Știri
Știri din categoria Externe
Riscul de șoc pe piața energiei crește după ce Iranul a transmis că nu va negocia cu SUA pe programele nuclear și balistic, iar președintele american Donald Trump a legat explicit orice acord de controlul asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit G4Media. Miza economică imediată este traficul maritim prin Hormuz, un punct critic pentru exporturile de petrol și gaze din Golf.
Într-o postare pe rețeaua Truth, Trump a susținut că Iranul ar vrea menținerea strâmtorii deschise pentru a evita pierderi de „500 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 2,3 miliarde lei), dar că deschiderea ar face imposibil un acord cu Teheranul. Declarațiile vin în contextul prelungirii armistițiului, pe care televiziunea de stat iraniană o descrie ca fiind „prelungită unilateral” de SUA.
Televiziunea de stat iraniană a precizat că Teheranul nu intenționează să negocieze cu Washingtonul pe programele sale nucleare și balistice, „chiar dacă blocada navală din Strâmtoarea Hormuz ar fi ridicată”. Mesajul pune o limită explicită pentru orice discuții, invocând „independența și demnitatea” țării și refuzul de a accepta teme care ar afecta capacitățile defensive.
În paralel, potrivit aceleiași relatări, Iranul „a respins condițiile impuse de SUA pentru negocieri”.
Gărzile Revoluției (Pasdaran) au actualizat lista potențialelor ținte din Golful Persic, iar accentul s-ar muta de la baze militare americane către infrastructură energetică, conform unui anunț atribuit comandantului Forțelor Aerospatiale, generalul Seyyed Majid Mousavi, preluat de agenția Fars.
În material sunt enumerate, ca exemple de infrastructură menționată în presa italiană La Repubblica, obiective din mai multe state din regiune, inclusiv rafinării, zăcăminte și instalații de tratare a gazelor.
Wall Street Journal scrie că, deși Trump continuă public să amenințe cu noi atacuri, ar prefera să închidă conflictul, pe fondul costurilor politice interne ale unui război prelungit. În același timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat prelungirea armistițiului și a cerut părților să evite acțiuni care l-ar putea submina.
Separat, vicepreședintele SUA JD Vance și-a anulat călătoria în Pakistan, notează G4Media, fără detalii suplimentare în fragmentul publicat.
Din perspectiva piețelor, combinația dintre:
menține ridicat riscul de perturbări pe rutele maritime și în producția regională de energie, cu potențial de transmitere rapidă în prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Materialul nu oferă, însă, date despre reacția piețelor sau cotații la zi.
Recomandate
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]
Armata iraniană amenință cu un „răspuns dur” dacă atacurile Israelului în sudul Libanului continuă , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au anunțat semnarea unui protocol de acord menit să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Mesajul sugerează un risc de escaladare regională, în pofida demersurilor diplomatice anunțate. Amenințarea apare după atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu patru morți, relatează AFP, citată de publicație. Într-un comunicat citat de televiziunea de stat iraniană Irib , Comandamentul Forțelor Armate Khatam al-Anbiya transmite că, dacă Israelul „nu-și pune capăt agresiunilor” în sudul Libanului, „trebuie să se aștepte la un răspuns dur” din partea forțelor armate iraniene. Acuzația privind încălcarea armistițiului Comandamentul Khatam al-Anbiya acuză Israelul că ar fi încălcat armistițiul în Liban de 84 de ori după anunțarea, luni, a protocolului acordului dintre Iran și Statele Unite. Publicația notează că acest protocol a fost prezentat ca un pas în direcția opririi războiului din Orientul Mijlociu. De ce contează Prin asocierea directă a atacurilor din sudul Libanului cu perioada imediat următoare anunțului privind protocolul Iran–SUA, Teheranul ridică miza politică și de securitate a armistițiului din Liban. În absența altor detalii în material despre mecanismele acordului sau despre reacții oficiale ale Israelului ori ale SUA, rămâne neclar ce formă ar putea lua „răspunsul dur” invocat de armata iraniană și în ce orizont de timp. [...]
