Știri
Știri din categoria Externe
Iranul și SUA au convenit să oprească atacurile și să reia negocierile, un pas care ar putea debloca din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit news.ro, care citează declarațiile unui oficial american.
În centrul înțelegerii se află reluarea discuțiilor privind disputa legată de Strâmtoarea Ormuz, după mai multe zile de atacuri reciproce în Golf. Oficialul american a indicat că „discuțiile tehnice” urmează să continue pe toate elementele unui memorandum de înțelegere în 14 puncte convenit pe 17 iunie, document care prevedea redeschiderea strâmtorii pentru trafic.
„Discuțiile tehnice sunt programate să continue cu privire la toate aspectele memorandumului de înțelegere. Ambele părți se vor retrage pentru moment, iar navele se vor putea deplasa liber.”
Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cea mai importantă rută maritimă de transport al energiei din lume”, iar Teheranul a închis-o „în mare parte” pe durata conflictului. O încetare a ostilităților și revenirea la negocieri ar reduce riscul de noi perturbări ale transportului maritim în zonă, cu implicații directe pentru piața energetică și pentru lanțurile de aprovizionare.
Publicația Axios, care a relatat prima încetarea ostilităților, susține – citând un oficial american de rang înalt – că discuțiile vor fi reluate marți, în Qatar. Informația este prezentată în contextul în care acordul provizoriu era „sub presiune” după atacuri desfășurate timp de mai multe zile.
Reluarea diplomației ar urma după un incident în care un proiectil iranian a lovit, joi, o navă de marfă în Strâmtoarea Ormuz, iar ulterior SUA și Iranul s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului provizoriu din 17 iunie.
Duminică dimineață, Iranul a lansat rachete și drone asupra unor baze militare americane din Kuweit și Bahrain, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că Iranul „va înceta să mai existe” dacă nu respectă acordul de încetare a războiului. Un oficial american a declarat pentru Reuters că nu au fost raportate victime americane sau pagube majore, dar că situația era încă în desfășurare.
În Bahrain, autoritățile au anunțat că un atac iranian a avariat o clădire rezidențială din provincia Muharraq, fără victime, iar statul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să convoace o ședință de urgență. Armata Kuweitului a comunicat că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime.
Separat, Qatarul a anunțat decesul unui cetățean, în urma rănilor provocate de șrapnel la bordul unei nave care dispăruse sâmbătă; o a doua persoană a fost rănită, incidentul fiind pus pe seama „operațiunilor militare din zonă”, fără precizarea locului sau a responsabilului.
Potrivit informațiilor citate, următorul test pentru înțelegere este reluarea discuțiilor tehnice pe memorandumul în 14 puncte și menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Rămâne de văzut dacă părțile pot stabiliza armistițiul provizoriu, în condițiile în care tensiunile regionale – inclusiv cele care implică Israelul și Hezbollah în Liban – continuă să influențeze cadrul mai larg al negocierilor.
Recomandate
Retorica de escaladare a Iranului pune sub semnul întrebării acordul de încetare a ostilităților cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut în memorandumul semnat în iunie, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută duminică de Statul Major General al Forțelor Armate Iraniene, într-un comunicat publicat cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim. Informația este relatată de EFE, citată de Agerpres. „Până la înfrângerea completă a dușmanilor americano-sioniști din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei națiuni iraniene și la capitularea inamicului, nu vom ceda în fața Statelor Unite.” Ce prevedea memorandumul și de ce contează momentul Iranul și Statele Unite au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere care stipula încetarea imediată a operațiunilor militare și stabilea un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Potrivit materialului, termenul-limită urma să expire în 24 de ore de la momentul declarației armatei iraniene. În acest context, mesajul de „înfrângere completă” indică o poziționare publică mai dură exact înaintea unui moment-cheie al procesului de negociere, ceea ce ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unui acord final în forma anticipată de memorandum. Acuzații reciproce și reluarea ostilităților Deși memorandumul prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare, ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce guvernul american a acuzat Iranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . În continuare, au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar de atunci ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Separat, armata iraniană a transmis că își va menține poziția în apărarea „cererilor legitime” și a „restaurării drepturilor” poporului iranian și ale liderului său suprem, Mojtaba Khamenei , fără a preciza care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General a susținut că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (referire la SUA), „au reușit să-i îngenuncheze pe liderii acesteia”. [...]
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „anexarea” strâmtorii Ormuz ridică miza unei crize care afectează direct piața globală de energie , într-un moment în care ruta prin care tranzitează, în mod obișnuit, circa 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial rămâne blocată, potrivit HotNews . Trump a spus, vineri, la un miting politic organizat la o academie de poliție din statul New York, că va declara „în curând” strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”. În același context, el a susținut că SUA au impus o blocadă care ar permite Washingtonului să decidă ce nave trec. „Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat.” „Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi.” De ce contează: Ormuz este un nod critic pentru petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și separă Iranul de Oman, cele două țări împărțind jurisdicția asupra strâmtorii. Importanța economică a zonei vine din rolul ei în transportul de hidrocarburi: prin acest canal maritim îngust tranzitează, de regulă, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Pe acest fond, retorica de tip „suveranitate” amplifică riscul de escaladare și prelungește incertitudinea pentru companiile din energie, transport maritim și asigurări, într-un moment în care accesul este deja restricționat. Reacția Iranului și stadiul blocajului Cu o zi înainte, Iranul a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora SUA ar avea „control total” asupra strâmtorii. Teheranul a transmis că Ormuz se află „sub controlul și administrarea” sa și că strâmtoarea rămâne blocată, iar accesul nu va fi reluat decât după îndeplinirea condițiilor impuse de Iran. Un oficial iranian de rang înalt, Rasoul Sanaei-Rad, a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtoarea decât dacă cealaltă parte își respectă angajamentele din acordul interimar și că redeschiderea nu este ceva ce SUA pot realiza unilateral. Tot el a avertizat că, într-un conflict viitor, Iranul ar urma să răspundă „mai ferm”. Contextul recent: de la război la acord interimar, apoi la reluarea loviturilor Potrivit relatării, criza s-a reaprins în 2026 în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. După izbucnirea războiului, început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, Teheranul a „închis practic” strâmtoarea. Ulterior, SUA au impus o blocadă navală asupra transporturilor maritime și porturilor iraniene, afirmând în același timp că vor proteja libertatea de navigație pentru navele care călătoresc către și dinspre porturi care nu aparțin Iranului. În iunie, cele două țări au ajuns la un acord interimar care prevedea o încetare permanentă a focului și revenirea rapidă la libertatea de navigație, însă înțelegerea s-a destrămat după câteva săptămâni, pe fondul reluării unor atacuri limitate asupra navelor și al reluării loviturilor americane asupra provinciilor sudice ale Iranului. În lipsa unor pași concreți care să ducă la redeschiderea strâmtorii, declarațiile lui Trump adaugă presiune politică peste o problemă deja operațională, cu efecte directe asupra fluxurilor energetice globale. [...]
Franța spune că programul portavionului „France Libre” nu este afectat de revenirea SUA la catapulte cu abur , iar Parisul mizează în continuare pe catapultele electromagnetice, fără să vadă riscuri tehnice sau industriale pentru producție și mentenanță pe termen lung, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: dacă SUA ar schimba direcția, ar putea apărea întrebări despre cât de sustenabil rămâne, în decenii, suportul pentru tehnologia electromagnetică. Ministerul Apărării de la Paris a transmis agenției AFP că decizia președintelui american de a reveni la catapulte cu abur pentru portavioanele SUA „nu afectează” portavionul francez construit în Statele Unite. Autoritățile franceze au adăugat că nu a fost identificat „niciun risc tehnic sau industrial” pentru producția și mentenanța, în următoarele decenii, a catapultelor electromagnetice. De ce contează: mentenanța pe zeci de ani depinde de comenzi și de industrie AFP notează că, pentru a întreține un produs timp de decenii – durata normală de viață a unui portavion – un producător are nevoie de suficiente comenzi pentru a menține rentabilă „filiera” (lanțul industrial) necesară întreținerii. În acest context, poziția Franței urmărește să reducă riscul ca o eventuală schimbare de politică în SUA să slăbească ecosistemul industrial din jurul catapultelor electromagnetice. Ce a decis Trump și ce se întâmplă în programul american Donald Trump a ordonat ca pe „Doris Miller”, al patrulea portavion american din clasa Ford, aflat în construcție, să fie instalate catapulte cu abur, folosite înainte de implementarea sistemului electromagnetic EMALS (Electromagnetic Aircraft Launch System – sistem electromagnetic de lansare a aeronavelor). Trump a susținut că pentru EMALS „s-au cheltuit miliarde de dolari” și că „nu sunt bune”. Potrivit Reuters, USS „Gerald Ford ”, primul portavion din clasa Ford, realizase până în martie peste 36.000 de lansări cu EMALS, produs de compania General Atomics. Opoziție în Marina SUA și avertismente privind costurile Wall Street Journal scrie că oficiali de rang înalt ai Marinei americane și reprezentanți ai industriei s-au opus măsurii, invocând costurile foarte mari ale demontării unui sistem complex integrat în proiectarea celor mai noi portavioane. General Atomics a transmis că decizia de a reveni la abur „merită să fie reanalizată cu atenție” și a avertizat că, în condițiile în care lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50%, o schimbare de direcție ar introduce riscuri semnificative pentru costuri, calendar și integrare. Senatorul democrat Mark Kelly (Arizona) a criticat public intervenția politică în proiectarea sistemelor navale, într-un mesaj pe rețelele sociale, cu o formulare dură la adresa lui Trump. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Ucraina susține că a scos din funcțiune 7 din cele 10 cele mai mari centre logistice Wildberries , lovind direct o infrastructură care ar acoperi circa 10% din vânzările de retail din Rusia, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că operațiunile recente au vizat depozite-cheie ale platformei ruse de comerț electronic, în contextul în care Kievul consideră compania o țintă militară legitimă. Ce s-a întâmplat: depozite mari oprite după atacuri cu drone Ministerul ucrainean al Apărării a transmis pe 16 august că două dintre cele mai importante facilități au încetat operațiunile după un atac cu drone în regiunea Moscovei, în dimineața aceleiași zile: hub-ul logistic din parcul industrial Koledino, lângă Podolsk, descris ca fiind cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de 250.000 metri pătrați; un al doilea depozit în Domodedovo, care ar fi oprit, de asemenea, activitatea. Atacul ar fi provocat incendii de amploare la complexul Wildberries din satul Koledino și la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo. În același comunicat, ministerul ucrainean a afirmat că „logistica rusă resimte acut consecințele războiului pe care Federația Rusă l-a adus în Ucraina”. Impact operațional: perturbări în lanț și efecte colaterale în transportul aerian Canale locale de Telegram au raportat explozii și activitate a apărării aeriene în mai multe zone din regiunea Moscovei (Domodedovo, Chekhov, Podolsk și districtul Stupinsky), notează publicația. După atacuri, agenția federală rusă pentru transport aerian ( Rosaviatsiya ) a anunțat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovsky din Moscova, ceea ce indică o perturbare mai largă a funcționării infrastructurii din zonă, dincolo de țintele logistice. De ce contează: lovitură asupra unei rețele care susține o parte relevantă din retailul rus Kyiv Post scrie că atacurile se înscriu într-o campanie susținută, „cinetică și cibernetică”, împotriva infrastructurii fizice și digitale a Wildberries, companie despre care se afirmă că ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. Pe componenta cibernetică, publicația menționează că, în 10-11 august, specialiști ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat rețelele digitale ale companiei. HUR Cyber Corps ar fi raportat perturbări majore, inclusiv: afectarea canalelor de relații cu clienții; destabilizarea infrastructurii de plăți; blocarea finalizării tranzacțiilor financiare de către utilizatori. Pierderi estimate și justificarea Ucrainei pentru țintire Potrivit Data Insight, înainte de atacurile din 16 august, Wildberries ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea de depozitare, iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble, echivalentul a 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația notează că aceste pierderi ar fi comparabile, ca ordin de mărime, cu bugetele anuale ale unor regiuni ruse mai bogate, precum Krasnoyarsk Krai. Kievul susține că Wildberries este o țintă militară legitimă, invocând acuzația că platforma ar vinde bunuri cu utilizare duală (civilă și militară) către armata rusă. Compania neagă că ar furniza armatei, însă în material se menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi putut fi cumpărate inclusiv drone FPV și cabluri cu fibră optică. Ce urmează Kyiv Post mai notează că, din mijlocul lunii iulie, Ucraina ar fi vizat cel puțin 23 de facilități Wildberries, ceea ce sugerează continuarea presiunii asupra lanțului logistic și a infrastructurii digitale a companiei, cu potențial de extindere a efectelor asupra livrărilor și plăților în retailul online din Rusia. [...]
