au cerut Rusiei să accepte o încetare completă a focului și negocieri „semnificative”. În aceeași zi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus în Consiliul de Securitate că Rusia nu își va opri agresiunea nici măcar în timpul negocierilor, respingând apelurile tot mai numeroase pentru armistițiu. [...]
Criza de la Tribunalul Constituțional din Polonia a escaladat la nivel instituțional , după ce președintele Karol Nawrocki și-a întrerupt deplasarea externă și a întors avionul din drum, pe fondul unei intervenții a poliției la sediul instanței și al suspendării șefului acesteia, potrivit Antena 3 . Nawrocki se afla vineri în avion spre Senegal, pentru o vizită programată, când a aflat că poliția a pătruns în sediul Tribunalului Constituțional, iar președintele instituției a fost suspendat din funcție. Informația este relatată de Reuters, preluată de Agerpres. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele polonez a justificat decizia de a se întoarce în țară: „Într-un astfel de moment, președintele trebuie să fie în Polonia. Îmi întrerup călătoria spre Senegal. Mă întorc.” Ce spune poliția și ce a anunțat Tribunalul Poliția a transmis că agenții au intrat în sediul Tribunalului Constituțional în urma unor incidente produse în exteriorul instituției, inclusiv aruncarea unor „obiecte periculoase” către polițiști. Separat, Tribunalul Constituțional a anunțat pe site-ul său oficial că președintele instituției, Bogdan Swieczkowski, a fost suspendat vineri. Context: un blocaj politic vechi, cu efecte directe asupra funcționării instanței Potrivit aceleiași surse, un conflict politic mai vechi legat de Tribunalul Constituțional a „paralizat efectiv” activitatea instituției. În acest context: la începutul anului, Nawrocki, descris ca aliat al fostului guvern naționalist, a refuzat să primească jurământul a trei dintre cei șase judecători nominalizați de parlament; Swieczkowski ar fi blocat preluarea funcției de către judecători aleși de actuala majoritate parlamentară. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce pași instituționali urmează imediat după suspendarea șefului Tribunalului și revenirea președintelui în Polonia, însă episodul indică o intensificare a confruntării dintre instituții într-un moment deja tensionat pentru funcționarea Curții. [...]
Închiderea „ Novaya Gazeta ” reduce și mai mult spațiul pentru informare independentă în Rusia , după ce presiunile autorităților au făcut imposibilă continuarea activității, potrivit Mediafax . Redactorul-șef Serghei Sokolov a anunțat decizia într-un mesaj video publicat pe canalul de YouTube al publicației, citat de The Moscow Times. „Novaya Gazeta a fost ucisă. Novaya Gazeta își încheie existența” „Autoritățile ruse și serviciile de securitate au forțat redacția noastră să se închidă” Publicația a transmis că intenționează să scoată o ultimă ediție înainte de a-și opri serverele și de a elibera sediul din centrul Moscovei, pe 9 noiembrie. Nu este clar câți angajați își vor pierde locurile de muncă. De ce contează: presiunea administrativă și juridică împinge presa în afara pieței „Novaya Gazeta” își suspendase ediția tipărită la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, pe fondul legilor de cenzură care au transformat, în practică, relatările critice despre război în infracțiuni. Ulterior, instanțele i-au retras licența de presă, ceea ce a obligat publicația să funcționeze exclusiv online. Anunțul închiderii vine și pe fondul unor informații potrivit cărora redacția urma să fie evacuată din sediul său din Moscova. Context: o redacție cu istoric de investigații și atacuri asupra jurnaliștilor Fondată în 1993, cu sprijinul fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, „Novaya Gazeta” și-a construit reputația prin jurnalism de investigație, cu subiecte precum corupția guvernamentală, brutalitatea poliției, fraude electorale și încălcări ale drepturilor omului în Cecenia, dar și operațiuni militare ale Rusiei în străinătate. De-a lungul anilor, șase jurnaliști ai publicației au fost uciși, cazuri pe care organizațiile pentru drepturile omului le consideră asasinate comise ca represalii pentru investigațiile lor. Printre victime se numără jurnalista Anna Politkovskaia. Fostul redactor-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021 pentru „eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare”, a renunțat la funcție în urmă cu trei ani, după ce a fost declarat „agent străin”. În septembrie, Ministerul Justiției din Rusia a desemnat și „Novaya Gazeta” drept „agent străin”, incluzând-o pe o listă mai largă de instituții media independente vizate pentru relatările critice despre războiul din Ucraina. [...]
Închiderea „Nowaja Gazeta” taie și ultima sursă majoră de presă independentă din Rusia , după ce autoritățile au blocat finanțarea prin donații și au impus evacuarea redacției, potrivit Bild . Publicația germană relatează că ziarul își oprește complet activitatea după 30 de ani, pe fondul „presiunii masive” exercitate de instituțiile statului rus. Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a anunțat într-un mesaj video publicat pe YouTube și pe site-ul ziarului că „Nowaja Gazeta încetează să mai existe”. El susține că decizia a fost forțată de autorități și de serviciile secrete ruse. „Autoritățile ruse, serviciile secrete ruse au obligat redacția să-și oprească activitatea.” Sokolov a descris închiderea în termeni duri, afirmând că publicația „a fost ucisă”, iar oprirea definitivă a activității ar urma să aibă loc pe 9 noiembrie, când vor fi închise serverele și redacția va părăsi sediul. Presiune operațională și blocaj financiar Potrivit redacției, „Nowaja Gazeta” a primit o notificare să elibereze spațiile din Moscova până la 9 noiembrie. În paralel, sistemul de colectare a donațiilor a fost blocat, ceea ce, conform ziarului, i-a tăiat baza financiară. În material este citat și fondatorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, care afirmă că închiderea nu este o decizie voluntară, ci una impusă din exterior, cu scopul de a distruge publicația. De ce contează Cazul indică o combinație de măsuri administrative și financiare folosite pentru a scoate din funcțiune o redacție: evacuare din sediu și blocarea canalelor de finanțare prin donații. În termeni practici, asta înseamnă că un actor media poate fi închis fără o interdicție explicită, prin eliminarea infrastructurii minime de operare și a resurselor de funcționare. Din informațiile disponibile în articol, următorul reper este data de 9 noiembrie, când redacția spune că va opri serverele și își va încheia activitatea. [...]
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Anularea fotografiei de grup la G20 arată cât de greu mai funcționează formatul de cooperare în condiții de conflict geopolitic. Potrivit Mediafax , Statele Unite au renunțat la momentul tradițional al fotografiei de grup a miniștrilor de externe din G20, după ce mai mulți diplomați europeni au refuzat să apară alături de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov . Decizia a fost luată vineri, la reuniunea din Atlanta, după ce unii dintre diplomații europeni ar fi amenințat inclusiv că părăsesc sala dacă fotografia are loc, relatează Euronews și BBC, citate de Mediafax. Anularea a fost decisă de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , pentru a evita „noi conflicte și discuții”, potrivit a doi oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Reacții europene: „nu poate exista o normalitate” cu Rusia Vicepremierul și ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a spus că anularea fotografiei a fost „decizia corectă” a Statelor Unite. „Nu sunt singurul care nu dorește să fie fotografiat alături de Lavrov.” Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu poate exista o normalitate în relația cu Rusia”, dar a adăugat că disputele trebuie discutate „la masa negocierilor”, potrivit agenției germane de presă dpa. El a mai avertizat că nu ar trebui transmise „semnale de un optimism nejustificat”. Context: tensiuni mai largi în G20, dincolo de episodul fotografiei Gestul a evidențiat, din nou, tensiunile din cadrul G20, pe fondul mai multor dosare aflate simultan pe agendă: războiul din Ucraina, conflictul dintre SUA, Israel și Iran, precum și tarifele comerciale impuse de SUA, alături de alte subiecte. Înainte de incident, mai multe state membre G20 își exprimaseră îngrijorarea față de invitația adresată Rusiei, în contextul ultimelor atacuri asupra Ucrainei. Mediafax mai notează că tensiunile au crescut și după ce Donald Trump a renunțat să impună noi sanccțiuni împotriva Moscovei și a restricționat temporar sprijinul logistic și de informații pentru Kiev, ceea ce a complicat relațiile dintre SUA și Ucraina. [...]
