Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a respins propunerile SUA de încetare a războiului și, în paralel, a lansat noi rachete asupra Israelului, pe fondul escaladării conflictului și al scumpirii petrolului, potrivit Adevărul, care citează Reuters.
Teheranul a calificat propunerile americane drept „nerealiste, ilogice și excesive”, în timp ce tensiunile sunt amplificate și de implicarea rebelilor Houthi din Yemen, notează Reuters, preluat de publicația românească.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a confirmat că Iranul a primit, prin intermediari, mesaje care indică disponibilitatea Washingtonului de a negocia. Aceste semnale au venit după o întâlnire a miniștrilor de externe din Pakistan, Egipt, Arabia Saudită și Turcia, desfășurată duminică la Islamabad, relatează Reuters.
Totuși, Baghaei a respins propunerile SUA, susținând că prioritatea Iranului este apărarea în fața a ceea ce descrie drept o agresiune militară.
„Poziția noastră este clară. Suntem supuși unei agresiuni militare. Prin urmare, toate eforturile și forțele noastre se concentrează pe apărarea noastră.”
Un oficial pakistanez din domeniul securității a declarat că șansele unor discuții directe SUA–Iran în această săptămână sunt reduse, deși Islamabadul încearcă să faciliteze dialogul „cât mai curând posibil”, potrivit Reuters.
Răspunsul Iranului vine după avertismentele președintelui american Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate. Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă blocada nu este ridicată, arată Reuters,.
Într-o postare publicată luni, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu este „deschisă pentru afaceri”, SUA ar putea lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv Insula Kharg, un punct-cheie pentru exporturile petroliere iraniene, conform relatării din Reuters.
Baghaei a mai anunțat că Parlamentul iranian analizează posibilitatea retragerii din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), acord care permite dezvoltarea energiei nucleare în scopuri civile, dar interzice obținerea de arme atomice. Trump a justificat atacurile din 28 februarie asupra Iranului prin necesitatea de a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile iraniene, potrivit Reuters.
În același timp, Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării al SUA continuă să trimită mii de soldați în regiune, oferindu-i președintelui opțiunea unei ofensive terestre, însă Trump nu a aprobat deocamdată planurile prezentate, potrivit mai multor surse media citate de Reuters.
Conform Financial Times, Trump a sugerat într-un interviu că SUA ar putea chiar ocupa Insula Kharg, deși o astfel de operațiune ar necesita desfășurarea de trupe terestre.
Recomandate
Conflictul cu Iranul riscă să devină testul decisiv pentru Donald Trump , care își proclamă public victoria, în timp ce realitatea din teren și reacțiile economice contrazic această narațiune, potrivit Digi24 , care preia o analiză publicată de The Guardian . În text sunt inventariate mai multe declarații ale președintelui SUA, făcute în martie, în care acesta susține că războiul ar fi fost câștigat. În același timp, articolul arată că repetarea mesajului nu schimbă datele conflictului, iar „lumea se pregătește pentru un conflict care continuă să se extindă și care ar putea provoca ravagii în economia globală”. „Permiteți-mi să spun că am câștigat”, a declarat el la un miting organizat în Kentucky pe 11 martie. „Cred că am câștigat”, a spus el pe peluza sudică a Casei Albe pe 20 martie. „Am câștigat acest război. Războiul a fost câștigat”, a afirmat el în Biroul Oval pe 24 martie. „Câștigăm cu o victorie zdrobitoare”, a declarat el la o cină de strângere de fonduri pe 25 martie, relatează The Guardian. Analiza descrie războiul drept „testul suprem” al unui tipar asociat lui Trump: construirea unei narațiuni și impunerea ei ca adevăr. Potrivit textului, această strategie ar fi funcționat în mediul de afaceri și în politică, dar în cazul Iranului „hiperbola sinceră” s-ar fi lovit de „adevărul gol-goluț”. Este citată și Tara Setmayer, cofondatoare a Seneca Project, care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a declara o victorie doar prin mesaj public și indică lipsa unei explicații coerente pentru obiectivele intervenției. Ea afirmă că nu există o susținere solidă în rândul publicului american, în condițiile în care administrația nu ar putea descrie convingător „cum arată de fapt victoria”. Textul trece în revistă episoade mai vechi în care Trump ar fi folosit aceeași abordare, inclusiv în afaceri și în campaniile politice, și amintește statistica potrivit căreia, în primul mandat, ar fi făcut peste 30.000 de afirmații false sau înșelătoare, conform unei numărători a Washington Post. Sunt menționate și momente în care realitatea ar fi devenit imposibil de ignorat, precum pandemia de Covid-19 și pierderea alegerilor din 2020, precum și contestarea rezultatului și evenimentele din 6 ianuarie 2021. În planul consecințelor imediate, articolul susține că, la o lună de la izbucnirea conflictului, situația rămâne complicată: ar fi fost înregistrate 13 decese în rândul americanilor și costuri de „miliarde de dolari”, fără semne că regimul iranian își pierde controlul. În plus, Teheranul ar fi declanșat o criză energetică globală prin blocarea strâmtorii Ormuz, iar sondajele ar indica o opoziție în creștere în rândul alegătorilor americani, în special față de perspectiva unei invazii terestre, în condițiile în care „nu există o strategie de ieșire evidentă”. [...]
Donald Trump afirmă că SUA negociază cu un „nou regim” din Iran și amenință cu atacuri majore dacă acordul eșuează , potrivit unei postări publicate pe platforma sa, Truth Social , în care președintele Statelor Unite descrie atât progrese în discuții, cât și posibile consecințe severe în lipsa unui rezultat rapid. În mesaj, Donald Trump susține că Statele Unite sunt implicate în „discuții serioase” pentru a încheia operațiunile militare din Iran, afirmând că există deja progrese semnificative. Totuși, introduce o condiție clară: dacă un acord nu va fi atins „în scurt timp” și dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi imediat redeschisă pentru comerț, SUA ar putea recurge la acțiuni militare de amploare. Președintele american indică explicit posibile ținte strategice: centrale electrice câmpuri petroliere insula Kharg, esențială pentru exporturile de petrol ale Iranului instalații de desalinizare Trump precizează că aceste obiective „nu au fost încă atinse în mod deliberat”, sugerând că ele ar putea deveni ținte directe dacă negocierile eșuează. El justifică o eventuală intervenție prin necesitatea unor represalii pentru militarii americani și alte victime atribuite Iranului în ultimele decenii. Context strategic Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau conflict în zonă are impact imediat asupra piețelor internaționale și securității regionale. Mesajul publicat de Donald Trump combină presiunea diplomatică cu un avertisment militar explicit, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Iran rămân tensionate. Nu există, deocamdată, detalii suplimentare despre reacția oficială a Iranului sau despre stadiul concret al negocierilor. Ideile principale ale mesajului negocieri în desfășurare cu un „nou regim” iranian condiționarea păcii de redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz amenințări directe asupra infrastructurii energetice justificarea prin represalii istorice [...]
Donald Trump ia în calcul o operațiune militară în Iran pentru a extrage uraniu , potrivit Digi24 , care citează The Wall Street Journal (WSJ) via EFE. Conform informațiilor WSJ, planul ar viza trimiterea de trupe americane pe teren pentru a recupera aproximativ 450 kg de uraniu din Iran, însă președintele SUA nu ar fi luat încă o decizie. Publicația notează, citând surse oficiale americane, că o astfel de operațiune ar putea prelungi războiul peste estimările Casei Albe și ar expune direct militarii americani la represalii iraniene. În declarații făcute duminică, Trump a spus „Ne vor da pulberea nucleară”, fără să menționeze explicit o posibilă operațiune de capturare a uraniului iranian, consemnează Agerpres, citat de Digi24. Teheranul a confirmat că deține aproximativ 440 kg de material nuclear îmbogățit la 60%, un nivel considerat apropiat de pragul de 90% necesar pentru fabricarea armelor nucleare. Iranul susține că nu urmărește obținerea armei nucleare, însă SUA și Israelul își exprimă îndoieli privind aceste declarații. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) acuză că, din 2019, i-a fost refuzat accesul pentru inspecții la instalațiile nucleare iraniene și apreciază că rezervele de uraniu ar putea fi încă în două dintre cele trei situri atacate de SUA și Israel în iunie anul trecut: un complex de tuneluri din Isfahan și un depozit din Natanz. WSJ descrie scenariul unei intervenții care ar presupune zborul forțelor speciale în zonă, posibil sub tiruri de rachete sol-aer și drone, urmat de securizarea perimetrului și operațiuni de excavare și verificare a capcanelor sau minelor. Experți consultați de WSJ estimează că uraniul îmbogățit ar fi depozitat în circa 40-50 de cilindri, care ar trebui încărcați în containere de transport și ar umple mai multe camioane. Operațiunea ar putea dura aproximativ o săptămână, iar evacuarea materialului nuclear ar putea necesita amenajarea ad-hoc a unui aerodrom, ceea ce ar crește semnificativ riscurile; generalul în rezervă Joseph Votel a spus pentru WSJ că „nu este vorba de o operațiune rapidă, de genul intrăm și ieșim”. Ca alternativă, SUA ar putea încerca să obțină uraniul prin negocieri de pace, WSJ amintind precedente din 1994 (Kazahstan) și 1998 (Georgia), în timp ce Iranul a avertizat că orice operațiune terestră s-ar încheia cu o „capturare umilitoare” a trupelor americane. [...]
Spania a închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate în războiul din Iran , potrivit Mediafax , care citează surse militare preluate de El Pais. Decizia vizează, în mod concret, aeronave americane folosite în operațiunile legate de conflict și staționate în alte țări, precum Regatul Unit și Franța. Autoritățile spaniole refuză să acorde acces acestor aeronave, ceea ce obligă avioanele care vin din Marea Britanie să ocolească spațiul aerian al Spaniei. Excepția menționată este pentru situații de urgență, când tranzitul sau aterizarea ar fi autorizate. Măsura vine la câteva săptămâni după o decizie anterioară a Madridului de a interzice utilizarea bazelor aeriene Rota și Morón pentru avioane de luptă sau zboruri de realimentare. În urma acestei interdicții, Washingtonul ar fi renunțat la planurile de a desfășura bombardiere B-52 și B-1 la Morón. Rota și Morón, situate în provinciile Cadiz și Sevilla, sunt folosite împreună cu SUA, însă rămân sub suveranitatea Spaniei, ceea ce oferă Madridului drept de veto asupra activităților militare desfășurate acolo. Refuzul anterior a generat o reacție dură din partea președintelui american Donald Trump, care a amenințat inclusiv cu întreruperea comerțului bilateral, conform relatării. Pe fondul conflictului din Iran, premierul spaniol Pedro Sanchez a susținut constant un mesaj împotriva războiului, invocând încălcarea dreptului internațional. Deocamdată, informațiile prezentate indică menținerea unei linii restrictive a Spaniei privind sprijinul logistic pentru operațiunile aeriene asociate războiului. [...]
Războiul din Iran lovește economia Dubaiului potrivit Știrile ProTV , care relatează despre scăderea turismului, creșterea costurilor de aprovizionare și blocaje logistice asociate tensiunilor din strâmtoarea Ormuz. În Dubai, oraș asociat cu luxul și stabilitatea, efectele încep să fie vizibile în hoteluri, pe plaje și în zona de consum. Reportajul descrie plaje aproape goale într-o perioadă care, în mod obișnuit, este de vârf pentru vacanțe în regiune, ceea ce sugerează o temperare a cererii turistice după izbucnirea conflictului. Presiunea se vede și în sectorul ospitalității. Un director operațional al unui lanț de restaurante spune că a redus meniurile cu aproximativ 50% și fondul de salarii cu circa 30%, pentru a diminua presiunea asupra lanțului de aprovizionare și pentru a păstra personalul, cu intenția de a reveni asupra tăierilor când situația se normalizează. În același timp, o patroană de restaurant afirmă că evită reducerea salariilor, invocând loialitatea angajaților. Pe partea de venituri, reportajul indică vulnerabilitatea angajaților plătiți modest. Salariul mediu în sectorul „mâncare și băutură” din Emiratele Arabe Unite este între 2.000 și 3.000 de dirhami pe lună, potrivit unei agenții de recrutare din regiune citate de Știrile ProTV, iar o parte dintre lucrători se tem pentru traiul lor pe fondul scăderii activității. Un punct central este strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială atât pentru petrol, cât și pentru importurile de alimente. Conform reportajului, aproximativ 70% din alimentele consumate în statele din Golf ar fi aduse pe această rută, iar staționarea petrolierelor și riscurile de navigație se traduc în costuri mai mari pentru bunurile importate. În retailul alimentar, directorul unui lanț de supermarketuri afirmă că porturile Jebel Ali (în Emiratele Arabe Unite) și Khalifa (Abu Dhabi), pe care se baza aprovizionarea, „nu mai funcționează”, iar transportul s-a scumpit. Acesta indică o taxă suplimentară de până la 5.000 de dolari pe container, pe fondul tensiunilor și al perturbărilor logistice. Principalele efecte descrise în reportaj sunt: scăderea turismului, vizibilă inclusiv prin plaje mult mai puțin aglomerate; presiune asupra restaurantelor, cu reduceri de meniuri și ajustări de costuri; risc social mai mare pentru angajații cu venituri mici, care depind de un flux constant de clienți; perturbarea rutelor prin strâmtoarea Ormuz, cu impact atât pe energie, cât și pe alimente; creșterea costurilor de transport, inclusiv prin taxe suplimentare pe containere. [...]
Statele Unite și Iranul discută indirect în plin conflict, iar Pakistanul pregătește negocieri – semnale fragile de detensionare potrivit Reuters , în timp ce războiul din Orientul Mijlociu continuă să se extindă, cu impact major asupra economiei globale și securității regionale. Președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul și Teheranul poartă deja discuții „directe și indirecte” și a descris noii lideri iranieni drept „foarte rezonabili ”, sugerând că un acord este posibil, dar nu garantat. Declarațiile vin într-un moment tensionat, în care SUA au trimis mii de militari suplimentari în regiune, păstrând deschisă opțiunea unei intervenții terestre. Pakistanul joacă rol de intermediar și a anunțat că se pregătește să găzduiască în zilele următoare negocieri „semnificative” între cele două părți. Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a indicat că discuțiile vizează un acord durabil pentru încheierea conflictului, însă nu este clar dacă Washingtonul și Teheranul au acceptat oficial participarea. În paralel, tensiunile rămân ridicate: Iranul avertizează că nu va accepta „umilirea” și amenință cu represalii în cazul unei invazii terestre Israelul continuă atacurile aeriene, cu peste 140 de lovituri în 24 de ore SUA consolidează prezența militară, inclusiv trupe speciale și pușcași marini Conflictul, declanșat la finalul lunii februarie 2026, după uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei într-un atac israelian, s-a extins rapid în regiune și a provocat mii de victime. În plus, blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz de către Iran a dus la creșteri masive ale prețurilor la energie. Impactul economic este deja vizibil: Indicator Evoluție Petrol Brent peste 116 dolari/baril Bursa Japoniei -4,7% Inflație globală în creștere accelerată Situația riscă să se agraveze, mai ales după implicarea rebelilor houthi din Yemen, care au început atacuri asupra Israelului, amenințând o a doua rută maritimă esențială, strâmtoarea Bab el-Mandeb. În acest context, eventualele negocieri din Pakistan apar ca o rară oportunitate de detensionare, însă diferențele majore dintre părți și escaladarea militară continuă pun sub semnul întrebării șansele unui acord rapid. [...]
